GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Lacul și orașul cu același nume — Lucerna
Prima semnătură în condica Elveției a fost în anul 2006, când gazda vacanței noastre a fost localitatea Ischgl din Austria. Atunci, într-o excursie de 1 zi, am vizitat un, sat, celebru din Elveția, și anume St. Moritz, iar în altă zi am fost în Samnaun (zonă duty-free la granița cu Austria) - pentru excursiile la St. Moritz și Samnaun nu am avut nevoie de vignetă, deoarece am folosit numai drumurile naționale din apropierea graniței cu Austria. De altfel, nici nu sunt autostrăzi prin această zonă muntoasă. Despre această excursie am scris aici - vezi impresii
Cu gândul la Elveția, m-am dus imediat după alegerea cazării în Colmar (oraș situat la doar 50 km de granița elvețiană) și am plănuit două escapade în această țară.
Una din zilele acestui concediu a fost dedicată unui oraș absolut minunat din Elveția, și anume Lucerna. Fiind situat la aproximativ două ore (165 km) de cazarea noastră din Colmar, vizita la Lucerna a întrunit voturile unanime. Cei 50 km până la granița cu Elveția au fost străbătuți în vreo 40-45 minute - cu vreo 5 km înainte de graniță drumul se aglomerează și sunt restricții de viteză. Controlul de la graniță se face în principal pentru vignetă - cei care nu au așa ceva, sunt trași pe dreapta pentru a cumpăra vigneta de Elveția. Aceasta este disponibilă doar pentru 1 an (nu există altă variantă) și costă 40 CHF - dar elvețienii sunt generoși…... acceptă și euro…. adică 40 euro, cursul fiind 1 la 1, iar acolo în vamă nu poți plăti cu cardul! .
Norocul nostru a fost că mașina pe care am închiriat-o avea vignetă - cel mai probabil a fost cumpărată de alții înaintea noastră…. și nu se mai poate dezlipi de pe parbriz (deși s-a încercat). După trecerea în țara cantoanelor am intrat pe o infrastructură dintr-o altă ligă (Champions League). Vedeam pe GPS-ul mașinii o mulțime de drumuri - pe ecranul navigației se intersectau 4 autostrăzi, un adevărat nod rutier pe 2 niveluri, la care noi nici cu gândul nu visăm - voi atașa poza făcută ecranului GPS.
Să ne revenim, zic …. continuăm doar pe autostrăzi, iar cele din Elveția sunt, după cum bănuiți, impecabile. Limita de viteză pe autostrăzi este de 120 km/oră, iar prețul combustibilului este unul ridicat, astfel că alimentați din Germania sau Franța. Pe parcursul acestui drum am avut parte și de peisaje specific elvețiene, cu munți pe fundal.
Încă de acasă am studiat subiectul parcarea în Lucerna. Din numeroasele parcări disponibile în oraș, noi am ales o parcare - Bahnhof Parking P3 care are 447 locuri. Aceasta este situată lângă gară (tot pe aici mai sunt și P1+2, dar puțin mai scumpe), iar până în centrul vechi drumul durează mai puțin de 10 minute. Atașez un link cu lista tuturor parcărilor din Lucerna - tot aici găsiți și un simulator, unde vă puteți calcula tariful în fiecare din aceste parcări - parking-luzern.ch/en/Luze ... ner-Parkhaeuser
Orașul Lucerna este situat pe malul unui minunat lac - Vierwaldstättersee (sau lacul celor 4 cantoane) și este străbătut de râul Reuss. Acest râu se varsă în lac la celălalt capăt al său, și își continuă drumul ieșind din lac la Lucerna. Pe ambele maluri ale râului se află clădirile emblematice ale orașului. Părăsim parcarea și ne îndreptăm spre ceea ce este, probabil, cel mai fotografiat loc din Lucerna.
Kappelbrucke (Podul Capelei) este cel mai vechi pod de lemn din Europa și își ia denumirea după capela Sf. Peter situată în apropiere. Acest pod de lemn cu o lungime de 200 m, cu acoperiș de șindrilă, este un simbol al orașului Lucerna. A fost construit în sec XIV, peste râul Reuss, dar în diagonală. Din păcate, în 1993, a fost distrus aproape în totalitate de un incendiu devastator. Și-a recăpătat aspectul inițial, după lucrări de refacere care au durat circa 8 luni. La unul din capete, veghează Turnul Wasserturm (cu o înălțime de 34 m) care face parte din vechile fortificații ale orașului. O plimbare pe acest pod este obligatorie, mai ales că vara este, încărcat, de flori, în fiecare an alt model.
La capătul podului intrăm în Altstadt, această parte veche a orașului fiind un loc ideal pentru o plimbare relaxantă. În centrul vechi toate aleile și străduțele sunt pavate cu piatră cubică, iar traficul auto este restricționat. Din loc în loc se deschid piețe frumoase cu clădiri (multe dintre ele din sec. XVI) pictate sau cu diferite blazoane, numai bune de fotografiat - Kappelplatz și Weinmarkt fiind două dintre aceste piețe. O superbă mașină de epocă era prezentă în piața Weinmarkt.
Toată lumea este extrem de liniștită și relaxată, nici nu ai putea fi altfel prin aceste orașe elvețiene, unde totul este impecabil. Multe din clădirile din oraș (dar mai ales în centrul vechi) au steagul Elveției arborat. Plimbarea prin această zonă te face și pe tine, ca și turist, să te integrezi în atmosfera locului. În Altstadt găsești multe firme celebre (prezente și pe la noi), dar și magazine cu ceasuri (era să spun ceasornicării...), produse locale (aici mă refer la brânzeturi sau preparate din carne), cafenele, restaurante etc. Nu poți să nu admiri vitrinele minunat aranjate (ca la un concurs) și perfecțiunea în realizarea detaliilor.
În drumul nostru am dat peste un supermarket COOP și am zis să intrăm mai ales că ni se făcuse sete…. și ne gândeam că nu poate fi o avere o apă sau un suc. Am scanat rapid raioanele și pot să vă spun că găsești ciocolată elvețiană cu 2 CHF (ca la noi, poate chiar ceva mai ieftin), iar unul din cele 2 sucuri de tip cola costa 1,35 CHF sticla de 0,5 l — am plătit cu cardul și s-au încasat 5,8 lei…. la noi la mall e vreo 6-7 lei acest suc…. deci e bine :). Și elvețienii s-au adaptat la tendințe, astfel că și la ei acest gen de magazine sunt deschise sâmbăta.
Nu la fel de bine este la gelateriile de pe stradă unde o cupă (sau un glob) costă…... doar 4 CHF…. astfel că am mai răbdat câteva ore (vedeți ceva mai încolo de ce spun asta). Am intrat și în una din ciocolateriile elvețiene - doar dacă, tragi pe nas, și a crescut glicemia :). Aici două din cele mai importante simțuri (văzul și mirosul) sunt solicitate la maxim, astfel încât dacă o să cedați, o faceți pe riscul vostru.
Ne continuăm plimbarea și ajungem la podul Spreuerbrücke, un alt pod îngust, dar acoperit, care a fost construit în 1408. Din loc în loc se arată vechi picturi, care au rezistat de-a lungul timpului. Un muncitor curăța cu aspiratorul cotloanele greu accesibile de sub acoperișul podului. O altă stradă care merită vizitată este Museggstrasse, stradă care urcă pe un deal în spatele orașului vechi. Aici vedem un vechi zid (Mussegmauer) care a făcut parte din fortificațiile orașului, iar din cele 9 turnuri existente, 4 sunt deschise vizitatorilor, cu intrarea gratuită (probabil singurul obiectiv gratis din Lucerna, deci nu trebuie ratat).
Am vizitat și noi, 3 turnuri, iar de sus se deschide o priveliște deosebită asupra orașului și lacului. Există o pasarelă exterioară care face legătura între aceste turnuri. În Zytturm/Zeitturm (care mi s-a părut cel mai frumos) se află cel mai vechi ceas public din oraș și aici am aflat un fapt interesant - fiind cel mai vechi, are favoarea sau onoarea de a bate primul ora exactă, cu un minut înaintea celorlalte ceasuri din oraș. Sus de tot în turn (urcați pentru că nu veți regreta) veți putea vedea mecanismul acestui ceas și modul de funcționare.
Mai parcurgem câteva străzi și ajungem lângă lac, unde se văd mai multe vapoare care au curse regulate între localitățile de pe ambele maluri. Ne îndreptăm spre parcare, achităm cu cardul și plecăm să luăm cina, în țara vecină, Germania. Ochisem pe hartă un mic orășel din apropierea graniței și anume Lörrach. Un orășel micuț, necunoscut turiștilor, dar extrem de cochet cu un centru cu nimic mai prejos decât în alte orașe cu pretenții. Zona pietonală este înțesată de multe magazine cunoscute, un centru comercial, dar și multe localuri atrăgătoare.
Surprinzător (sau nu) aici erau foarte multe mașini cu nr de Elveția, venite la cumpărături - fiind situat la nici 15 km de granița cu Elveția, orașul reprezintă un magnet pentru elvețienii dornici să economisească. Ne-am oprit la un local italienesc, unde am comandat pizza și paste. Aici patron este un Italian care este căsătorit cu o româncă, astfel că o discuție amicală în limba română nu a lipsit.
A fost o zi frumoasă cu locuri minunate și vă recomand din suflet să vedeți Lucerna.
Trimis de BOGDAN DSN in 10.02.18 13:25:20
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ELVEȚIA.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (BOGDAN DSN); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecție.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
---
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Şi mie mi-a plăcut oraşul Lucerna, am şi postat un modest review aici. Aş fi vrut să comentez mai mult despre Luzern, în ecoul de faţă, dar am considerat că nu este cazul.
Sper să găsim timp ,la întâlnirea de la Alba, pentru a povesti despre vizitele noastre în Alsacia şi vestul Elveţiei.
@traian. leuca: Nici eu nu am vrut să detaliez prea mult vizita în Lucerna - pur și simplu nu era cazul. Orașul este superb (unii spun că ar fi cel mai frumos din Elveția) astfel încât trebuie să-l vizitezi neapărat.
Recunosc că am visat la asta din 2011 când am văzut poze la un prieten care a fost aici - și iată că visul mi s-a îndeplinit (e adevărat că am sperat tot acest timp că voi ajunge și eu în Lucerna).
Ori de câte ori voi avea cazări în apropierea graniței cu Elveția, voi vizita locurile din apropiere.
Cu siguranță că vom dezbate la Alba despre locurile frumoase văzute.
@BOGDAN DSN:
”Toată lumea este extrem de liniștită și relaxată, nici nu ai putea fi altfel prin aceste orașe elvețiene, unde totul este impecabil.
Foarte faina plmbarea ta in Luzern, pe malul Vierwaldstaettersee. Ai definit atat de potrivit lumea din Elvetia in fraza pe care am citit-o.
Eu am fost de 2 ori in Elvetia o data in zona Geneva pe malul lacului cu acelasi nume si o data in zona Zuerich, la vreo 20 km mai in munte.
Pentru mine Elvetia ramane tara de vis unde mi-ar placea sa traiesc. Si cum la vise nu renunt niciodata...
excelent articolul si pozele, felicitari! ????
@Dan&Ema: Mulțumesc de vizită și pentru aprecieri.
După ce am vizitat acum câțiva ani mai multe localități din Elveția, pot spune și eu că Lucerna este orașul care mi-a plăcut cel mai mult. Nu știu dacă aș vrea să trăiesc acolo (raportându-mă la situația mea materială actuală, probabil că n-aș face față costului vieții de zi cu zi), dar m-aș bucura să mă întorc într-o zi, pentru a revedea unele dintre atracțiile turistice recomandate în zonă, cum ar fi ”Leul ucis” (Löwendenkmal) , un monument de 10 metri lungime și șase înălțime, săpat direct în stânca muntelui, întru memoria regimentului de gardă elvețiană de la curtea regelui Ludovic al XVI-lea al Franței, care a fost masacrat în timpul Revoluției Franceze de la 1792, în ciuda loialității și curajului luptătorilor săi. Apoi, merită văzută ”Grădina de gheață”, un parc natural organizat ca muzeu, care conservă câteva morene autentice, descoperite prin secolul al XIX-lea, semn că aceste locuri au fost cândva zone terminale ale unui uriaș ghețar alpin. Apoi, încântătoare mi s-ar părea reîntâlnirea cu impozanta Biserică iezuită, veche de trei sute ani, cu un minunat altar, amvon, cor și pavaj, toate realizate în stil baroc dintr-o rară marmură roz.
Acestea toate le-am văzut în cursul călătoriei mele din 2010, dar ar mai fi multe de făcut, și poate cel mai mult m-ar atrage turul lacului Lucerna cu trecere pe la poalele muntelui Pilatus sau o croazieră pe lac. Probabil că imaginile sunt cu adevărat rupte din rai.
Îți doresc și ție reîntoarcere în țara cantoanelor, despre care să ne povestești cu entuziasm, așa cum ai făcut-o și în reviewul de azi!
@mariana. olaru: Mulțumesc pentru completări. Deși notasem obiectivele menționate de tine, nu am avut timpul necesar pentru a vedea tot. Am preferat să mă bucur în tihnă de ce am văzut, decât să alerg de la un obiectiv la altul, doar pentru a le bifa pe listă.
Lucerna va fi acolo pentru mulți ani, astfel încât la o revenire pe aici voi avea ocazia să văd și aceste locuri.
Excursia la Mount Pilatus intenționam să o facem și noi, doar că ne-a reținut foarte mult prețul acesteia - pentru o călătorie dus-întors din Lucerna, cu toate mijloacele de transport (tren, bus, telecabină, tren cu cremalieră) prețul este de 85,2 CHF/persoană.
@BOGDAN DSN: Am vizitat Luzern în 29 noiembrie 2017! E la fel de spectaculos, chiar dacă nu e atâta strălucire ca vara! Şi... să ştiţi că şi atunci se... aspira pe pod, pe sub toate cotloanele!!!
Oraşul era acum cu decoraţiuni de iarnă, dar nu era zăpadă.
Aţi zărit, bănuiesc, Castelul Gotsch? Ei, bine, ne-a prins noaptea până să ajungem şi acolo (cu funicularul), dar... acolo sus, surpriză: e un hotel, ceva, cu un restaurant, prin ferestrele căruia se vedeau decoraţiuni luxoase, dar mai mult... n-am prea văzut! Sunt mai multe corpuri de clădiri, dar nu era nici ţipenie de om, aşa că am făcut câteva fotografii, superbe, cu întreg Luzern-ul, în nocturnă, iluminat de mii de lumini!
Tuturor celor care-şi doresc să viziteze Elveţia, le recomand să n-o facă iarna! Timpul de vizitat este mai scurt, prea scurt, pentru câte sunt de văzut!
Eu am zis că mi-aş dori să trăiesc de acum încolo, până la sfârşitul zilelor, în Elveţia! Nu în Luzern, neapărat!
Nici nu m-am hotărât care din oraşele vizitate mi-a plăcut mai mult: Neuchâtel, Lausanne, Berna, Thun, sau Interlaken... Ori micul şi cochetul Burgdorf...
Mai e ceva de luat în seamă: multe obiective turistice sunt închise, începând de prin octombrie, până prin aprilie (sau martie, nu mai reţin)!
@Lyssys: Am prins în câteva poze și Château Gütsch, care este un luxos hotel. Pentru amatori avem acest site - chateau-guetsch.ch
Nici nu vreau să mă uit cât costă o cameră, dacă vrea cineva să se uite, poate ne comunică un preț
Am mai atașat două poze în care se vede acest castel-hotel.
Nu am avut timpul necesar să ajungem până acolo - cum am spus și mai sus, am preferat să ne bucurăm în liniște de ceea ce am putut vedea (mai ales de orașul vechi), fără a alerga/vedea pe repede înainte cât mai multe obiective.
Bani să avem, că nu va fi o problemă să decidem unde vrem să trăim - eu parcă aș înclina spre un sat din Austria... prietenii știu de ce
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Lucerna luată la pas — scris în 25.07.23 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Dec.2018 Masivul Pilatus care domina Lucerna — scris în 12.09.19 de bubica din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Luzern – un burg elvețian — scris în 27.11.18 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Circuit cu masina prin Europa (5): Elvetia o tara de poveste — scris în 28.07.18 de lenti din PITEșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Prin Elvetia - Luzern (partea a III-a) - recomandari de vizitat — scris în 31.03.15 de Sindrom din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Prin Elvetia - Luzern (partea a II-a) - Orasul - relaxare si placere — scris în 27.03.15 de Sindrom din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Prin Elvetia - Luzern (partea I) - Recomandari de drum — scris în 23.03.15 de Sindrom din BUCURESTI - RECOMANDĂ