Vacanta in Canare, insula Lanzarote

TIPĂREȘTE

Decizia de a petrece o vacanta in insulele Canare a venit urmare unor recomandari primite de la site-ul [***] si apoi cateva zile de sapat pe [***] si cel mai important si decisiv au fost postarile de pe Am fost acolo.

Asa am ajuns sa achizitionez bilete de avion la Ryanair pentru 19.10.2017 dus si 25.10.2017 intors la pretul de 139 euro de persoana. A urmat cautarea unei forme de cazare care sa se plieze pe modul nostru de a ne petrece vacantele si am selectat Aloe Apartamentos din Puerto del Carmen de pe insula Lanzarote. Pretul a fost de 234 euro pentru 5 nopti. Ultimul pas a fost rezervarea unui mijloc de transport deoarece intelesesem ca transportul public este oarecum limitat. Astfel, dupa ce am luat la rand toate ofertele puse la dispozitie de site-ul Rentalcars am selectat firma TopCar. Am preferat un pret cat mai mic, o masina mica, pentru 2 persoane, gen Renault twingo si politica de combustibil plin cu plin pentru a nu plati si serviciul de umplere care variaza intre 20 - 40 euro. Surpriza a fost totala cand la ghiseul din aeroport mi-au fost inmanate cheile unui Logan Sandero (masina pe care o conduc si in Romania fiind foarte multumit de consum). Pentru 6 zile am platit 90 euro si am alimentat cu 33 litri, pentru cei 450 km efectuati pe insula, la un pret de 1,019euro/litru, deci 34euro. Masina am preluat-o din parcarea aeroportului si am predat-o la plecare in acelasi loc iar personalul TopCar a fost deosebit de amabil, cel putin la inapoierea masinii nu au solicitat verificarea autoturismului cu mine de fata sau alte chestii, doar m-au intrebat daca am alimentat-o si daca am fost multumit.

Cam atat despre cum am ajuns in Lanzarote. Singurul inconvenient a fost timpul total al drumului pana acolo deoarece legaturile dus intors au fost cu stationare de 7 ore la dus pe aeroportul din Madrid, respectiv 9 ore la intoarcere pe aeroportul din Bruxelles, ambele pe timpul noptii. Marele avantaj a fost ca am ajuns in Lanzarote la 9 a. m. si am decolat spre casa la ora 18, deci am prins ambele zile pline.

Din avion insula pare un fragment de luna, plina de cratere mai mici sau mai mari ale unor fosti probabil vulcani activi in urma cu milioane de ani. In bataia soarelui abia ridicat din ocean localitatile se vedeau ca niste pete de zapada deoarece toate sunt albe, fara acoperis, cu terasele vopsite in alb.

Aterizarea pe aeroportul din Lanzarote a fost foarte interesanta, dupa ce a dat un ocol insulei s-a apropiat de sol dinspre ocean lasand impresia ca va ateriza pe apa, pista incepand la 50 metri de ocean. In dimineata aterizarii am prins o vreme superba, un soare primitor, ascuns rareori de cativa norisori si o temperatura de aproximativ 20 grade.

Vreau sa mentionez ca serviciile companiei Ryanair au fost neasteptat de bune deoarece nu a existat niciun fel de comentariu referitor la dimensiunile bagajelor de cabina. Avertizat fiind de calatorii altor companii referitoare la verificarea dimensiunilor trolerelor prin acele schelete metalice am achizitionat 2 trolere cu dimensiunile maxime admise. La poarta de imbarcare am vazut pasageri care aveau trolere vizibil mai mari decat dimensiunile specificate si greutati clar cu mult peste cele 10 kg dar nu a existat niciun comentariu privitor la acestea. Au venit reprezentantii companiei si au selectat bagajele mai mari pentru cala fara costuri suplimentare. Personal am solicitat introducerea trolerelor la cala pentru a scapa de a le tari prin avion.

Procedurile de debarcare, recuperare bagaje si preluare masina de la TopCar a durat mai putin de 30 minute, fapt ce ne-a oferit aproape toata ziua la dispozitie.

Inca de acasa am avut instalate pe tel. mobil 3 softuri care folosesc GPS offline, Waze, maps. me si offlinemaps pe care aveam deja marcata locatia hotelului. Cel mai bine m-am descurcat cu maps. me care nu imi cerea permanent activarea serviciului de date mobile. Precizez ca tel. pe care l-am folosit pentru orientare turistica are un abonament la RCS, firma care nu aplica noile prevederi europene privitoare la gratuitatea convorbirilor si transfer de date in limita unei folosiri rezonabile. Este adevarat ca respectivele costuri sunt infime dar nu am vrut sa ma trezesc cu alte costuri suplimentare.

Revenind la primele ore petrecute pe insula, fiind nerabdator sa iau pulsul locului m-am prezentat la receptia cazarii in jurul orei 10, cu aproape o ora si jumatate mai devreme decat cea comunicata gazdei ca voi sosi. Nu a fost niciun fel de problema decat ca eu am solicitat o camera la etaj si a trebuit sa revin peste o ora deoarece nu era inca pregatita. Am vrut la etaj din mai multe motive, vedere mai ampla asupra imprejurimilor (se vedea destul de frumos partea de rasarit a insulei), nu trebuia sa stau cu draperiile trase pentru a ma feri de privirile celor care circulau pe aleea interioara, oarecum mai linistit in privinta eventualelor vertebrate sau nevertebrate care ar fi putut intra daca lasam usa balconului deschisa. Nu era cazul deoarece nu cred ca exista alte vietati in stare de libertate pe insula decat foarte multe pisici.

Pentru petrecerea timpului pana la preluarea camerei aveam de ales intre o relaxare la piscina din curtea interioara a stabilimentului sau o tura rapida prin imprejurimi. Am ales miscarea pentru ca eram cam amortiti de la avion, drept pentru care am lasat bagajele in masina si ne-am indreptat nerabdatori spre zona unde se zarea oceanul, la o distanta de aproximativ 500 metri, printre doua alei. Primele impresii dupa cei cativa pasi facuti printre cladirile statiunii au fost referitoare la curatenie, gradinile pline de o sumedenie de feluri de cactusi frumos organizati si multa liniste. In capatul aleii s-a deschis dintr-o data o vedere extraordinara a intinderii oceanului cu cateva plaje printre stanci dar si imensa plaja Playa Blanca. Ca un magnet m-a atras micuta plaja din fata aleei, curios fiind sa testez temperatura apei, mai ales ca deja cativa copii se balaceau de zor. De pe faleza se putea vedea ca este foarte limpede si extrem de linistita dar cand am atins-o am fost placut surprins sa constat ca avea undeva in jur a 20-22 grade, perfecta pentru scufundare. Cu inima impacata ca apa este ideala pentru balaceala ne-am plimbat pret de aproape o ora de-a lungul falezei degustand o prima inghetata la cornet, la sfarsit de octombrie.

Reveniti la locul de cazare ne-am indreptat oarecum tematori spre camera care ne-a fost repartizata, avand in minte o multitudine de experiente neplacute ale altor turisti care una au vazut pe site-urile de prezentare ale diverselor locuri de cazare si alta au gasit la fata locului, in special avand in vedere ca, in cazul meu, la alegerea cazarii au primat pretul si review-rile altor turisti, in special englezi si spanioli.

Cheia ne astepta in usa, am deschis-o incet, ca pe biletul de Loto de pe vremea... si, surpriza, am descoperit un living de aproximativ 20 mp, in care se afla si spatiul destinat pregatirii mesei, un dormitor de aproximativ 15mp dotat cu doua paturi foarte rezonabile ca dimensiuni, dresing si doua noptiere. Televizorul, lcd, se afla in living in fata unei canapele extensibile destul de confortabila si tot de aici se iesea pe o terasa destul de spatioasa dotata cu masa si patru scaune precum si un suport special pentru uscat prosoape. Intre living si dormitor se afla baia, foarte curata, dotata cu obiecte sanitare noi, inclusiv bideu, uscator de par si 8 prosoape de diverse dimensiuni, curate si cu un miros placut. De asemenea, toate echipamentele de bucatarie erau noi (frigiderul si cuptorul cu microunde aveau inca tipla pe ele) iar in dulapuri am gasit farfurii mici, mari, pahare, tacamuri, toate pentru 4 persoane, fapt care m-a dus cu gandul ca este ideala pentru 2 familii.

Si aspectul cazarii fiind rezolvat nu ramanea altceva de facut decat startul in explorarea insulei.

Deoarece soarele incepea sa arda destul de tare, desi temperatura resimtita la umbra nu depasea 25 grade, ne-am luat echipamentul de baie si go to the Playa Blanca, unde ne-am rasfatat pe nisipul deosebit de fin si curat pana dupa ora 18.

Deoarece receptionera imi facuse un prim instructaj pe o harta a localitatii, respectiv unde ne aflam si care sunt principalele atractii ale zonei, portul, zona veche a orasului si faleza, am stabilit sa ne urcam in masina si sa debarcam in port, poate gasim o terasa cu ceva peste proaspat. Dupa ce am dat o tura prin fata multitudinii de terase cu oferte care mai de care mai apetisante si felurite ca si regiune geografica de provenienta (europa, asia, africa) mi-a atras atentia la o terasa mai retrasa, plasata pe un dig la marginea apei, un ospatar mai batraior, cu trasaturi harsite de meserie. Instinctul nu m-a inselat nici de aceasta data, omul foarte serviabil ne-a recomandat dorada si lubina ca fiind cel mai proaspat peste, fiind scos cu o ora in urma dintr-un navod pe care ni l-a aratat in apa. Intr-adevar a fost delicios, insotit de cativa cartofi specifici locului, mojo si o salata de varza asortata. Ce putea sa mearga cel mai bine langa peste? Un vin alb recomandat ca este produs pe insula. Pretul pentru doua portii, o sticla de vin si apa a fost de 41 euro, mai mult decat rezonabil, avand in vedere ca ma asteptam sa se duca spre 60 deoarece cand am facut comanda nu am studiat meniul ci m-am ghidat doar dupa recomandarile batranului si simpaticului ospatar, mergand pe ideea ca daca toate au mers bine pana atunci nu ar fi existat niciun motiv ca tocmai la capitolul cel mai important sa avem ghinion. Din nota de plata a reiesit ca pestele era 30 euro/kg, in cazul nostru cei doi pesti facand 27 euro, iar vinul 11 euro. Cu burtica plina ne-am indreptat agale spre masina, cam la 1 km distanta, de data aceasta pe stradutele pline de magazine situate pe drumul principal care traverseaza statiunea. In felul acesta ne-am facut o idee si despre preturile practicate. Dupa o prima zi foarte incarcata somnul a venit instantaneu.

Urmatoarele zile au fost impartite intre o prima parte destinata vizitarii atractiilor turistice iar apoi balaceala pana la lasarea intunericului. Nu vreau sa mentionez in mod deosebit niciunul dintre locurile vizitate deoarece fiecare are propria viziune despre frumos, interesant, urat sau banal. Voi mentiona doar ca am parcurs in 6 zile 450 km pe drumuri perfecte atat din punct de vedere calitativ cat si al semnalizarii rutiere. Chiar si fara gps sau harta te poti descurca fara probleme daca sti locurile in care vrei sa ajungi deoarece sunt indicatoare catre toate punctele importante.

Cateva recomandari pentru cei care sunt amatori de a vedea cat mai multe in locurile in care ajung si doresc sa isi faca singuri programul:

- Obligatoriu inchiriere masina cu rezervare din tara deoarece sunt foarte solicitati si preturile difera foarte mult daca va treziti la fata locului ca vreti masina. Exista oferte pentru toate buzunarele, incepand de la 15 euro/zi Logan, cazul meu, pana la 120 euro/zi Mazda decapotabila, Mercedes, van-uri cu 7 locuri, jeep-uri.

-Aveti posibilitatea sa achizitionati pachete de intrare in principalele zone de atractie la diverse preturi, functie de numarul acestora, cu o economie de pana la 10 euro/persoana, acestea putand fi cumparate de la oricare dintre punctele de atractie, nu cautati tichetele in statiuni deoarece acolo sunt firmele de turism care te imbie cu excursii organizate de ei cu autocarul

-Daca se doreste ca vacanta sa fie una de buget redus exista nenumarate posibilitati de cumparare a strictului necesar de la magazinele Lidl, Spar, HiperDino la preturi foarte mici. Exemplificativ: pizza pregatita (doar o bagi 5 min la microunde) intre 2-5 euro, diverse fileuri de peste, brusqete 1,5-4 euro, piure praf 0,99, paine 0,75-3, banane 1,4/kg, apa plata-minerala 0,25 – 0,75/1,5 litri, bere incepand de la 0,35 cele la 33 cl pana la 1,5 euro cele la 1 litru, vinuri incepand de la 3 euro sticla de 0,75. Am cumparat o sticla de vin de la una dintre cramele situate pe drumul vinului la pretul de 7euro.

-Pentru suveniruri, atat de origine locala dar si nelipsitele chinezarii existente in toate zonele turistice din lume, poate fi alocata o jumatate de duminica vizitarii targului organizat pe stradutele localitatii Teguise.

-Atentie amatorilor de oprit/stationat/parcat masina dupa modelul romanesc ”acolo unde am eu nevoie”, cu avariile puse, deoarece imi fac impresia ca nu se poate scapa nesanctionat. Nu pot fi sigur de acest lucru dar cert este ca NU AM VAZUT in cei 450 km nici macar o masina parcata/oprita neregulamentar, in statii marcate pentru Taxi (nici pe astia stationati in alte locuri, gen statie autobuz), pe marcajele in diagonala, hasurate, in afara delimitarilor marcate cu vopsea pe asfalt, trotuare, spatii impropriu spus verzi pentru ca nu exista decat un fel de pietris, zgura in care cresc arborii si cactusii. Se poate sa fie si datorita nivelului de constiinta civica a turistilor in proportie de 60% englezi, 20% nemti, restul spanioli si cativa rataciti din Polonia, Cehia, Ungaria si eu cu nevasta proprie din Romania. In 6 zile nu am auzit in niciun loc vorbindu-se romaneste, probabil ca auzindu-ne pe noi taceau sau conversau in engleza.

Impresia generala a fost ca autoritatile stiu sa produca bani din orice iar acele fonduri cu siguranta sunt investite in infrastructura, curatenie, servicii publice. Toate locurile unde sunt amenajate plaje sunt dotate cu grupuri sanitare GRATUITE si extrem de curate. Toate parcarile din zonele plajelor sunt gratuite si nu ticsite de asa zisii parcagii de ocazie existenti in toate zonele aglomerate din Romania. Nu sunt genul care sa imi reneg originea si locurile frumoase pe care le avem in Romania dar nici nu pot sa nu remarc ca suntem cu cateva sute de ani in urma altor tari si zone relativ noi ca istorie si asta doar din cauza celor care vemelnic se afla la conducere in absolut orice domeniu de activitate.

Revenind la impresiile de vacanta sugerez o vizita de o zi pe plaja Famara, o zona in care geografia malului determina formarea pe o lungime de peste 1 km de-a lungul plajei si pe o adancime de aproximativ 100 metri in larg a unor valuri succesive care depasesc in zilele calme 1,5 metri iar in zilele cu vant poate si 4 metri. Afara de spectacolul inedit al valurilor se adauga spectacolul dat de sutele (poate miile) de surferi, incepand de la copii care de-abia stiu sa mearga pana la varstnici trecuti bine de 70 ani, de la incepatori (ca mine) care ating pentru prima data o placa de surf pana la experimentati care danseaza pe valuri. Siguranta este asigurata de un punct salvamar in care se afla in permanenta 4-5 persoane, dotat cu skijet si echipamente de salvare, foarte discreti si amabili. Desi intr-una din zile am prins o vreme cam neprielnica pentru incepatori, vant puternic si valuri de peste 2 metri, steag albastru arborat, nu i-am sesizat pe acestia sa interzica accesul in mare al temerarilor dar au patrulat in permanenta cu o masina de teren de-a lungul plajei. De altfel, desi toate plajele amenajate beneficiaza de serviciul salvamar, nu am observat nicaieri ca acestia sa atentioneze turistii asupra distantei fata de mal pana la care inoata sau sa interzica accesul in apa in conditii de valuri mai mari.

Pentru amatorii de windsurfing in zona plajei Las Cucharas exista centre pentru inchiriat echipament la pretul de 22 euro/ora sau 33euro/2 ore samd.

---

VIZUALIZĂRI: 5166 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI