Incursiune in Delta Nestosului

TIPĂREȘTE

Cum de doi ani am vizitat Delta Dunarii (18 zile adunate) unde am vazut diverse minunatii ale naturii, am descoperit intamplator ca in Grecia exista Delta Nestosului. Am plecat catre Porto Lagos despre care citisem ca ar fi in inima Deltei cu niste asteptari create de ceea ce vazusem la noi in Delta insa prima zi a fost destul de dezamagitoare (satul cu cateva casute, fara lume pe strada, cu 2-3 terase in micul port, cu o multime de caini roind in jurul tau, cazarea nu tocmai ce vazusem pe net, marea maloasa), insa daca tot eram acolo si era debutul unei vacante de 19 zile, trebuia sa umplem cat mai placut cele 3 zile cat am rezervat aici. Asa ca am cerut cateva informatii de la gazda noastra galagioasa, mult prea galagioasa pentru gustul meu si am aflat ca exista cateva plaje la cativa kilometri cu nisip fin si in imediata apropiere Centrul de informare turistica a Rezervatiei Deltei Nestosului.

A doua zi dimineata ne-am infiintat la poarta lor, dar desi era 10.15 min ei de abia deschideau (incet, lent, nu e nici o graba). Le-am spus ce noi vrem sa vedem lacurile, pasarile flamingo si suntem deschisi la orice altceva stiu ei ca merita vazut si ca mergem pe mana si echipamentele lor. A fost cea mai buna alegere!

Ne-am programat pentru a doua zi, acea zi fiind rezervata descoperirii satului si plajei Mangana, iar seara orasului Zante.

Am asteptat cu nerabdare intalnirea cu pasarile flamingo, fara sa stim prea multe despre ele si neavand mari asteptari, nici macar nu visam ca urma sa primim atat de multe informatii intr-o calatorie de 4-5 ore.

La 10.30 ne-am prezentat la Rezervatie unde ne-au pus un filmulet de prezentare si ne-a fost prezentat ghidul, un tip la vreo 40 de ani, 130 kg care mirosea a transpiratie (nu o spun ca sa jignesc ci ca sa fiti pregatiti in cazul in care mergeti acolo si vi se intampla acelasi lucru) si ne-am gandit ca va fi un adevarat fiasco, insa ce a urmat ne-a depasit cu mult asteptarile. Nu imi amintesc, spre rusinea mea cum in cheama, insa este un om cu adevarat deosebit si cu care speram sa ne reintalnim candva.

Am plecau cu un auto Mercedes cu 7 locuri cred, cu telescop performant, binocluri spre saline. Le vazusem si noi din masina insa neavand echipamentul necesar nici nu am stiut ca ce vedem sunt pasarile flamingo, iar cu masina noastra nu am indraznit sa intram pe drumul neasfaltat ce ducea in apropierea lor.

Acolo a scos aparatura si fiecare dintre noi am putut admira pasarile, albe, roz, negru cu rosu, roz. Din acest moment au inceput intrebarile fiicei mele, de 10 ani, care s-a dovedit mult mai documentata ca mine: Dar de ce nu sunt roz? Dar de ce salinele sunt la suprafata? Dar de ce nu se misca multe dintre ele?

Asa am aflat ca pasarile emigreaza iarna in tari cu temperaturi mai blande, ca doar dupa 3 ani incepe sa li se coloreze penele. Indiferent ce v-as spune nu va pot descrie ce sentiment traiesti cand le vezi (foto atasate, nu egaleaza experienta de a vedea prin telescop aceste minunate creaturi).

Urmatoarea oprirea, Manastirea Porto Lagos. Aici am mancat cele mai bune dulciuri. Manastirea dintre lacuri este grandioasa, interesanta ca arhitectura.

Plecand de la manastire ne-a fost facuta o prezentare pe repede inainte a zonei Tracice si a ceea ce merita vazut, facut, mancat. A fost ca o manusa pentru noi caci la finele concediului urma sa ne reintoarcem de data aceasta in Fanari.

Am ajuns la o pastravarie, unde ni s-a vorbit despre necesitatea protejarii pestilor si despre incidenta actiunilor omenilor asupra biosferei.

In zona sunt numeraose plantatii de bumbac ce sunt irigate din lacuri ceea ce a dus la secarea acestora si migrarea multor specii de pasari si disparitia faunei specifice Deltei.

Lacul Ismarida a fost ultima noastra oprire (nu stiu daca am ratat ceva, dar sunt complesita de amintiri). Lacul era aproape secat pe portiunea unde am fost noi, pasarile era concentrate pe un ochi de lac iar spectacolul era impresionant.

Fotografiile au povestea lor!

---

VIZUALIZĂRI: 3363 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI