Kilitbahir - cheia Dardanelelor

TIPĂREȘTE

Am fost in Turcia cu autocarul sau cu masina, de 3 ori pana acum si de fiecare data am trecut Dardanelele si am admirat fortareata de la Kilitbahir (Kilitbahir kalesi – in turca).

Cand am fost prima data (cu autocarul) am avut si un ghid extraordinar, care ne-a povestit tot timpul pe drum, inclusiv despre aceasta fortareata. Din pacate atunci nu am avut timp sa o vizitam, nici a doua ora, cand am fost tot cu autocarul. Anul acesta, mergand insa cu masina, am vizitat Kilitbahir-ul la intoarcerea din periplul nostru turcesc.

Kilitbahir este o mica localitate aflata putin mai jos de Ecebat, cam la 3 km pe sosea. Aici stramtoarea are latimea minima, ca atare traversarea spre Canakkale se face in timpul cel mai scurt, aprox 15-20 minute. Costul traversarii cu feribotul pe aici este de 18 TL, sau aprox 10 Eur, in functie de paritate. Se poate plati si in Eur si primesti rest in Eur. Feriboturile “lucreaza” zilnic intre 07.00 si 24.00.

Kilitbahir si de fapt intreaga peninsula Gallipoli a reprezentat de-a lungul timpului un “bastion” foarte important al turcilor, datorita pozitiei strategice pe care o are. Kilitbahir inseamna ceva de genul “cheia marii” si asta spune totul despre importanta lui.

In primul razboi mondial aici s-au desfasurat unele dintre cele mai grele lupte – cunoscute sub numele de Campania de la Dardanele sau Campaniade la Gallipoli. Atunci au murit peste 40.000 de soldati aliati si alti zeci de mii de turci. In aceasta batalie s-a remarcat pentru prima data Mustafa Kemal – devenit mai apoi Ataturk (tatal tuturor turcilor).

In aceasta mica localitate turceasca totul “se invarte” in jurul bacului care face curse dus-intors la Canakkale, respectiv a fortaretei, aceasta se afla chiar langa port, la aprox 200 m de locul unde “parcheaza” bacul cu care faceti traversarea.

Am trecut prin poarta care duce la fortareata, am parcat masina la sosea, langa fortareata si am purces la vizitarea ei.

Se plateste o taxa de intrare, parca 3 TL, nu mai stiu exact. Inca de la intrare un panou ne avertizeaza ca “persoanele cu hipertensiune si afectiuni cardiace sunt sfatuite sa nu urce pe scarile fortaretei”, tocmai pentru ca sunt foarte multe scari de urcat. Desi fortareata se poate vizita, scarile nu au balustrade, deci – daca sunteti cu copii – mai bine nu va aventurati sus pe metereze.

Partea initiala a fortaretei – cea dinspre nord a fost construita in Sec. XV de catre Sultanul Mehmet al II-lea “Cuceritorul”.

De fapt sunt doua cetati – una la Kilitbahir si una la Canakkale (fortareata Cimenlik) – ambele formau un "dispozitiv" de aparare si blocare a oricarei tentative de atac naval prin Dardanele asupra Constantinopulului.

Aceasta parte de nord are o forma foarte interesanta – de floare de trifoi, iar in mijloc este un tun de observatie, avand sapte etaje.

Fortareata a fost extinsa in Sec. XVI, in timpul domniei lui Soliman “Magnificul”, care a adaugat inca o cetate in partea de sud.

Ambele cetati – de nord si de sus - erau inconjurate de ziduri inalte – doar o parte s-au pastrat, iar pe vremuri erau si santuri mari cu apa si poduri suspendate, dar acestea nu mai exista astazi.

Am urcat in floarea de trifoi pana sus pe metereze, urcusul este destul de obositor, pentru ca sunt multe trepte si trebuie sa fii atent pt ca – asa cum am zis – nu sunt balustrade de sprijin/protectie.

La baza unui turn este si o incapere care a fost candva hamam-ul – vezi poza, iar intr-o alta incapere sunt niste ghiulele folosite pentru apararea cetatii precum si cateva ramasite ale unor pietre cu inscriptii otomane.

In rest nu prea ai ce vedea in fortareata, pentru ca nu sunt alte ”exponate”. Practic – atractia este fortareata in sine.

Detalii complete despre istoria fortaretei gasiti aici click aici

Mai jos de fortareata se poate vizita fortul Namazgah – despre care se crede ca dateaza din Sec. XVIII si apoi a fost reconstruit de catre Sultanul Abdulaziz in 1892. Acesta a fost folosit si in luptele duse aici in 1915.

Detalii complete (istorice si nu numai) despre bataliile de la Gallipoli din 1915, gasiti aici click aici

Deci – daca mergeti in Turcia cu masina, va recomand sa treceti cu bacul pe la Kilitbahir (si nu pe la Ecebat) si sa vizitati si fortareata.

Daca cumva vi se face foame, puteti servi masa la Restaurantul-terasa Sur, chiar la poarta cetatii. Aici am mancat si noi cate un kebap de pui foarte bun (si foarte condimentat), facut pe loc, special pentru noi. Preturile sunt normale pt Turcia si privelistea cu fortareata, cu Canakkale-ul in zare, etc este gratuita.

Peste “drum”, pardon – peste stramtoare, la Canakkale nu uitati sa vizitati si calul troian, este chiar in zona centrala, pe faleza, aproape de locul unde ajung bacurile. Este chiar calul folosit in ultimul film Troia – cel cu Brad Pitt.

---

VIZUALIZĂRI: 4861 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI