Arbeit macht frei

TIPĂREȘTE

Dar nici nu m-a spetit, între noi fie vorba. Vă spune ceva Hinterstoder? Nici mie nu mi-a zis nimic la începuturi, atunci când veni condamnarea de la locul de muncă: “12 zile la Hinterstoder… vezi că ţi-am rezervat beletele la un fel de bluer din Austria, FlyNiki. Ia-ţi parale după tine că berea sare de 3 euro, închiriază şi tu o maşină, dar ai grijă să nu care cumva să te dai beut cu ea, că n-avem de unde plăti 5 mii de euroi amenda. Executarea! ” Nu pot să uit ce am păţit cu această minunată companie, FlyNiki, habar nu am de unde a plecat greşeala, cert e că mi-au pocit niţel numele de pe rezervare (am devenit un fel de Eugen Ionesco de Dâmboviţa), dar m-am consolat cu gândul că le-am întârziat zborul către Viena preţ de zece minute. Hai s-o luăm cu sfârşitul… Hinterstoder e situate undeva în inima Austriei, la vreo 270 de kilometri de Viena, locul unde, iarna, se ţin probele de coborâre de la Cupa Mondială la schi. Staţiunea pare părăsită, acum vara, veţi vedea doar pâlcuri de biciclişti, feţe urâţele, băbuţe neîmbrobodite… De multe ori m-am întrebat: “Unde sunt, domnule, gagicile şi, în general, tinerii din localitatea asta? ” Dai cu tunul să zăreşti ceva sub 45 de ani.

Mamă, ce de pârtii au ăştia!

Ce să va zic? M-am crucit din prima secundă, când am văzut pârtiile, acum scuturate de mantia albă şi ocupate de mândria locală, schioarele cu patru picioare, cărora la noi li se mai spune simplu şi vaci. Ce am remarcat din prima zi? Natura nu este cotropită de om, mi s-a explicat că ei nu-şi permit să omoare nici măcar banalele muşte – pe care le veţi urî în continuare şi aici – pentru că sunt peste tot, prin ciorbă, umblă nestingherite prin halbele de bere, pătează tavanele, îţi intră în ochi, se bat pe resturi de mâncare, se ceartă, urlă, vorbesc neîntrebate şi cu voce tare... Sunt singurele fiinţe grase aici, unde totul pare că se rezumă, oameni şi animale, la minima lor expresie. Am mai remarcat că nu există nici un fel de garduri care să delimiteze proprietatea unuia sau altuia, cred că bunul simţ este la el acasă. Nici cele trei pisici din dotarea hotelului la care am tras nu treceau graniţa la vecini. Dacă se mai rătăcea vreun şoricel şi trecea pîrleazul, era luat în primire de pisica corespunzătoare proprietăţii respective. Am crezut, ce naiv sunt! , că devorarea va avea loc ca în UE. Da de unde! Procesul de îngurgitare era tipic românesc.

Ţoale & haleală

Pe lângă multele berării, populate doar sâmbăta şi duminica, puteţi face cunoştinţă şi cu două supermarcheturi, cu preţuri la mâncare decente, pentru aceia care vor să se gospodărească singuri. Atenţie că majoritatea hotelurilor şi pensiunilor oferă condiţii pentru prepararea hranei. Hinterstoder nu e deloc recomandat amatorilor de şoping, date fiind şi preţurile mari la cârpe, dar şi faptului că majoritatea ţoalelor sunt pentru schi. Nu m-am lipit de nimic, vă spun sincer.

Relaxare şi viaţă de noapte

Hinterstoder e locul ideal pentru odihnă. Nu pot să zic că nu se aude nici musca, dat fiind ce am scris niţel mai sus, însă localnicii ştiu să-şi respecte oaspeţii – salutul e obligatoriu dimineaţa cel puţin. Şi din curţi se aude câte un “morghen” dacă nu saluţi tu primul şi nu-l zăreşti pe interlocutorul matinal. Sunt zeci de trasee montane, bine marcate. Nu există riscul niciunei întâlniri cu ursul sau alte prădătoare, pentru că sunt montate garduri electrice care împiedică animalele domestic să urce în păduri şi pe cele sălbatice să coboare. Nu faceţi ca mine! A naibii curiozitate am avut că am atins un gard d-asta. Nu doar că m-a zguduit, dar mi-a tremurat halba între deşte vreo două zile, după aia. Urcarea la cota 2000, pe versantul pe care îl veţi vedea în fotografii, se face din central staţiunii. Sunt montate scări rulante şi pentru urcarea şi pentru coborârea la prima telecabină, în care veţi petrece cel puţin 15 minute până la punctual terminus, la cota 1000. De acolo se urcă cu o gondolă, mişto pentru senzaţii tari, fiindcă drumul pe stâlpi este foarte rapid. Aproape că nu ai timp să priveşti peisajele absolute demenţiale pe care le oferă aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu. Apropo de cele sfinte, e şi o biserică prin zonă, pictată cu motive catolice. În paranteză fie spus, am intenţia să mă reînscriu în concurs de la anul şi ţin review-ul în stenbai . Sus, la cota 2000, veţi face cunoştinţă cu un lac rece şi limpede, prin apa căruia se zbenguie păstrăvi, unii chiar de dimensiuni impresionante. Există şi o berărie, patru euro halba, dar unde puteţi mânca şi cârnaţii lor tradiţionali. Staţi să nu ne audă cumva... Suntem cu 3 clase peste ei la capitolul cârnăţăraie.

M-a împins necuratul şi am vizitat, din motive de drink şi socializare cu localnicii, un club de noapte. Poate că sunt eu mai de la ţară, dar a fost prima dată când am văzut un... cum dracu îi spune? ... îmi scapă numele, scuze. În tot cazul, un aparat de la care, contra sumei de 5 euro, îţi puteai alege muzica. Mi-s tare mândru de mine, fiindcă pentru prima dată în istoria localităţii Hinterstoder, într-o discotecă, a răsunat balalaica lui Tudor Gheorghe şi a mai fost şi primită cu aplauze. Fiind vorba de o zonă de munte, normal că sportul lor naţional de discotecă era ceva născocit de ţapinari. Câştiga o bere, cel care înfingea într-un buştean gros un cui cu vârful ascuţit al teslei. Nu vă mint... Am bătut la viaţa mea aproape 4 cuie, din care 2 strâmb. Dar mândria naţională mi-a dat putere şi am fost declarat numărul 1 all-time al turneului. România-Austria 4-0. Mai greu a fost cu berile şi cu transportul de la bar la hotel, ultima cazând în sarcina echipei înfrânte.

În loc de concluzie, vă recomand cu căldură un loc în care, deşi e niţel scump, veţi uita de grijile zilnice, veţi învăţa de la localnici cum să preţuiţi natura, să fiţi gazdele ei, să vă bucuraţi ochii cu peisaje de vis, să descoperiţi animale care trăiesc în habitatul lor natural nestingherite de nimeni.

Altceva. Eu vorbesc mult şi pe lângă subiect, aşa că poate n-am ştiut să vă povestec cu lux de amănunte şi să profit de puţinul timp pe care l-am avut liber pentru executarea acestui rewiev. Voi reveni, când îmi va permite timpul şi cu descrierea hotelului (vezi review hotel Stoderhof). Sărutări de mâini doamnelor de pe AFA şi salutări calde de la malul Dâmboviţei celorlaţi! Bine v-am regăsit!

---

VIZUALIZĂRI: 2561 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI