Gjirokastra, magia orasului de piatra

TIPĂREȘTE

De la„Orasul celor 1000 de ferestre” , Berat, am ajuns in alt oras fermecator„, Orasul celor 1000 de trepte” , Gjirokastra. Acest oras de munte este inclus in patrimoniul mondial UNESCO, fiind faimos pentru strazile sale abrupte si arhitectura otomana, care include sute de case – turnuri de tip otoman cu acoperisuri din ardezie, balcoane din lemn si ziduri de piatra.

Cuvintele care caracterizeaza acest oras sunt „abrupt” si „piatra” , avand strazi aproape verticale pavate cu calcar si un castel construit din roci disponibile in zona, Gjirokastra fiind unul dintre cele 2 orase muzeu din Albania (celalalt fiind Berat).

Am trecut prin Bazarul aglomerat, cu magazine de suveniruri colorate care marginesc strazile vechi, pietruite, unde obiecte din lemn si piatra, covoare meticulos lucrate, impart spatiul cu bratari, magneti si alte produse traditionale.

Localnicii numesc acest vechi bazar „Qafa e Pazarit” si cam asta reprezinta orasul vechi. Toate strazile care duc in orasul vechi se intalnesc aici. Istoria Bazarului dateaza din secolul al XVII-lea, un incendiu distrugand cea mai mare parte a vechiului bazar la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa care a fost complet reconstruit, ceea ce explica de ce cladirile au aceeasi arhitectura. Majoritatea caselor de la parter au fost transformate in cafenele, restaurante si magazine de suveniruri.

Plimbandu-ma prin bazar, i-am privit pe mesteri la lucru, unii fiind profund cufundati in arta lor, sculptand in lemn sau piatra, fara sa fie atenti la privirile turistilor, altii insa intrand in vorba cu acestia.

Pentru nostalgicii comunismului sau curiosii care n-au trait acea perioada, exista tarabe cu antichitati unde se vand uniforme, carti, reviste, din perioada lui Enver Hoxha, liderul comunist totalitar al Albaniei timp de patru decenii. A condus tara din 1944 pana la moartea sa, impunand o dictatura stalinista dura, izolarea completa a tarii si ateismul de stat, dar a reusit, de asemenea, sa modernizeze infrastructura si sa creasca rata de alfabetizare.

Moscheea bazarului a avut norocul sa ramana„in picioare", 12 din cele 13 moschei din Gjirokastra fiind demolate de comunisti, care au declarat Albania, stat ateu. În mod surprinzator, au salvat moscheea bazarului din secolul al XVIII-lea ca patrimoniu cultural.

In drumul spre poarta cetatii am trecut pe langa Muzeul Tunelului Razboiului Rece, un buncar subteran care a servit drept adapost de urgenta in ultima parte a erei comuniste din Albania. Poate fi vizitat, turul acestuia dureaza aproximativ 20 de minute, iar tariful este de 200 lek/persoana (2 euro).

Pe varful dealului, deasupra orasului Gjirokastra se afla Castelul Gjirokastra, un monument masiv, a doua cea mai mare fortificatie din intreaga regiune balcanica. Acesta domina orasul si frumoasa Vale a raului Drino, cu lanturi muntoase impresionante pe toate partile.

Castelul Gjirokastra a fost construit in secolul al XII-lea. Sub stapanirea otomana a lui Ali Pasa, la inceputul secolului al XIX-lea, castelul a fost reconstruit si extins cu emblematicul turn cu ceas si apeduct. Apoi, fortareata a fost transformata intr-o inchisoare de catre regele Zog I si a fost folosita si în perioada comunista. In timpul Primului si celui de-al Doilea Razboi Mondial, castelul a fost transformat intr-un adapost pentru locuitorii orasului impotriva atacurilor aeriene, iar astazi s-a transformat in muzeu si sit de patrimoniu.

Castelul este deschis zilnic de la ora 9.00 pana la ora 19.00 iar intrarea costa 400 lek (4 euro) de persoana.

Numele „Argjiro” este dedicat legendei printesei care s-a aruncat, tinandu-si in brate copilul, de la inaltimile zidurilor castelului, refuzand sa se predea invadatorilor otomani in sec. al XV-lea.

In mod miraculos, copilul a supravietuit, iar acolo unde printesa a cazut, a curs lapte din stanci, hranindu-l. Si pentru ca orice legenda are un sambure de adevar, stancile de la poalele zidurilor castelui, au intr-adevar culoarea alba, fiind acoperite de depozite de calciu.  

La 50 de metri  in dreapta portii principale se afla Bektashi Turbe, un monument islamic sufi, ce adaposteste mormintele a 2 venerabili Babas Bektashi (Baba Sulltan si Baba Kapllan).

Muzeul Armelor, deschis in 1971, consta dintr-o galerie lunga, captusita cu piese de artilerie de la independenta din 1912 pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, care au fost fie abandonate, fie capturate de la fortele italiene si germane, inclusiv tunuri si un mic tanc italian construit de Fiat. Este unul dintre cele doar 3 tancuri de acest tip ramase in lume, din cele 283 comandate de fortele italiene in cel de-al doilea razboi mondial. Tancurile proiectate pentru recunoastere nu erau potrivite pentru conflictele de pe linia frontului, astfel ca multe au fost distruse in actiune. Cele care au supravietuit razboiului au fost treptat eliminate si reciclate pentru fier vechi.

Exista, de asemenea, si o fosta inchisoare, finalizata in 1932, folosita de regimul regelui Zog, urmata de fortele de ocupatie italiene si germane si in final, de regimul comunist pana in 1968.

Curtea interioara, presarata cu tunuri, ofera o priveliste frumoasa asupra Vaii Drino, a muntilor din jur si a Vechiului Bazar.

Ramasitele unui avion T33 Shooting Star al Fortelor Aeriene ale Statelor Unite sunt expuse pe meterezele cu vedere la oras. Au existat 2 povesti diferite despre cum a ajuns in castel acest avion. Conform versiunii americane, pilotul s-a pierdut in ceată densa si a deviat de la curs. Apoi, a efectuat o aterizare de urgenta in Albania, din cauza lipsei de combustibil. In versiunea albaneza, pilotii Armatei Populare Albaneze au interceptat un avion spion american in spatiul aerian albanez și l-au fortat sa aterizeze pe aeroportul Rinas. De fapt, avionul a aterizat pe aeroportul din Tirana in decembrie 1957, din cauza unor probleme tehnice. Dupa cateva saptamani, pilotul s-a intors in SUA, dar aeronava a ramas in Albania. In 1970, a fost adus la castel pentru a fi expus in cadrul Muzeului Armelor.

Mai sus, pe puntea castelului, se afla o scena de festival, construita in anii 1980, folosita pentru spectacole de muzica si dans in timpul Festivalului Folcloric Gjirokastra, care are loc o data la 4 ani.

Turnul cu ceas a fost adaugat castelului de Ali Pasa in secolul al XIX-lea pentru a afisa ora, astfel incat oamenii sa poata determina ora celor 5 rugaciuni zilnice. Este probabil cea mai atragatoare parte a castelului, deoarece iese cu adevarat in evidenta si poate fi vazut de aproape oriunde, chiar daca, din pacate, ceasul nu mai functioneaza.

Sub castel se afla o retea de tuneluri si buncare care au fost construite in timpul comunistului.

Castelul este, fara indoiala, una dintre cele mai magnifice structuri ale orasului, oferind privelisti spectaculoase asupra vaii raului Drino si a muntilor din jur.

Cu o istorie de peste 500 de ani, a avut o mare importanta strategica in timpurile antice. Este bine conservat, turnul inalt cu ceas este simbolul sau si inca este maiestuos.

Zona este impresionanta si incarcata de istorie. Muzeele reliefeaza puterea acestui popor mic dar luptator si rezistent in timpul cotropitorilor si al comunistilor, pana in 1989, ceea ce spune mult despre caracterul albanezilor.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 62 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI