GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Bonjour Biarritz — escapadă în inima franceză bască
,, Nu cunosc loc mai mai fermecător și mai măreț ca Biarritz’’-Victor Hugo.
 
Of, of … Biarritz, ia să vedem ce „histoire d ‘amour’’ leg eu cu bătrâna doamnă franțuzoaică, cu zâmbete largi pe la colțurile gurii cam ridate de trecerea anilor, o purtam în inimă ca pe o himeră a speranțelor mele turistice … am atins vestita statiune franceză doar cu o pană de gâscă, ușor, am gâdilat-o pe la picioare cu insistență între munte și mare, am oftat că nu e vară și am tras la final concluzia că nu seamănă deloc cu ceea ce eu am văzut pe Coasta de Azur.
Ca să merg de căpșorul meu isteț în sud-vestul Franței, aveam nevoie de o beretă bască șic, de niște sandale la modă, marca Eugenie și de o pungă grea cu monede, câstigate poate la cazinoul municipal pentru câteva ore efemere de „dolce farniente’’, dar am ieșit victorios din impas, grație circuitului nordic spaniol.
Biarritz, oraș de coastă vestit, e practic la colț de stradă, după ce treci granița spaniolă, la 32 de km de San Sebastian (vezi impresii)... el este situat în golful Biscaya în departamentul Pyrénees–Atlantique … chiar mi-era dor de o pată franceză pe harta mea turistică.
Eram curioasă să văd dacă se va declanșa în mine un cutremur de mare forță emoțională, nu mi-a sărit inima din piept decât pe un pod de fier deasupra oceanului, proiectat se zice, de Eiffel pentru a ajunge în fața celebrei Rocher de la Vierge, o stâncă mitică.
Reflectoarele pe stațiunea Barritz
,,J’ai pour moi le vent, les astres et la mer '' acesta e blazonul orășelului de 30 000 de locuitori, chiar am văzut unul în zona primăriei … două cochilii Saint Jacques amintesc de drumul spre Santiago de Compostella, la dreapta remarc o stea care evident ghidează drumul marinarilor și în partea de jos e o scenă centrală cu vânătorii de balene din vechiul sat de pescari.
Biarritz stă sub un galop de frumuseți naturale, mă trezesc acolo într-o stare de spirit cu accente indigo, datorită cerului plumburiu, noroc mare, nu plouă nemernic, doar ghidușul se ascunde sub umbrelă … scap de el total, după ceremonialul pompos, plicticos al debarcării din autocar, chiar în fața biroului de turism local, amplasat într-un parc drăguț, în Place d ‘Ixelle. .
Intru solo si le topesc pe doamne cu accentul meu frantuzesc, după un, peu de conversation’’ primesc gratuit o carte cu poze și trei vorbe sub fiecare obiectiv, plus o hartă detaliată.
Suntem dirijați inițial spre regina plajelor, stricăm ca la comanda rândurile, fiecare face ce pofteste în centru, eu atac pietonal zona de promenadă de-a lungul vestitei coaste franceze, plecând din Place Bellevue.
Biarritz, oraș mic cu farmec propriu, trăiește pe picior mare, e cu nasul în ocean, e prietenos, nu simt deloc mirosul basc decât dacă mă uit pe la case, are parfum de Belle Epoque dar arhitectura locală e foarte eterogenă, de ce i-a fost frică lui Victor Hugo, nu a scăpat, a pierdut din autenticitate si a devenit o statiune cosmopolită, la modă, râvnita de vilegiaturisti.
Centrul urban e în Place Clemenceau , unde se întâlnesc străzile vechiului oraș, care-mi vor scăpa printre degetele scurte ale timpului zgârcit.
Istoria spune că un cuplu august a pecetluit soarta fostului sat de pescari, devenit cu timpul o stațiune aristocratică.
S-au dus vremurile când Biarritz era doar un sat de pescari unde se balaceau balenele, el a început din sec. 19 să aibă miros de bogăție, grație împărătesei Eugenia de Montijo, de stirpe spaniolă, care a devenit ambasadoarea stațiunii.
Pe vremea ei Biarritz devine regina plajelor si plaja regilor, acum e plaja tuturor muritorilor cu dare de mână.
Eugenie cade victimă farmecului celor șase km de plaje, descoperind în plus și efectele terapeutice ale apei mării. Spanioloaică născută în Grenada îndrăgea acest sat încă din copilărie, fiind o mare iubitoare a ținuturilor basce, ea l-a convins pe sotul ei, împăratul Napoleon III să ridice pentru ea vila Eugenia în 1854.
După primul război mondial urmează epoca anilor frumosi și nebuni, când ajung aici celebrităti si vedete, precum Charles Chaplin, Picasso, Kipling, Churchil si nu mai știu cine.
După al doilea război mondial turismul intră în declin, multe hoteluri de lux îsi închid portile și se cam duce luciul statiunii, francezii o cotesc spre Coasta de Azur.
Statiunea renaște odata cu aparitia surfingului prin 1957, atunci Biarritz devine o adevarată mecca a sportului european.
Ce ne spune ghidul nostru despre transformarea vilei în hotel de lux? Villa Eugenia va fi vândută în 1881 Băncii Pariziene care o transformă în hotel –cazino numit Palais Biarritz … ar fi fost grozav să ating cu pana clădirea stacojie a palatului hotel, pe unde au dormit în paturi moi sau poate tari, Frank Sinatra sau Coco Chanel.
Prin 1905 hotelul extins și renovat primește pe portile sale clienți de vază, personalități ale lumii politice și internaționale. Regele Eduard VII de exemplu e numit Regele din Biarritz și din Marea Britanie, el va petrece aici patru vacanțe … nu mă miră că unul din bulevardele orașului îi poartă numele. Ducele de Windsor, Printesa Margareta sau printul Charles au fost bine primiti in reședinta de lux, numai mie timpul mi-a trântit ușa în nasul modest.
Biarritz are 6 km de plaje de-a lungul coastei basce dantelate cu stânci, nisip, golfulețe de unde admir la orizont munții Pirinei.
Coasta franceză are fantezie, pentru țâfna mea turistică mă scald cu ochii miopi regește în apa oceanului, respir briza marină, mă ciupesc de braț, da sunt acolo în fața vestitei Grande Plage, nu mă dau de-a dura în nisip, că nu e timp, admir un nene care construiește solo un castel uriaș de nisip … e doar primăvară.
1. Plaja Miramar
Cu ochi pe hartă observ că la nord e plaja Miramar între far și Hotel du Palais, unde ghidul ne spune că surfingul nu e permis, e o plajă mai mică, liniștită, mai putin turistică decat rivala principală.
2. La Grande Plage în centrul orașului
La Grande Plage- se află între Hotel du Palais și centrul de Congrese Bellevue la sud, ea este regina plajelor orașului încă de pe vremea Belle Epoque.
Această plajă era foarte iubită de împărateasă și se chema pe vremuri Côte des Fous, fiind preferata celor, bolnavi’’ care se scăldau în apă, datorită efectelor ei terapeutice... nu e de mirare că astazi orasul e foarte popular pentru centrele lui de thalasoterapie. Mi-ar fi plăcut să nimeresc aici vara, să văd și corturile vărgat colorate.
De-a lungul plajei centrale mă plimb pe Quai de la Plage, o zonă pietonală, urmărind în zare linia orizontului și farul.
La doi pași de plaja centrală pe unde defilez pietonal, e zona de shopping, terase și baruri, care nu au intrat în rada portului meu vizual.
3 Plage Port Vieux-plaja vechiului port
Trec apoi pe lângă vechiul port, adăpostit de vânturi, el e practic foarte aproape de centrul stațiunii, plaja e mică, simpatică, iubită de familiile cu copii. Pescarii reputati pentru îndemânarea lor aduceau aici balenele în sec. 19 pentru a le transa si a le vinde, … astăzi ei au cedat locul turistilor, care servesc fructe de mare in vechile si micile lor case, numite, crampottes’’.
4.Plage de la Côte des Basques e plaja de surfing pentru iubitorii adrenalinei, se spune că istoria acestui sport ar fi demarat în 1957 pe plajele din Biarritz, chiar aici.
5. La plaja Marbella, aflată în prelungirea precedentei plaje, nu am ajuns, ea este localizată în afara centrului orasului, fiind recomandată tot surferilor.
Am ajuns pietonal foarte repede la Rocher du Basta, unul din cele mai fotografiate locuri naturale, între Grande Plage si Port des Pecheurs, e o stâncă amenajată, acoperită de verdeată, care e legată de pământ de un pod de piatră.
Le Rocher de la Vierge – Stânca Fecioarei, santinela din Biarritz
Am depăsit zona vechiului port și am mers pe sub un tunel săpat în stâncă încă de pe vremea lui Napoleon III, aterizez pe un platou Atalaye, admir de la distanță deocamdată frumusetea stâncii vedetă, mângâiată pe toate laturile de apele agitate ale oceanului, care își împletesc jocul nestingherit al valurilor cu mare entuziasm.
După sărutul lui rece, studiez niște formațiuni stâncoase și pun piciorul pe podul pasarelă, privind multimea de turisti care se avântă spre statuia simbol.
Lumea țăcăne din aparatele foto pentru un strop de eternitate imortalizat pe peliculă... la orizont apar munții Spaniei.
Fecioara comemorează întoarcerea miraculoasă a pescarilor de balene, prinși de o furtună și luminați de o lumină. Napoleon a decis să folosească stânca impresionantă ca un fel de dig, ea a fost legată de pământ de un pod de lemn, înlocuit de o pasarelă de fier îngustă, care ar fi fost realizată de Gustave Eiffel... să fiu sinceră statuia nu m-a topit de emoție, dar peisajul da.
Farul din Biarritz
Salut din depărtări Farul din Biarritz, construit în 1834, el stă la capătul lui Pointe Saint-Martin, într-o pozitie strategică cu vedere spre coasta bască.
E înalt de 73 de metri, el domină capul Hainsart, cine ajunge acolo urcă 248 de trepte pentru a pescui o panoramă asupra coastei, muntilor și oceanului.
Micul tren turistic din Biarritz – petit-train-biarritz.fr
Am observat în fața Cazinoului micul tren turistic care pentru 30 de minute te duce în voiaj până la Cote des Basques și far.
Les jeux sont faits, rien ne va plus... Cazinoul municipal pe Avenue Edouard VII
Am trecut de Place Bellevue si iata-mă în altă secvență lângă clădirea modernă albă, strălucitoare, în stil Art Deco a Cazinoului care se află chiar pe Grande Plage, pe locul unde erau odată băile pe vremea lui Napoleon... acum nu știu ce să vă povestesc despre Sala Ambasadorilor si alte minunătii din interior, pot doar să dau cu presupusul și să ghicesc câti clienți si-au tras un glonț în cap, dacă au tocat averea la ruletă... Bette Davis, Frank Sinatra, Rita Hayworth ar ști poate să răspundă la întrebarea mea.
In Place Eugenie intru printr-o poartă sculptată în biserica St Eugenie, în stil romano bizantin ridicată în 1856.
Evident ea se închină sfintei Eugenia, patroana orașului... intrare gratuită... nu e chiar foarte impresionantă, ochii mi-au rămas doar pe vitraliile din interior și o orgă.
Place Eugenie e vechea piață a orașului, loc de rendez vous pentru localnici, aici am văzut și un chioșc de muzică pentru concerte.
Am ratat Biserica ortodoxă rusă (1892)... e în drum spre far, pe Avenue de L'lmperatrice, aproape de Hotel du Palais. Rușii veneau cu trenul de la Sant Petersburg la Biarritz, ei sunt fondatorii bisericii... eglise-orthodoxe-biarritz.com - intrare gratuită.
Chapelle Imperiale , devenită monument istoric, a fost ridicată în 1864 la doleanțele împărătesei Eugenie, e o constructie Romano-bizantină, dar și hispano –maură, care se închină fecioarei negre din Guadalupe.
Orașul oferă turistului o listă culturală bogată, dacă petreci poate un city break.
1. Musée Historique – musee-historique-biarritz.fr
Musee Historique e una din atracțiile de vârf, el se află într-o locație originală, în vechea catedrală anglicană, am rămas cu ochii în soare, despre dezvoltarea interesantă a orasului am păstrat în memorie doar poveștile sumare ale ghidului.
2. Musée de la Mer (aquariumbiarritz.com ) sau Acvariul e o atracție de top, am admirat pe exterior fațada minunata a clădirii în stil Art Deco de pe Esplanade du Rocher de la Vierge, am rezistat tentatiei de a intra în el, în lupta cu cronometrul, ghidul ne-a recomandat ironic ca la vizita viitoare să petrecem acolo chiar și o jumătate de zi.
Muzeul este o invitație într-o călătorie marină prin 50 de acvarii în lumea adâncului și necunoscutului... sunt 4 etaje, intrarea costă 15 euro, e vorba de unul din cele mai mari acvarii din Franța... mi-am amintit că și la Monaco am intrat doar în muzeul maritim și am rămas în coadă de pește.
4 Cité de l’océan e complementar muzeului mării, e un loc dedicat cunoașterii oceanului, acest muzeu e un centru de știință localizat pe Avenue de la Plage (citedelocean.com)... un bilet combinat cu muzeul mării costa 24 de euro.
3. Planète Musee du Chocolat (planetemuseeduchocolat.com)
Iubitorii ciocolatei vor fi tentați de o călătorie originală în bogata colectie a muzeului, prima fabrică de ciocolată din Biarritz are peste 400 de ani... o idee grozavă pentru familiile cu copii.
4. Musee d’Art Orientale Asiatica - museeasiatica.com
Sunt informată la agenția de turism că acest muzeu cu opere asiatice e unul din cele mai bine cotate muzee europene de artă orientală, colectia lui cuprinde 1000 de opere de artă.
In altă ordine de idei, centrul orașului e ideal pentru shopping, dacă vă curg banii din robinet, personal, mi-ar fi plăcut la nebunie să dau o raită prin Marché des Halles , piața acoperită cu sute de standuri, ca să surprind ceva din atmosfera locală... sau să gust o prăjitură bască în faimoasa patiserie istorică, frecventată de nobilime si Coco Chanel, vestita Miramont din Place Clemenceau... am rămas pe finalul escapadei cu imaginea unei clătite frantuzesti mignone, vândute la o tonetă, aproape de Grande Plage, m-a blocat prețul 5 euro amărâta de bucățică, allez madame... Biarritz e un oraș scump
Da, am trecut prin Biarritz ca o furtună, oceanul, peisajele naturale și regina plajelor sunt vedetele naturale ale statiunii... a fost un vis scurt, s-a topit deja ca o înghețată pe băț, care mi-a curs printre degete.
 
Surse de documentare - Biarritz Tourism – euskoguide.com
Trimis de mireille in 05.03.19 09:37:01
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în FRANȚA.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mireille); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Felicitări pentru excursie și articol. L-am citit și mi s-a făcut dor de Biarritz. Am fost acolo acum câțiva ani, am scris și eu ceva despre el pe AFA. Unul dintre locurile unde oricând aș mai reveni. Mulțumesc.
Șarmant...
M-am " plimbat" alături, pe străzi, prin parcuri, pe malul mării...
Foarte frumos! ????
@mireille: Superb scris! Off! "te invidiez" cum dai culoare oricărui review! Am citit și am văzut pozele despre acest loc deosebit, atât de cunoscut de celebrități și nu numai.
Coasta de Azur am văzut-o în februarie 2013 iar aici am ajuns prin reviewul tău. Mulțumesc!
@Mika: merci beaucoup... am citit acum articolul tău din 2013... votat și pozele, ce diferență de atmosferă, vara plaja centrală e inundată de turiști și de corturile dungat colorate, pe care nu le-am văzut în mai 2018.
Biarritz e o stațiune destul de chic, elegantă, dinamică... mă bucur că articolul ți-a trezit reverii turistice... vacanțe minunate... nu prea știam nimic despre oraș, am trăit momentele spontane.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@mprofeanu: multumesc pentru lectura, ecou... nu vreau sa idealizez locul, parca m-am simtit mai bine pe Coasta de Azur, tot in 2013...
Din nou, felicitări! Și de aici, plecare fie pe Camino Francez, fie pe Camino del Norte!
@puiutea: cine mai poate... pierdut rezistenta fizica
@mireille: De acord! Pentru (unii) dintre noi, e de ajuns ce (mai) facem! Toate cele bune, și LA MULȚI ANI!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2013 O zi in Biarritz — scris în 23.04.15 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ