Palatul Imperial Sento si Palatul Imperial Kyoto Omiya

TIPĂREȘTE

Atunci cand vorbim despre palatele imperiale din Kyoto trebuie sa facem diferenta intre Palatul Imperial Kyoto si complexul format din celelalte doua, Palatul Imperial Sento si Palatul Imperial Omiya, desi sunt situate unul in vecinatatea celuilalt.

Exista 9 porti construite intr-un stil arhitectural traditional japonez cunoscut sub numele de koraimon, cu o poarta cu patru picioare si un acoperis de tigla. Portile au fost situate la intrarea in zona rezidentiala a nobililor in perioada Edo, dar au fost mutate in locatiile actuale in timpul erei Meiji.

Noi am rezervat tururile gratuite pe site-ul Agentiei Casei Imperiale, care gestioneaza toate proprietatile imperiale. La ora programata ne-am prezentat la poarta de nord, unde am fost preluati de ghidul care a vorbit doar in limba japoneza. Pentru oaspetii care au optat pentru limba engleza, printre care ne-am numarat si noi, traducerea s-a realizat prin intermediul audioghidului.

Am primit si un pliant, insotit de o harta a domeniului, pentru a intelege si a vizualiza traseul parcurs.  

Palatul Sento a fost construit cu ocazia retragerii imparatului Go-mizunoo in secolul al XVII-lea si a servit ulterior ca resedinta imparatilor pensionati. Palatul Omiya adiacent, la nord de Palatul Imperial Kyoto Sento, a fost construit ca un palat pentru imparateasa Tofuku-monin Masako, sotia imparatului Go-Mizunoo. Distruse in mod repetat de incendiu, cladirile au fost reconstruite de fiecare data. Ultimul incendiu major, care a avut loc in 1854, a ars toate cladirile principale. Palatul Sento nu a fost reconstruit deoarece nu exista un imparat pensionat la vremea aceea, astazi pe acest teren ramanand doar gradina. Palatul Omiya a fost reconstruit si dupa ce imparateasa vaduva Eisho s-a mutat la Tokyo in 1872, proprietatea a fost lichidata, ramanand doar structura principala, Otsunegoten, in prezent, fiind locul unde stau membrii familiei regale cand viziteaza Kyoto.  

Palatul Ōmiya are un Okurumayose, adica o poarta folosita ca intrare pentru ministri, aristocrati si nobili de curte, atunci cand intrau in palat dupa obtinerea permisiunii. Pe vremuri se foloseau carucioarele cu boi, de aceea acoperisul era foarte lat pentru a proteja de ploaie, carutele cu boi.  

In spatele Okurumayose, se afla Otsunegoten al Palatului Ōmiya, care nu poate fi vizitat in interior, renovat in stil occidental la inceputul secolului XX, pentru a oferi un sejur confortabil Printului de Wales (Regele Edward al VIII-lea) al Regatului Unit. Alti membri ai familiei regale, au fost gazduiti in Palatul Ōmiya cand au vizitat Kyoto, Charles al III-lea si regretata printesa Diana.  

Gradina eleganta contine 2 iazuri mari si 2 pavilioane pentru ceainarie. Iazul de Nord al palatului Omiya si Iazul de Sud al Sento au fost conectate printr-un canal la mijlocul secolului al XVIII-lea.  

Iazul numit Akosegafuchi exista de dinaintea Palatului Imperial Kyoto Sentō, iar numele se crede ca ar fi al unui celebru poet japonez si nobil de curte din perioada Heian. Podul de piatra care traverseaza iazul se numeste Rokumaibashi, fiind format din 6 bucati de piatra taiata in forma de dreptunghi.

Un alt pod care traverseaza canalul ce leaga Iazul de Nord cu Iazul de Sud, este Podul Momijibashi, usor curbat.  

Cel mai frumos pod este insa Yatsuhashi (podul zig-zag), un pod de piatra care leaga 2 insulite din Iazul de Sud.  

La sud de Iazul de Sud se afla cea de-a doua ceainarie a palatului, Seikatei, care a fost reconstruita. Aici, pe langa ceai, se mai savura sake japonez. Numele ceainariei provine dintr-un poem al unui cunoscut poet chinez, Li Bo. Pe o tableta atarnata intr-una dintre camerele ceainariei este scrisa poezia. Nu se viziteaza, dar daca te apropii de cladire, poti vedea interiorul si tableta atarnata pe perete.  

Malul vestic al Iazului de Sud este acoperit de peste 11.100 de pietre plate si ovale pentru a imita malul de nisip, zona numita Suhama. Pietrele au fost adunate si oferite imparatului Kōkaku de catre cetatenii provinciei Odawara, carora li s-a garantat aproximativ 1,5 kg de orez pentru fiecare piatra colectata si transportata la Kyoto. In partea de vest a malului, exista un mic altar dedicat poetului Kakimoto Hitomaro, construit pentru a proteja Palatul Imperial Kyoto Sentō de incendii.

Ultima atractie a turului de 60 de minute este a doua ceainarie a palatului, Yūshintei, aflata pe malul de vest al Iazului de Nord. Cand am intrat de la Otsunegoten spre Iazul de Nord, am trecut pe langa ea, dar ghidul a preferat sa ne povesteasca despre aceasta la sfarsitul turului.

Yūshintei a fost un cadou pentru familia imperiala, oferit de clanul Konoe, in 1884. Cladirea, cu  acoperisul din sindrila si paie, este ca o resedinta privata separata de restul palatului printr-un gard simplu de bambus. O alta caracteristica unica a lui Yūshintei este fereastra sa mare rotunda.  

Ne-am intors exact in punctul din care am pornit calatoria pe taramul fostelor palate imperiale Sento si Omiya, multumind gazdelor noastre si ne-am indrepta spre nord, catre Palatul Imperial Kyoto, unde imparatii japonezi au trait timp de secole.  

---

VIZUALIZĂRI: 141 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI