ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.05.2025
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
FEB-2025
DURATA: 7 zile
Cuplu

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Lanzarote - locul unde natura se împletește cu arta (4)

TIPĂREȘTE URM de aici

Lanzarote – ziua 4

Parcul Național Timanfaya

Citisem că, de fapt, e bine să te oprești mai întâi la Centrul de Vizitare din Mancha Blanca și așa am făcut și noi, mai ales că oricum ne era în drum. E deschis zilnic între 9-16, iar intrarea este gratuită. Deține o parcare uriașă și un magazin de suveniruri.  

A fost bine că ne-am oprit aici, am căpătat o hartă a parcului cu explicații în limba engleză, ce avea să ne fie de folos ulterior. Și multe, multe informații interesante despre vulcani, vulcanism și, în general, despre zona geografică în care ne aflam. Locul e organizat ca un muzeu modern, destul de interactiv, explicațiile de pe planșe, fotografii și schițe fiind în spaniolă, engleză și germană. La final, împreună cu un ghid, am coborât într-o încăpere sub nivelul solului, în care am asistat la o simulare de erupție vulcanică urmată de cutremur. N-a fost chiar atât de înspăimântător pe cât am fost de avertizați! 😊 Există și toalete perfect echipate.  

Altfel, ce să zic, dacă sunteți în pană de timp sau dacă deja știți o grămadă de lucruri pe această temă, puteți sări Centrul de Vizitare și merge direct către parc.

Am continuat pe șosea încă 7-8 km, printre „câmpuri” de piatră vulcanică punctate, în depărtare, cu conuri vulcanice mai scunde sau mai înalte, până am ajuns la intrarea în parc, marcată de o clădire scundă; pe hartă o veți găsi sub numele de Montanas del Fuego Timanfaya. Aici a trebuit să oprim din nou, era un nene ce trecea pe la fiecare mașină și încasa contravaloarea biletelor de vizitare (22 euro de adult, 11 pentru copii). Tot aici era o pancartă pe care scria timpul petrecut la coadă până la zona turistică. În cazul nostru, 30 de minute, însă în realitate a fost aproape dublu. În fine, citisem că e bine să vii cât mai de dimineață sau după-amiaza, când mai trece puhoiul, însă nu știu cum am făcut că n-am reușit. Eram setați pe modul „răbdare” , așa că timpul a trecut și am înaintat încet-încet până ne-am trezit în parcarea încăpătoare, aparent plină-ochi, însă sunt angajați din loc în loc care te direcționează spre locurile libere.

Am admirat mult modul de organizare, cred că altfel ar fi ieșit un balamuc groaznic. Biletul de vizitare îți asigură îmbarcarea într-un autobuz turistic (sunt multe, pleacă unul după altul, la intervale de câteva minute, pe măsură ce se încarcă) ce te plimbă, timp de 45-50 de minute, pe un traseu circular, prin acel fantastic peisaj lunar. În același timp, șoferul joacă rol de ghid, furnizând explicații în spaniolă și engleză. În punctele emblematice autobuzul staționează 2-3 minute, spre a permite turiștilor să admire și să pozeze, însă nu ți se permite să cobori.  

A fost foarte interesant, chiar magic! Am aflat că Parcul Național Timafaya reprezintă cea mai recentă activitate vulcanică din Insulele Canare, fiind rezultatul erupțiilor din sec. 18-19. Cel mai lung episod a început la 1 sep 1730 și a rămas activ până în 1736, remodelând în permanență peisajul, iar ultimul a avut loc în 1824 și a ținut 3 luni. În prezent, parcul ocupă o suprafață de aproximativ 51 kmp, fiind inclus în rețeaua parcurilor naționale spaniole în aug 1974. Pe lângă activitatea turistică și de conștientizare privind protejarea mediului, există și o vastă activitate de cercetare științifică a zonei. De-a lungul micii noastre călătorii, am putut admira flora săracă, mediul nefiind unul foarte prielnic dezvoltării plantelor, de aceea vedetele sunt lichenii. Fauna nu, n-am avut ocazia, dar am aflat că este formată din câteva specii de mamifere (arici, iepuri), reptile, păsări, insecte și alte nevertebrate.

Autobuzul ne-a lăsat de unde ne-a luat, adică lângă magazinul de suveniruri, căruia i-am dat skip. În schimb, am ținut morțiș să vizităm restaurantul El Diablo (normal; cum altfel să-l cheme?! 😊), un loc amenajat, desigur, de mai vechea noastră cunoștință, Cesar Manrique. Spre deosebire de alte creații ale artistului, aceasta arată destul de normal pentru o mâncătorie, deosebit ar fi doar peretele semicircular cu ferestre uriașe ce oferă o splendidă vedere la împrejurimi.  

Nu ne era neapărat foame, însă eram curioși să încercăm ceva preparat la... căldura emanată de vulcan! Pentru că da, El Diablo e mai mult decât un restaurant oarecare, e unul ce se folosește de resursele pe care natura, în marea sa generozitate, i le-a pus la îndemână. (O dovadă în plus că zona încă prezintă activitate vulcanică...) Am ocupat o masă cu view, n-a fost greu deloc, căci prânzul era încă tânăr și locul nu foarte aglomerat. Pe urmă ne-am dus rând pe rând să ne spălăm mâinile, drumul spre toalete trecând pe lângă celebrul grătar așezat peste o „gaură” adâncă de câțiva metri; temperatura ce ajunge la nivelul solului, de aproximativ 300°C, pare să fie fix ce trebuie pentru a frige pulpele de pui și cârnații.

Întorși la masă, am prins a studia meniul, însă ne-a deturnat un angajat ce trecea printre mese cu o tavă plină cu produse finite, dintre care am ales 2 copănele rumene, însoțite de câțiva cartofi și o mână de salată. Plus câte o băutură, plus o cafea pentru șofer, toată afacerea a costat aproape 25 de euro. Unde mai pui că am avut parte și de spectacol; chiar în fața noastră, afară, se afla un mic platou cu găuri scobite. Din când în când cineva turna câte o găleată de apă în câte o gaură, din care, peste câteva secunde, țâșnea un mic „gheizer” . Altă groapă, un pic mai departe, emana ceva gaze ce întrețineau o flacără.

De reținut că se pot desfășura și alte activități în Parcul Național Timafaya: există 2 trasee de drumeție ghidate, unul printre vulcani (3,5 km), altul de coastă (2,5 km; e necesară rezervare prealabilă pentru ambele), se pot face și plimbări cu cămila. Mai există un traseu de trekking pe coastă, neghidat (10 km), îl poate parcurge oricine are chef.

El Golfo

Am continuat pe șosea, direcția vest. Am parcat unde parca toată lumea, un pic mai sus de ceva restaurant. De aici e un mic traseu până la Mirador El Golfo, cu vederi spectaculoase asupra țărmului franjurat, apoi te întorci și urmezi alt traseu, un pic mai lung, cu alte vederi spectaculoase la țărmul franjurat, la plajele cu nisip negru și la valurile înspumate. După vreo 2-300 m cărarea se înfundă în Mirador del Charco (=baltă) Verde. Care chiar e ceea ce îi spune numele, o mică lagună de un verde-smarald extrem de frumos, contrastând cu negrul nisipului vulcanic. Un loc plin de farmec și poezie care chiar merită o mică abatere! Și nu vă ia decât maxim jumătate de ceas. Asta dacă nu vreți să coborâți pe cele 2 plaje, căci se poate, dar trebuie să alocați un timp suplimentar.

Drumul continuă în dreapta pe lângă țărm, spre localitatea vecină El Golfo, dar noi am făcut cale întoarsă, îndreptându-ne spre următorul obiectiv.

Los Hervideros (= „oalele care fierb” )

A fost una dintre cele mai frumoase amintiri de pe insulă, mai ales că de data asta locul este creat 100% de natură! E greu de descris în cuvinte, chiar și în fotografii; voi încerca să încarc unul sau două filmulețe. Este un conglomerat de stânci, mici grote, tuneluri și hornuri, toate rezultate în urma solidificării lavei în drumul ei spre mare, în care se sparg valurile furioase, înspumate, într-un zbucium necontenit. Sigur, cu cât e oceanul mai năbădăios, cu atât spectacolul e mai mare; noi l-am prins așa și așa, să zic.  

Se vizitează gratuit și există un traseu oarecum amenajat. Are și parcare destul de spațioasă în apropiere. Merită cu prisosință, recomand cu 7 guri!

Salinas de Janubio

Se află un pic mai la sud de Los Hervideros, țin minte însă că am prins drumul blocat, a trebuit să ocolim puțin. Este o lagună cu o suprafață apreciabilă între localitatea La Hoya și plaja del Janubio, o parte din ea fiind exploatată în vederea obținerii sării. E interesant de privit, sunt vreo 2 locuri de unde se vede frumos: lângă restaurantul Mirador de las Salinas, în nord și pe partea opusă, la Mirador de Trivino.  

Playa Blanca

Ei, și din nou a venit vremea pentru relaxare și răsfăț! Și ce loc mai potrivit vedeți decât o plajă, mai ales când o ai la îndemână și mai ales când e una dintre cele mai frumoase de pe insulă?!  

Am lăsat mașina într-o parcare cu plată, nu departe. Playa Blanca este de fapt o stațiune care ocupă bună parte din sudul extrem al insulei, întinzându-se pe mai mulți kilometri, plină de hoteluri de tote categoriile, restaurante și magazine. Există un water park în apropiere și câteva plaje foarte bune, între care cele din Parcul Natural Los Ajaches. (Acestea reprezintă motivul principal pentru care data viitoare voi alege o cazare prin preajmă. Acestea și cele 2-3°C în plus față de Costa Teguise, unde stăteam noi.)

Plaja centrală din Playa Blanca (numită fix la fel) e micuță, dar foarte cochetă, are așa, un aer intim... Ne-a plăcut mult acolo. În spatele ei sunt baruri și restaurante, unul lângă altul. Ne-am odihnit vreo oră, pe urmă am zis să ne plimbăm un pic pe faleză, direcția est. Un pic s-a făcut un pic mai mult, căci ne-a luat „valul” , plăcându-ne mult ce-am întâlnit în cale: plaja Dorada, Marina Rubicon și, dacă tot am ajuns până aici, am făcut un ultim efort și ne-am abătut și spre Castillo de San Marcian de Rubicon, rămășițele de formă tronconică ale unui castel medieval, așezate pe un promontoriu cu vederi frumoase la împrejurimi.  

... Efortul avea să de fie răsplătit cu un superb apus de soare ce ne-a însoțit pe tot drumul de întoarcere...


[fb]
---
Trimis de crismis in 27.05.25 19:16:50
Validat / Publicat: 27.05.25 20:08:49
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în SPANIA

VIZUALIZĂRI: 169 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj
Adn. FAVORIT

2 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 Parcul Național Timafaya
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 22700 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

2 ecouri scrise, până acum

msnd
[27.05.25 23:51:13]
»

Sărut mâna!

Așteptam cu nerăbdare acest articol ca să mulțumesc din nou, pentru alte aduceri aminte.

La „Muntele de Foc” se pare că nu s-a schimbat nimic. Atâta doar că noi nu am avut parte de „coadă” După ce am trecut de casa de bilete, noi având un bilet combinat, am mers direct în parcare. Același autobuz turistic, același traseu de circa 10 km (chiar am recunoscut vreo două locuri în pozele tale), aceleași experimente în vecinătatea restaurantului, aceeași firmă a acestuia (ca de altfel, și cea de la intrarea în parc), același grătar. Încă cred că acolo am mâncat cea mai bună pulpă de pui la grătar. S-ar putea, totuși, cămilele să fie din altă generație

Nu îmi aduc aminte, însă, nimic despre „Centrul de Vizitare” . Este posibil să nu fi existat nici acesta, sau să fi trecut pe lângă el fără să îi dăm atenție.

Algele verzi de la „El Golfo” , și astea, zice-se, unice în lume, sunt tot acolo. Nu am mai văzut însă movila de sare din mijlocul salinei Probabil că, între timp, a fost vândută.

Traducerea pe care am găsit-o eu pentru „Los Hervideros” este „Izvoarele calde” . nu știu care traducere se potrivește mai bine, dar, locul este deosebit de spectaculos. Mi-a plăcut foarte mult. Ne-ai promis un filmuleț. Când am scris eu articolul nu se anexau video, așa că am inserat - în articolul meu - un link către YouTube. Îmi aduc aminte că, după vizită, și ochelarii și camera video, parcă trecuseră prin ploaie.

Deși „Playa Blanca” era la doi pași de hotelul în care am stat, nu i-am acordat mare atenție. Fiind ianuarie, plaja nu ne-a interesat, am vizitat doar stațiunea pentru ceva cumpărături.

O seară excelentă!

crismisPHONEAUTOR REVIEW
[28.05.25 06:56:57]
»

@msnd: Și noi am mers direct în parcare după ce am cumpărat bilete, doar că până în parcare, pe ultima porțiune, se făcea coadă din cauza numărului uriaș de vizitatori. Precum am spus, aproape o oră am stat la coadă, de fapt am înaintat, dar foarte lent. Când am plecat, coada era și mai mare; nici nu vreau să mă gândesc...

Altfel, da, tare bune pulpițele alea! Ne-am lins degetele, deși nu trecuse foarte mult de la micul dejun.

N-am reușit să încarc filmulețele. O fac de pe telefon și am primit ceva mesaj de eroare că nu sunt în nu știu ce format. Sper în weekendul ce vine să reușesc să transfer pozele și filmele pe un hard, de unde le pot copia pe laptop și poate merge, altădată a mers.

Mulțumesc pentru vizită, vă îmbrățișez cu dor pe amândoi! 🙂

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
msnd
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Lanzarote:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2025 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • LOGAT? = DA (IntC=1)
  • pagină generată în 0.097129106521606 sec
    ecranul dvs: 1 x 1