Menton, compunere libera pe o ilustrata

TIPĂREȘTE

Motto:

Menton, oras al poeziei si al marii, respira un dublu parfum, italian si francez, fiind prima statiune pe Coasta de Azur, dupa ce treci de orasul frontiera Vintimiglia. De ce i se spune orasul lamailor?

O veche legenda spune ca Eva, alungata din paradis, a luat cu ea o lamaie.

Adam, de frica razbunarii divine i-a cerut sa arunce fructul. Dupa ce au strabatut munti si vai au gasit golful Garavan. Dulceata climatului, vegetatia luxurianta, totul i-a amintit Evei de Eden. Si ea a ingropat aici lamaia. In acest paradis s-a nascut orasul Menton. Fermecatoare poveste, pe care am notat-o in excursia ghidata.

Considerat inca din secolul 19 o perla a Coastei de Azur, Mentonul este un oras ce se adreseaza simturilor, avand un aer boem cu totul aparte, aducand un mesaj tulburator turistului si invitandu-l sa-l descopere. Are tonuri calde si blande si trezeste stari sufletesti intense, nu are nevoie de reclama si nici ghiduri turistice, pe care le poti cumpara la orice colt de strada.

Din dorinta launtrica de a-mi bucura sufletul dupa ce am mancat o ,,felie trista''de tort medieval in Vintimiglia Alta, m-am hotarat, on-the-spot, sa merg in gara la Vintimiglia, fiind duminica si sa arunc rapid o privire pe mersul trenurilor spre Franta. Am stat la coada 10 minute si cu 3.20 euro am cumparat un bilet de tren spre Menton, desi urma sa-l vad si cu seniorii ulterior pentru 25 de euro... Am compostat biletul undeva intr-o cutie simpatica si repede fugi la tren, pe sub un pasaj subteran si intr-un minutel m-am urcat cu putina frica in el. Sper ca o fi in directia corecta, stiam ca trebuie sa ajunga doar in zece minute si sa cobor la a doua statie si nu in Menton Garavan. Superbul conductor imi si controleaza biletul perforat perfect si-l intreb in franceza daca si la intoarcere trebuie sa -l validez... Imi raspunde foarte gentil ca este, Absolument necessaire', daca nu vreau sa iau amenda.

Cobor pe peron si intreb grupul de francezi care urca, daca am ajuns in Menton -Ville si ei raspund in cor, de parca eram la scoala nu in vacanta ,,Bienvenue dans la ville du citron'' si incep sa rada zgomotos, ceea ce fac si eu.

Mentonul este un fel de balcon al Frantei, fiind aparat de vanturile reci si de un perete semicircular de munti., avand o clima subtropicala.

De la gara am luat-o in directia orasului si am ajuns in JARDIN BIOVES., o piata publica imensa, marginita de portocali salbatici. N-am vazut nici un rom sa le culeaga de pe jos.

In a doua parte a gradinii, e localizat Palatul Europei, unde e si oficiul de turism local si la capat vezi Cazinoul. Apoi la stanga pe bulevardul Felix ajungi la piata ST Roch. In centrul ei se afla o sculptura ,,uda', de fapt o fantana moderna facuta din marmura de catre brazilianul Sacho Sano in 1996. Aceasta fantana e epicentrul orasului Menton.

In continuare ajung in Place Clemenceau unde este Primaria si la dreapta e o fantana numita Bustul Republicii.

Nu am vizitat Hotel de Ville, si nici Salle de Mariages pictata de Cocteau, fiindca nu am fost pe lista de invitati.

Am hoinarit apoi pe strazi intrand in inima vechiului oras, dupa ce am admirat cladirile elegante ,,construite in stilul belle Epoque., muta de admiratie in fata gradinilor luxuriante inecate in verdeata si a curtilor unde cresc lamai, portocali, smochini si mandarini.

Am ajuns si in celebra Strada Lunga, o strada plina de furnici calatoare, chiar si in aprilie. Eo strada guraliva rau, cu temperament meridional, unde revine gustul de viata al turistului international. E o veche strada medievala construita in sec 19. E supercolorata de galbenul lamailor de Menton. Ma amestec cu zecile de turisti si observ ca toate pravaliile sunt deschise, si te imbie cu suveniruri specifice zonei: sapunuri naturale de citron, lavanda, iasomie, trandafir, liliac, margaritar si alte flori exotice. Am cumparat cateva ca o somnambula in transa si sa stiti ca cel de margaritar e dumnezeiesc de parfumat. Toate m-au fermecat si am umflat valiza cu cadouri. Apoi vezi borcanele cu dulceata si jeleuri din Provence, fructe confiate, siropuri, parfumuri, esente, etc

Am mai luat si doi magneti cu 5 euro fiecare si cativa saculeti de artizanat simpatici cu lavanda, sa-mi miroase frumos in dulap si sa-mi trezeasca acasa senzatii a la Proust.

Am descoperit si un magazinas cu ceramica provensala superba cu obiecte a la Picasso unde am mai lasat ceva banuti.

Ajung apoi in capatul lui Rue Longue si fac cunostinta cu catedrala St Michel, al carei murmur nu pare alterat de zgomotul strazii de jos si parca deslusesc un dialog tainic intre biserica si turistii care urca scarile s-o fotografieze. Cata frumusete in aceasta parte a orasului. Ma mai plimb putin pe strazile stramte ce curg in cascade catre mare. Inima orasului bate in spatele caselor in culori de ocru, verde, rosu, pastrand intimitatea caselor. Dupa ce traversez istoria strazii. ma indrept spre Promenade du Soleil, coborand treptele catedralei. si bazilicii., descrise de alti calatori inaintea mea.

Trec prin piata veche acoperita a orasului, plina de culori si vanzatori si ajung in fata modernei cladiri a Muzeului J Cocteau, unde pt 5 euro puteai vedea expozitia Menton, poarta a Frantei, Rouge et Or'. Acest muzeu e prima si cea mai importanta resursa publica a operei lui Cocteau.

In fine am timp si de o promenada si ma duc pe plaja. Duminica toata faleza e plina de terase asezate chiar in strada, unde turistii ce degusta o bautura admira spectacolul strazii si asculta simfonia marii, uitand de zgomotul masinilor pe bulevard.

Ma intorc spre gara cu sufletul multumit. Menton, oras gradina, oras al bunului simt si bunelor maniere, unde simti din plin acea stare de joie de vivre. oras al artei si al culturii. orasul festivalului anual al lamailor.

Am incheiat compunerea mea dupa o ilustrata ce o am pe masa. Am vrut sa scriu impresii la cald, pe care in timp nu as mai fi putut sa le rememorez.

---

VIZUALIZĂRI: 5593 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI