GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Buna,
Kusadasi este o statiune frumoasa, atat cat am reusit sa vizitam, adica foarte putin. Mi se pare ca este un oras in care vechiul se impleteste cu noul, cartiere intregi de vile noi alaturi de cladiri vechi si blocuri turn construite si neterminate de ani de zile.
M-a impresionat in mod placut faptul ca nu sunt cladiri construite aiurea, haotic, in stiluri diferite, dupa cum are fiecare chef (si aici ma refer la constructiile noi, nu la zona veche a orasului). Sunt cvartale intregi de vile si blocuri, asemanatoare sau identice, frumos aliniate, zugravite in culori pastelate sau neutre, cu spatiu verde, pomi si flori bine ingrijite. Chiar si vilele nelocuite au totusi un aspect ingrijit, cu cateva mici exceptii. O masina trece zilnic si uda spatiul verde al vilelor, chiar daca sunt locuite sau nu. Toate vilele au pe acoperis sistem cu panouri solare, pentru furnizare apa calda/incalzire. Cei care fac afaceri cu aceste echipamente cred ca au incasat venituri frumoase, am vazut ca predominau doar 2 marci de producatori. Drumurile sunt impecabile, se construiesc si modernizeaza sosele si autostrazi intr-un ritm pe care Romania nu-l va atinge poate nici peste 50 de ani.
In ceea ce priveste zona veche a orasului, m-a frapat stilul in care au fost construite cladiri foarte inguste, cu 2-3-4 etaje, inghesuite una in alta ca si cum ar tremura de frig. Nici nu vreau sa-mi imaginez cat de mici sunt camerele din aceste cladiri, am vazut deja ceva asemanator in H. Anzac - Canakkale. Dar tocmai aceste cladiri dau farmecul si aerul oriental acestei zone.
Turcii sunt mari patrioti - au steagul national arborat peste tot, mare sau mic, nu conteaza, este impecabil, zici ca acum a fost scos din tipla, nu am vazut nici-un steag rupt, zdrentuit sau decolorat, nici macar pe stalpii din zonele nepopulate.
M-au impresionat extraordinar de mult 2 intamplari:
1. Eram la cumparaturi la outleturile din Soke, intr-o dupa-amiaza caniculara, pe la ora 17. Traversand o parcare, am vazut, in fata unui autocar parcat, un sofer musulman care-si facea rugaciunea. Intinsese pe asfalt un ambalaj mare de carton, pe carton intinsese covorasul de rugaciune, pantofii erau scosi si pusi cu grija langa carton, iar micul sofer isi inchisese ochii, cu palmele apropiate la nivelul pieptului, nu-l tulbura nimic, desi pe langa el treceau oameni si masini...
2. In alta data eram in centrul orasului, seara, pe la ora 21: 00. De undeva se auzea chemarea la rugaciune, din difuzoarele unei moschei pe langa care trecusem. In tot zgomotul, invalmaseala, aglomeratia din centru, tarziu am observat cum un cetatean statea langa intrarea unui bloc, tinand lipita de ureche o cutiuta alba patrata (un mic difuzor), din cand in cand spunea ceva. Am remarcat ulterior ca aproape la toate intrarile in blocuri exista aceste "receptoare", probabil ca cei care nu pot merge la moschee sau nu-si pot face rugaciunea in mijlocul strazii, pot asculta slujba transmisa de la moschee.
Nu am putut sa nu remarc faptul ca majoritatea caselor, vilelor si blocurilor noi au terase/balcoane generoase, unde din constructie sunt amplasate mici cuptoare, alaturi fiind o chiuveta, probabil in acest mod isi pregatesc anumite feluri de mancare la gratar, fara sa mai faca fum si caldura in bucatarie. Pe fiecare terasa sunt mese si scaune, unde seara se aduna membrii familiei si iau masa impreuna, discuta, etc. Nicaieri nu am vazut garduri, porti, unele vile aveau ce-i drept gratii la geamuri si usi.
Si un "mister" ramas neelucidat: in fiecare seara, pe stradutele din vecinatatea hotelului unde am stat (Batihan) trecea un barbat pe bicicleta si sufla intr-un fluier. Nici acum nu stim de ce facea acest lucru, initial am crezut ca anunta ora de rugaciune, pe urma am constatat ca nu avea ora fixa de patrulare, il auzeam fluierand pana noaptea tarziu, poate ca facea acest lucru pana se lumina de ziua, ca un fel de avertisment pentru hoti... i-am intrebat pe cei din echipa de animatori care-i treaba cu acest "fluierator", dar nici ei nu au stiut sa ne raspunda (cred ca nu au inteles exact), credeau ca vorbim despre pool-man: -)))
Cat despre vocatia de comercianti a turcilor, nu am avut prea multe ocazii sa negociem cu ei, deoarece majoritatea lucrurilor din bazar se gasesc si pe la noi, bijuterii de aur nu ma intereseaza, haine de piele sau blana - la fel, nu ma pasioneaza. Am cumparat suveniruri pentru cei de acasa, intr-adevar am negociat putin la pretul final. La outleturi nu ai ce sa mai negociezi, deja am prins perioada de reduceri, pretul era afisat pe eticheta, iar la cumparare eticheta era scanata la casa de marcat. Primeai reduceri sau produse gratuite numai in cadrul campaniilor semnalizate cu etichete corespunzatoare.
A, si mi-am amintit inca ceva: produsele de curatenie folosite in hotel/camera lasau un miros extraordinar de placut, un pic oriental/senzual (una dintre arome era cea de mosc, cred). Cu siguranta ca detergentii, balsamurile de rufe si produsele lor de curatenie miros cu totul altfel, mult mai frumos si mai persistent decat ale noastre. M-am gandit sa intreb camerista ce produse folosesc, dar mi-am dat seama ca as putea fi intr-o situatie penibila sau jenanta, asa ca am renuntat.
Ca fapt divers, la Canakkale, dupa ce am luat masa la un mic restaurant, la plecare chelnerul ne-a picurat pe maini o lotiune cu aroma de lamaie, probabil ca face parte din obiceiurile traditionale.
Pe scurt, Kusadasi este o localitate cu un farmec aparte, sunt convinsa ca mai sunt si altele la fel de frumoase sau si mai mult, fiecare avand specificul si atractiile ei.
Sper sa ni vi se par aiurea impresiile scrise, am incercat sa redau cateva franturi din viata acestui oras.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Corina70); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
O statiune frumoasa, da.
Turcii sunt extrem de nationalisti si religiosi. La ora rugaciunii, automat posturile de radio isi opreau emisia pentru ca imanul sa spuna rugaciunea. Pe la ora 9, ecoul era lugrubu. Vocea era tanguita si te infiora. Am intrebat daca era live. Era. Brrr.
Am cautat sa cumpar suvenir un prosop de plaja cu steagul Turciei. Un vanzator mi-a spus extrem de serios: It's illegal to sell the Turkiye flag. Apoi mi-a explicat ca poate asa... mic, mic, mic pe un colt de prosoooop, dar n-are momentan. Si mi-am luat unu cu SpongeBob. Eh.
M-a mirat lipsa femeilor. Localnice.
Si eu, la fel ca tine... n-am avut nici un interes in aur sau haine de piele.
Kushadasi este o experienta frumoasa.
Da, si pe mine m-a mirat lipsa femeilor localnice, dar am pus-o pe seama faptului ca in acea perioada era Ramadanul. Am vazut totusi femei cu copii in carucioare, plimbandu-i seara pe la ora 22 (chiar m-am mirat, la ora aceea un copil asa mic ar fi trebuit sa doarma, nu sa fie plimbat pe strazi...).
In privinta steagurilor, nu stiu ca sa-ti spun: in afara de clasicii magneti, noi am gasit, ce-i drept la o tarabuta mai "ferita", in bazar, steaguri si stegulete de diverse marimi, fanioane, bandane. Daca nu ne opream sa ne uitam la o vitrina cu bijuterii nu observam ca la acea taraba erau steaguri de vanzare, pentru ca erau rulate in jurul manerului, nu erau desfacute astfel incat sa atraga clientii. Erau vizibile doar fanioanele. Ne-am gandit ca tot ar trebui sa se gaseasca de vanzare undeva, din moment ce le vezi arborate peste tot, in marimi si variante diferite.
Eu am vazut in centrul statiunii, asa numita zona Long Beach (desi plaja acolo e scurta...) femei imbracate traditional si cu esarfe multicolore de matase pe cap. Se plimbau in grup.
In rest, femeile mai tinere vazute de mine (foarte putine! ) majoritatea erau imbracate extrem de modern, dar foarte atent si decent. Am vazut multe conducand si drept pasager aveau cate un turc plictisit sau chiar adormit.
Am avut ocazia sa vad si o nunta. Nuntasii erau intr-o remorca de tractor cu mirele in tractor si imparteau raki (tuica lor) la fiecare semafor. Toti dadeau pe gat raki-ul desi se aflau la volan sau calare pe "motorbike"- scuter.
Aveau cu ei si cai. Si nuntati imbracat traditional pe care unii ii injurau la greu ca ingreunau traficul.
Interesant
Dar prin bazar nu v-ati plimbat, sa va intampine turcaletii cu, , Ma' frend, aaaa, Romania, Hagi, Popescu'' si sa va ranjeasca cu gura pana la urechi de parca v-ar fi cunoscut de cand lumea... ?
La noi ajunsese un adevarat ritual, inainte de plimbarile de seara, pe faleza, o parte din grupul nostru vesel (am fost intr-o excursie de 11 zile organizata, cu autocar si ghid, tot tacamul), format mai mult din doamne si doar vreo 2-3 barbati (unul fiind bineintels si al meu), dadeam o raita prin bazar. Deja invatasem aproape pe de rost mutrisoarele comerciantilor, precum si locurile unde gaseam cea mai buna inghetata sau cele mai ieftine incaltari, iar copiii stiau de-acum magazinelele cu cele mai bune sortimente de rahat cu nuca, alune, baclavaua minunata si apetisanta, dar si, , standurile'' unde aveau cele mai frumoase tricouri cu echipe de fotbal si adidasi Nike
Ma rog, fiecare cu ce-l pasiona mai tare)
Oricum, ingenioase descrierile tale si ciudateniile povestitede tine, mai ales faza cu soferul musulman care-si facea linistit rugaciunea (se pare ca ei sunt f. f. f... credinciosi si-si respecta cu sfintenie ora de rugaciune). Pentru acest review eu te felicit si ma bucur ca-ti pot oferi cel de-al 7 lea vot norocos si cu superbonusul de rigoare
ooo, ba da...
chiar ne amuzam... incercam sa mergem pe langa tarabe si magazine fara sa scoatem un cuvintel, dar pe bune daca intelegeam cum isi dadeau ei seama ca suntem romani: -))) imediat ne spuneau "buna, ce faci? ", chiar daca nici nu ne uitam in directia lor... probabil ca isi dadeau seama dupa imbracaminte sau dupa aspectul fizic, chiar nu stiu...
problema noastra (a doamnelor, adica) a fost ca stimabilii nostri soti considerau o corvoada plimbarea prin bazar, drept pentru care nu am fost decat de doua ori acolo, prima data in "recunoastere", a doua fix pentru cumparaturile "ochite" la prima vizita (hotelul era la 7 km de centrul statiunii si am mers in oras cu masina noastra, o adevarata aventura si cu parcarea, si cu orientarea). iar pentru suvenirurile de pe ultima suta de metri am fost doar noi, fetele, in ultima seara a sejurului, la bazarul din apropierea hotelului.
nu pot sa spun ca m-a incantat ceva in mod deosebit (dar nici nu am fost in toate magazinele sau pe la toate tarabutele)... mi-am luat niste parfumuri-replica, exista si la noi distribuitor pentru aceste parfumuri, dar la ei sunt la jumatate de pret fata de noi... mi-a placut mai mult "spectacolul strazii", mirosurile (unele placute, altele dimpotriva), muzica, amestecul de limbaje si accente, felul in care arata oamenii locului, am incercat sa retin cat mai multe detalii si amintiri, pentru ca totul era nou si interesant pentru mine... m-a distrat foarte mult, de exemplu, spectacolul oferit de micii vanzatori ambulanti de inghetata la cornet, o modelau si o rasuceau pe un bat, ii tot pacaleau pe cei mici ca le pun inghetata in cornet si o smulgeau cu totul, de ramanea bietul copil cu ochii mari si cu cornetul gol in mana...
ah, si pentru ca uitasem sa scriu in primele postari: voi ati observat cum arata cimitirele la ei? o plantatie deasa-deasa (o specie de conifere sub forma unui turn de minaret), care facea o umbra densa, intunecata, placutele de la morminte aproape identice, facute dintr-o piatra albicioasa, adunate, inghesuite una langa alta, nici vorba de aspectul kitsch din unele cimitire de la noi, era mai degraba un aspect simplu, sobru, aproape saracacios... si, desi m-as fi asteptat sa zaresc, macar la periferia localitatilor traversate, nu am vazut nicaieri magazine de pompe funebre, oare nu au deloc, sau sunt amplasate in anumite zone, cum ar fi moscheile sau cimitirele?
si inca ceva ciudat: turcii au cumva un cult al pisicilor? spre rusinea mea, nu m-am documentat (inca) despre acest lucru, dar am observat foarte multe pisici pe strazi, li se punea de mancare pe ziare, la colturile stradutelor, langa sacii de gunoi (am vazut asta si in Kusadasi, si in Canakkale). caini - nu erau deloc pe strazi, cum sunt la noi. si la restaurantul hotelului nostru isi faceau veacul 2 pisicute, la ora mesei dadeau tarcoale pe terasa restaurantului, in rest isi faceau siesta prin iarba sau jardinierele de la terasa...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2022 Descoperind orașul Kusadasi — scris în 01.07.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Kusadasi Mon Amour — scris în 05.09.18 de Dantes1967 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Prin Kusadasi — scris în 24.07.19 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Kusadasi — scris în 03.07.19 de catalinioan din TURDA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Kusadasi intre extaz si dezamagire — scris în 25.08.17 de lupul negru din CARACAL - nu recomandă
- Aug.2016 Pas cu pas prin Kusadasi — scris în 25.12.16 de ovidiuyepi din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2015 Kusadasi - Anka kuş adica pasărea Phoenix — scris în 15.10.15 de GabrielaG din BRASOV - RECOMANDĂ