Împrejurimile lacului Lucerna

TIPĂREȘTE

După cinci zile intense (3 pe drum, una la Zurich pentru primul meci şi una la Engelberg) era timpul pentru o pauză de relaxare iar aceasta a venit în mod binemeritat în zilele şase, când ne-am plimbat prin staţiunea Brunnen şi împrejurimi, şi şapte când am făcut o plimbare cu vaporaşul pe lacul Lucerna şi o vizită de câteva ore în oraşul cu acelaşi nume.

Dacă despre Brunnen şi hotelul Eden au Lac am scris câteva rânduri în primul review despre Elveţia acum aş vrea să completez cu faptul că staţiunea a fost şi este vizitată de mari personalităţi atraşi de frumuseţea regiunii, cum ar fi Schiller şi Goethe, Winston Churchill, Hilary Clinton etc iar despre hotel că am beneficiat pe toată durata sejurului de un mic dejun excelent iar parcarea generoasă şi gratuită, chiar dacă era comună cu a unui bloc de apartamente în regim de self-catering.

Obiective de vizitat

Din staţiune se pot face excursii în zonele montane Rigi şi Burgenstock, peştera de la Muotathal, Treib-Seelisberg, vârful Fronalpstock (1922 metri) unde se află un restaurant ce oferă o panoramă minunată a lacului Luzern şi zonei înconjurătoare, grădina zoologică din Goldau, Swiss Holiday Park-cu numeroase facilităţi de wellness şi sporturi.

Zona de sud a lacului Luzern, din cantonul Uri, este celebră prin faptul că aici acţiona Wilhelm Tell (sau Wiliam Tell, depinde de dialect!) arcaşul simbol al acestei ţări iubitoare de libertate şi independenţă, zonă în care găsim Poiana Rutli-un loc simbolic pentru Confederaţia Elveţiană, unde, în anul 1291 s-a încheiat pactul între cantoanele fondatoare Uri, Schwyz şi Unterwalden care şi-au promis ajutor reciproc împotriva oricărei dominaţii, capela lui Tell (potrivit lui Schiller aici a sărit Wiliam Telll din barca Gessler!); în apropiere se află cel mai mare glockenspiel (instrument muzical cu clopote) din lume, cu 38 clopote ce cântă 20 de melodii.

Lacul Luzern (Lucerne sau Lucerna) -Lacul celor Patru Cantoane

(numele este dat de cantoanele care-l încadrează, pe lângă cele trei fondatoare adăugându-se Lucerna)

Potrivit Wikipedia Lacul Lucerna este situat pe partea nordică a Alpilor, la o altitudine de 434 metri, are o suprafaţă de 113,6 km2, fiind al patrulea lac ca mărime al ţării, are o circumferinţă de aproape 144 de kilometri datorită ţărmului accidentat, e traversat de râul Reuss şi este exploatat în principal pentru turism.

Vaporaşul către Lucerna pleacă din Fluelen, din cantonul Uri, opreşte în Brunnen la circa 50-60 de metri de hotelul Eden au Lac, unde am stat noi şi ajunge la destinaţie după aproximativ o oră şi jumătate, cu câteva opriri intermediare pe ambele părţi – timpul de traversare poate ajunge la două ore dacă se foloseşte un vas cu aburi care merge mai încet!

Indiferent de durata călătoriei nu ai cum să te plictiseşti deoarece aveţi de admirat munţii sălbatici din partea de sud a lacului (care aveau crestele înzăpezite la acea dată!), în partea de nord dealuri cu poieni verzi şi sate desprinse parcă din filmele cu Heidi, apele cristaline ale acestui lac contorsionat de formele de relief existente, fapt care-l face unul dintre cele mai frumoase lacuri ale Europei-din ceea ce am văzut până acum l-aş compara cu fiordul Kotor din Muntenegru.

Odată intraţi în Lucerna pe calea apei am văzut pe partea de nord a lacului o serie de hoteluri de lux cu amplasamente deosebite, care ofereau nişte privelişti încântătoare asupra lacului şi munţilor de peste lac-câteva dintre aceste hoteluri le studiasem în oferta agenţiei prin care am făcut acest circuit (deoarece Lucerna se află excelent poziţionată faţă de Zurich şi Berna, oraşele unde naţionala noastră a avut meciuri!), dar când am văzut preţurile m-am lăsat păgubaş-tot de la reprezentantul agenţiei de turism am aflat că într-unul dintre ele s-a aflat un grup de personalităţi din fotbalul nostru intern.

Oraşul Lucerna

,,Se spune că Lucerna a fost fondată la indicaţia unui înger care a arătat unui grup de colonişti unde să construiască o capelă’’-aşa explică cu mândrie localnicii începuturile acestui oraş medieval superb aşezat într-un decor deosebit, înconjurat de munţi şi dealuri foarte frumoase, traversat de un râu de munte cristalin care se transformă efectiv într-un estuar la vărsarea într-un lac de un albastru ireal!

Mai aveam puţin şi epuizam toate epitetele din vocabular dar credeţi-mă că nu exagerez deloc!

Este cel mai frumos oraş pe care l-am vizitat în Elveţia (şi poate în Europa!), un oraş cu clădiri medievale foarte bine conservate în partea veche a oraşului, cu o viaţă liniştită, lume civilizată şi relaxată, circulaţie rutieră moderată în partea centrală a localităţii, chiar dacă ne aflăm în inima Elveţiei pe un drum transalpin care leagă Germania de Italia; în schimb bicicletele sunt la mare căutare nu numai pentru turişti şi cei care vor să facă sport, ci şi pentru cei care merg la muncă sau cumpărături făcând din mersul pe bicicletă un mod de viaţă!

Poate că sunt subiectiv în aprecierea frumuseţii acestui oraş, unde am mers special să vizităm preţ de câteva ore comparativ cu celelalte două mari oraşe vizitate-Zurich şi Berna-pe care le-am văzut în contextul disputării unor meciuri de la C. E. de Fotbal, în zile în care agitaţia creată de suporteri îţi distrăgea atenţia de a remarca şi altceva din acel oraş.

Lucerna este dominată de vârful Pilatus, un munte stâncos şi pleşuv pe care se urcă cu telecabine şi trenuri cu cremalieră şi de pe care ai o panoramă superbă asupra Elveţiei de Nord care este mai joasă ca relief-dealtfel acest munte reprezintă un simbol al acestei zone şi pe el întâlnim calea ferată cu cea mai mare înclinaţie din lume!

Despre obiectivele din Lucerna au vorbit alţi useri înaintea mea (dandana, marius gaudi, iulianic-în ordinea cronologică a impresiilor!) aşa că eu mă limitez să vorbesc despre unul singur care m-a impresionat prin istoria şi frumuseţea lui:

Kapellbruke-Podul Capelei este un pod de lemn acoperit lung de peste 200 metri, traversează râul Reuss, a fost construit prin anii 1300 iar în august 1993 a ars în mare parte, de la o ţigară se pare, iar pentru reconstrucţia lui autorităţile au făcut un apel public către toţi cei care deţineau poze şi filmări cu podul pentru refacerea cât mai fidelă a frescelor distruse.

Podul Capelei trece pe lângă un turn de apă fortificat, cu formă octogonală, numit sugestiv Wasserturm, construit din cărămidă şi având o înălţime de circa 43 de metri deasupra apei, acest ansamblu reprezentând simbolul oraşului.

În cele câteva ore pe care le-am avut la dispoziţie până la plecarea vaporaşului înapoi am traversat râul Reuss pe cele două poduri de lemn (pe lângă cel amintit am mai întâlnit un altul contemporan cu el-Spreuerbrucke) , am admirat pe malulrile râului clădiri mai vechi pe o parte şi mai noi pe cealaltă, printre care mănăstiri, muzee, bănci, magazine, instituţii publice şi multe restaurante, baruri, terase şi pizzerii – la una dintre ele ne-am oprit pentru circa o oră pentru a servi masa pe care am împărţit-o cu lebedele şi răţuştele de pe râu!

La întoarcere am uitat să facem poze aşa cum ne propusesem deoarece juniorii ne-au provocat la o partidă de cărţi şi astfel am ratat cele mai frumoase peisaje din această excursie-poate o să mai am ocazie pe viitor chiar dacă nu prea mai trecem pe unde am vizitat deja-acesta este un loc unde îmi va face plăcere mereu să revin!

---

VIZUALIZĂRI: 3944 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI