Un simbol al Bulgariei – Călărețul de la Madara

TIPĂREȘTE

Anul trecut am încercat să vizitez complexul de la Madara, dar o ploaie torențială ne-a țintuit în autoturism timp de peste o oră, chiar în fața căii de acces către monument. Am renunțat, am plecat pe ploaie deciși să revenim cândva, când am ajuns în autostradă ploaia s-a oprit și a ieșit soarele. Anul acesta, de Rusalii, întorcându-ne de la Nisipurile de Aur am deviat către Madara pentru a ne îndeplini dorința de anul trecut. Dacă în drum spre litoralul bulgăresc al Mării Negre am oprit două ore la Cetatea Ovech (vezi impresii), la întoarcere vom avea parte de o nouă aventură pe stâncile prăpăstioase de la Madara.

Localizare. Rezervația arheologică este situată lângă satul Madara, la 15 km distanță de Shumen, capitala regiunii bulgărești cu același nume. De la intrare pe autostradă dinspre Razgrad sunt circa 24 km până la ieșirea către Madara; în sens invers, dinspre Varna, sunt aproximativ 75 km. Se părăsește autostrada în dreptul indicatoarelor către Madara/Kaspichan/Novi Pazar și după 7 km se ajunge la destinație urmând traseul sugerat de indicatoare. În dreapta se deschide drumul spre Pliska, alt important sit arheologic (capitala primului Țarat bulgar), la intersecție aflându-se și statuia hanului Asparuh (ctitorul primului Țarat). În fața complexului se poate parca pe marginea șoselei sau puteți merge într-o mică parcare amenajată 50 m mai jos, în curbă.

Acces. Casa de bilete se află la baza scărilor ce duc la monumentul sculptat în stâncă. Am achitat 5 leva/adult (am zâmbit la traducerea în engleză: „elderly”), 2 leva/studenți; pentru familii există posibilitatea achitării unui bilet cu reducere: 9 leva pentru doi părinți și copii sub 18 ani sau 7 leva un părinte și copii sub 18 ani. Am primit bon fiscal pentru suma achitată, mi-ar fi plăcut să ni se dea bilete personalizate. Lângă casa de bilete se află un chioșc cu suveniruri (de unde am luat două vederi la preț de 0,60 leva/bucată) și un automat de ștanțat monezi-suvenir cu imaginea călărețului (4 leva).

Călărețul din Madara

Basorelieful săpat în stâncă cu secole în urmă este încă învăluit în mister, specialiștii de toate genurile încercând să găsească explicația cea mai apropiată de un adevăr necunoscut încă. În jurul nostru se află mai multe grupuri de vârstnici, străini, care tocmai coborâseră scara; pe trepte aveam să ne intersectăm cu un grup de francezi.

Am început și noi să urcăm scările de beton, întrerupte din când în când de platforme pentru odihnă (circa 100 de trepte) până am ajuns într-un fel de poiană largă, la baza masivului stâncos. Unii ar putea fi dezamăgiți de imaginea de pe stâncă, dacă se opresc doar aici, sfatul meu e să continue până la fortăreața de sus și să meargă și la celelalte elemente ale complexului arheologic. La început am distins greu silueta călărețului, până s-au obișnuit ochii cu lumina puternică a soarelui; se află chiar deasupra unei schele metalice, pe care nu ai cum să urci. Prima impresie a fost că este „prea mic”, îmi închipuiam ceva gigantic. Apoi m-am obișnuit cu imaginea și am început să privesc cu atenție fiecare element al scenei.

Basorelieful este situat la peste 20 m înălțime (peretele de stâncă are circa 100 m înălțime) și reprezintă un cal și un călăreț în mărime naturală. Dimensiunile sunt: 7,3 m lungime și 6,5 m înălțime. Cercetătorii afirmă că omul călare ține cu o mână hamurile, iar cu cealaltă susține un vas de băut. La picioarele calului se află un leu străpuns de o suliță; în spatele călărețului aleargă un câine. În fața personajului călare se mai poate observa, cu greu, o pasăre. În jurul sculpturii se mai disting urmele unor inscripții cu litere grecești. Peretele, gresie calcaroasă în esență, este afectat de crăpături destul de adânci care pot afecta monumentul în cazul unor mișcări tectonice mai puternice.

Monumentalul relief săpat în gresie a fost descoperit abia în anul 1872, iar în 1979 este inclus în Patrimoniul Mondial Unesco. Din momentul descoperirii oamenii de știință au încercat să găsească o explicație reprezentării de la Madara. Textele grecești, destul de deteriorate, fac referire la epoca primului Țarat bulgar, acoperind evenimente desfășurate între anii 705-831 d. Hr. Odată descifrate inscripțiile din jurul călărețului a fost înaintată ipoteza conform căreia basorelieful îl reprezintă pe hanul Tervel, care a domnit între anii 700-721. Alianța cu Imperiul Bizantin, ajutorul dat de hanul Tervel împăratului bizantin Justinian al II-lea pentru a-și recăpăta tronul, titlul de Caesar atribuit hanului bulgar (primul de acest gen acordat unui străin), darurile și teritoriile primite de la împăratul Justinian (pe care acesta va încerca să le recupereze peste trei ani, moment în care este învins de bulgari), lupta alături de bizantini împotriva arabilor reprezintă contextul în care apare monumentul de la Madara. Poate fi vorba, astfel, despre un monument al victoriei, al triumfului conducătorului primului stat bulgar asupra inamicilor săi.

Unii cercetători atribuie această reprezentare cultului Cavalerului Trac (a Cavalerilor Danubieni, având în vedere aria geografică de răspândire), un cult al unui zeu suprem, luptător, generalizat în secolele al III-IV-lea. Prin sincretism religios acest cult adoptă o serie de caracteristici ale altor zeități (greco-orientale ori traci-frigiane). Calul este un simbol solar și reprezintă imortalitatea; călărețul este un conducător care învinge răul. Este posibil ca basorelieful de la Madara să fi fost realizat sub influența acestui cult al Cavalerilor Danubieni. Săpăturile arheologice din zonă au condus la descoperirea mai multor artefacte care îl reprezintă pe Cavalerul Trac – obiecte care pot confirma amestecul de credințe.

La baza peretelui de stâncă se află o placă informativă nouă, amplasată în urma unui parteneriat între Muzeul de Istorie Shumen și un lanț de magazine; asemenea plăcuțe dublează în mai multe locuri vechile panouri cu text explicativ. Câteva bănci, unele amplasate la umbra copacilor, îți permit să te relaxezi și să admiri (dacă se poate, în liniște) sculptura ce se înalță deasupra ta.

Din păcate starea de conservare a acestui monument al Evului Mediu timpuriu nu este foarte bună. Am observat crăpăturile care afectează peretele de gresie, măcinarea straturilor nisipoase, erodarea basoreliefului sub acțiunea ploii și a vântului. Este greu de găsit o soluție pentru a proteja această operă de artă situată în aer liber și la înălțime mare față de sol. S-a discutat despre confecționarea unei camere transparente care să protejeze monumentul, dar și despre „decuparea” lui și mutarea într-un muzeu – deocamdată nu s-a adoptat nici o măsură de protecție.

Am privit monedele bulgărești de valoare mică (până la 50 de stotinki) – pe aversul monedelor se află imaginea Călărețului de la Madara (vezi catalogul monedelor din Bulgaria: bnb.bg/bnbweb/groups/publ ... es_coins_en.pdf, pag. 153-154). Rezultatele unui sondaj din 2008 confirmă alegerea acestui basorelief drept imagine națională pe viitoarele monede euro (dacă vor fi adoptate vreodată).

Turiștii care sosesc în cadrul unor circuite organizate, mai ales cei vârstnici, sunt conduși doar până la Călăreț și în muzeul rezervației arheologice. Acest lucru l-am observat direct la fața locului; de altfel, ar fi destul de greu să îi urci pe cei în vârstă pe Platoul Madara, iar grupurile de copii mici ar fi greu de supravegheat. Este posibil ca anumite grupuri să meargă la celelalte obiective aflate la baza stâncilor, acolo unde accesul este mai facil.

Adevărată piesă de artă străveche, unică în Europa, relieful de la Madara este, probabil, un rezultat al contopirii tradițiile etnice ale populațiilor de atunci: traci, slavi și proto-bulgari. Chiar dacă la prima vedere nu pare a fi ceva impresionant, locul are o mare valoare istorică și spirituală. Nouă ne-a plăcut la Madara, mai ales partea a doua a vizitei, traseu care merită un articol separat. Vă recomand să vă abateți câțiva kilometri pentru a vizita acest obiectiv, parte a patrimoniului mondial Unesco.

---

VIZUALIZĂRI: 2409 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI