Maretia principatului Monaco si a Coastei de Azur

TIPĂREȘTE

Bun regasit dragii mei, dupa o lipsa indelungata de pe site, revin astazi cu descrierea unui concediu de vis, planuit si infaptuit in detaliu. Coasta de Azur cu toata splendoarea ei si principatul Monaco. Am avut ideea traznita inainte de Paste sa caut asa in joaca cazare undeva pe Coasta de Azur si tot cautand am vazut ca preturile nu erau chiar cele de speriat la care ma asteptam asa ca am rezervat 10 nopti in Cannes trecand apoi la stabilirea itinerariului, inturcat sunt un impatimit al condusului.

Asadar zis si facu, a sosit ziua in care ne-am luat inima in dinti si am plecat catre ceea ce credeam ca va fi cel mai scump concediu al nostru. Am parasit Romania strangand din dinti pentru vesnica lipsa a infrastructurii, pe la Nadlac si am purces la lungul drum catre coasta.

Am ajuns in Cannes dupa amiaza pe la ora 7 dupa ce am strabatut salba de tunele si poduri insirate de-a lungul Mediteranei de la Genova pana la Marsilia, intrebandu-ma mereu oare ce fel de extraterestrii au construit acele autostrazi, iar la noi se surpa la inaugurare. Dupa un scurt popas la un market pentru aprovizionare am poposit la Conciergerie Bianca si Villa Mauppasant, un aparthotel situat in cartierul La Bocca, din Cannes, chiar la o zvarlitura de mare.

Gazda estrem de amabila si binevoitoare, mai ales ca mi-am amintit toata franceza invatata si nu a fost nevoie sa se chinuie ca sa ne intelegem. Apartamentul frumos, aerisit, spatios, complet utilat inclusiv cu masina de spalat rufe, parcare subterana la indemana, liftul cu acces direct din parcare, pe scurt prima impresie a fost foarte buna. Seara am cazut franti de drum dar si de emotie sa descoperim a doua zi povestile Coastei de Azur.

Dimineata dupa un mic dejun copios pe terasa, am luat bagajele de plaja si am plecat in explorarea locurilor. Imediat langa hotel se afla calea ferata pe care zilnic trec 48 de trenuri naveta si de mare viteza, dar fara sa deranjeze acustic, trecerea la plaja se face prin subtraversare rutiera si pietonala pe sub calea ferata si iesirea direct pe plaja pe care se insiruiau pietre, stanci, golfulete udata bland de valurile azurii ale Mediteranei.

Un tunel pietonal de subtraversare ne-au uimit total fiind luminat cu leduri albastre si vopsit pe tot tavanul cu scene din 20.000 de leghe sub mari,iar la iesire poze cu actorii care au jucat, povestea lui Jules Verne pe scurt si cateva date,lasand senzatia ca traversezi printr-un acvariu.A fost usor sa gasim loc pe plaja gratuita, unde fiecare isi aducea umbrela, noi am facut spectacol si am devenit vedete cu instalarea sezlongurilor Lazy Bags. Marea a fost aspra cu noi in primele zile nevrand sa dea semne de incalzire dar dusurile situate foarte bine pe plaja ne-a permis sa facem bai de soare.

La pranz am plecat sa descoperim restaurantele unde am putea sa mancam ceva, recunosc cu inima stransa legat de preturi. Am gasit destule restaurante dar la cel la care ne-am oprit am vazut ca exista un fel de meniul zilei la alegere, in general mult peste si scoici, aproape peste tot, la un pret rezonabil de 10 euro portia.

Singurul lucru scump e berea la carciuma care invariabil era 6 euro spre deosebire de plaja unde era 2,5 euro. Am mancat scoici cu cartofi prajiti, pizza si un peste si am platit 5 persoane cu tot cu bauturi 80 de euro. Mi s-a parut rezonabil fata de ce asteptari aveam.

In fine trecan peste detaliile astea, seara am luat autobuzul care merge regulat si care are aer conditionat, pret 1,5 euro si dupa 7 statii am ajuns exact n mijlocul feeriei, la portul Cannes. Am coborat din autobuz si am ramas putin pe loc nestiind incotro sa mergem, in stanga se vedeau stradutele mici si pitoresti pline de magazine, in fata se vedeau un parc maiestuos ingradit de niste hoteluri fabuloase si terase mirifice, in dreapta portul unde iahturile pareau niste lebede ancorate in fata cazinoului si al teatrului renumit unde celebritatile tocmai ce fusesera la festivalul de film.

Fiind prima zi, am decis sa facem cunostinta cu portul si am trecut usor pe langa sutele de iahturi impresionante ancorate, care aproape toate aveau nume de femei si care isi etalau maretia unul langa altul intr-o ordine pitoreasca. Eram coplesit de un amalgam de sentimente, intre fericire si umilinta, uimire si soc, totul pentru ca unii oameni pot trai viata aia pe care noi o vedeam, fara sa aiba merite in plus fata de noi, poate unii chiar inferiori dar mult mai norocosi.

Am ajuns langa teatrul unde vedetele internationale doar ce au tras cortina festivalului de film 2017,iar trotuarul din fata era luat la "palme" de cele mai cunoscute vedete din lume, am ajuns pe promenada unde palmierii inalti priveau zambitori catre hotelurile renumite insiruite peste strada si care gazduiau la parter firme de care toti auzim zilnic, Vuitton, Gucci, Lagerfeld etc. Hotelul Carlton cu aspectul sau de ciclop cu ceasul mare ca un ochi de deasupra intrarii principale se uita in jos la valetii impecabil imbracati care primeau oaspetii. Am pasit prin parcul frumos si am trecut strada in zona de stradute vechi pline de magazine si restaurante.

O plasa de stradute mici unde din loc in loc maretia regatului francez isi mai arata coltii, o usa cu chipul lui Ludovic, un frontispiciu cu regele soare, peste tot marturii ale maretiei franceze din toate timpurile. Magazinele ne imbiau cu multe lucruri comune tuturor statiunilor, dar din loc in loc cate o BUlangerie, sau cofetarie plina de dulciuri unde un creme brulee e regina. Un amestec de populatie alba cu negri cenusii cum nu am mai vazut, cu musulmani cu chinezi cu tot felul de oameni, lume amestecata si pestrita dar perfect toleranta.

Seara a venit pe neasteptate si Cannes a inceput sa se imbrace in luminitile de seara, iar in zona portului aveai senzatia ca e craciunul, atat de frumos se vedeau luminile de la iahturile ancorate. O muzica suava se scurgea pe langa tarase unde lume eleganta servea masa.

Am mers tot timpul cu senzatia ca sunt beat, era o betie de frumusete, liniste, calm, bogatie toate la un loc, iar eu apartineam chiar si pentru 10 zile acelei lumi. Ferrari, Porsche, Lamborghini, Bentley, precum Logan la noi, dupa primele 10 ajungi sa nu le mai iei in seama si sa le consideri normale. Am urcat in autobuz care si el era aprins precum o naveta spatiala si ne-am retras la hotel obositi fizic dar extraordinar de incarcati spiritual, vizual si sufleteste.

Asta a fost impactul nostru cu Coasta de Azur, urman sa vizitam Nisa, Juan le Pins si regatul monegasc, dar asta intr-o alta povestire...

---

VIZUALIZĂRI: 3787 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI