6 ore în Barcelona

TIPĂREȘTE

Se spune că ai nevoie de o viață întreagă pentru a înțelege Barcelona, însă uneori sunt suficiente doar 6 ore pentru a te îndrăgosti iremediabil de ea. Doar atâtea ore am petrecut eu și familia cu plecarea din Lloret de Mar vizitat special pentru bazilica Sagrada Familia.

Barcelona este capitala Cataloniei și al doilea oraș ca mărime din Spania, o metropolă cu o istorie fascinantă de peste două milenii.

Orașul este situat în nord-estul Peninsulei Iberice, direct pe coasta Mării Mediterane, fiind delimitat de râurile Besos și Llobregat și mărginit de colinele verzi din Serra de Collserola. În prezent, municipiul are o populație de aproximativ 1600000 locuitori, însă întreaga sa zonă metropolitană extinsă adună peste 5 milioane de oameni.

Originile Barcelonei sunt învăluite în legende care îl menționează pe Hercule sau pe generalul cartaginez Hamilcar Barca, însă din punct de vedere istoric orașul a fost fondat oficial de romani la sfârșitul secolului I î. e. n. sub numele de Colonia Faventia Julia Augusta Pia Barcino. Romanii au ridicat aici un castru fortificat care a devenit rapid un nod comercial strategic în regiune.

După declinul Imperiului Roman, așezarea a fost ocupată de vizigoți, a trecut printr-o scurtă stăpânire maură, iar în secolul al IX-lea a devenit inima Comitatului de Barcelona. În perioada medievală, ca parte a Coroanei de Aragon, orașul s-a transformat într-o mare putere economică și militară, dominând rutele maritime din vestul Mediteranei. Secolele XIX și XX au adus Revoluția Industrială, o extindere urbană spectaculoasă prin celebrul plan concentric Eixample și o explozie culturală unică, definită de modernismul lui Antoni Gaudi, elemente care au transformat Barcelona în metropola cosmopolită și artistică de astăzi.

Am folosit compania locală de autobuze Moventis, biletele le-am cumpărat de pe aplicație descărcată cu o zi înainte. 385 lei (64 lei/per. /sens) au costat biletele dus-întors pentru 3 persoane din Lloret de Mar și până la autogara de nord (Estacio de nord) din Barcelona. De acolo am circulat doar pe jos. Distanța a fost de 74 km iar durata călătoriei aproximativ o oră +/- în funcție de trafic pentru că în Barcelona și în jurul Barcelonei pot exista blocaje.

Barcelona are multe de oferit și cere revizitare. Eu voi povesti aici strict doar ce am văzut în ordinea vizitării.

Primul obiectiv a fost chiar clădirea autogării Estacio de nord. Gara originală a fost inaugurată în anul 1862, însă fațada spectaculoasă și monumentală pe care o putem admira astăzi a fost reconstruită între anii 1910 și 1915. Această transformare radicală a fost realizată de celebrul arhitect Demetri Ribes i Marco, cel care a oferit clădirii stilul său inconfundabil, ce îmbină eleganța clasică cu elementele modernismului catalan.

Arhitectul a îmbogățit structura cu decorațiuni din fier forjat, detalii sculptate în piatră și ferestre uriașe din sticlă care permit luminii naturale să inunde interiorul. Deși clădirea a încetat să mai funcționeze ca gară de tren în anul 1972, ea a fost excelent conservată și restaurată de-a lungul timpului, fiind transformată în autogara principală a orașului. Pe fațada istorică dinspre strada Ali Bei se poate citi și astăzi, săpată în piatră, vechea inscripție a căilor ferate spaniole, RENFE.

Deoarece aveam bilete rezervate pentru Sagrada Familia la oră fixă, am urnit-o din loc și am folosit cea mai scurtă cale: strada Ribes și bulevardul Marina (Carrer de la Marina)

Pe drum am admirat arena La Monumental. Se află la intersecția între Carrer de la Marina și Gran Via de les Corts Catalanes. Arena La Monumental din Barcelona este o fostă arenă de coride cu o arhitectură spectaculoasă, inaugurată în anul 1914. Clădirea se remarcă prin stilul său unic ce îmbină elemente neomudejare (revival), bizantine și detalii din modernismul catalan, fiind ușor de recunoscut datorită finisajelor sale exterioare din ceramică albă și albastră.

Această arenă deține un loc special în istoria recentă a orașului, fiind ultima structură comercială din Catalonia care a mai găzduit coride, înainte ca Parlamentul Catalan să interzică oficial luptele cu tauri. Ultima coridă a avut loc aici în septembrie 2011, moment care a marcat sfârșitul unei lungi tradiții locale. În trecut, datorită capacității sale mari de aproape 20.000 de locuri, arena a funcționat și ca scenă pentru concerte istorice ale unor trupe legendare precum The Beatles, în 1965, sau The Rolling Stones, în 1976. Dar este folosită și astăzi acel spațiu imens chiar și pentru concerte.

În prezent, clădirea adăpostește Muzeul Taurin din Barcelona, însă funcția ei principală s-a transformat complet. Arena este utilizată astăzi ca un spațiu cultural, unde se organizează concerte în aer liber, spectacole de circ, evenimente artistice și festivaluri gastronomice stradale de tip street food. Deoarece este situată în cartierul Eixample, destul de aproape de Sagrada Familia, reprezintă un punct de reper arhitectural deosebit pe care mulți turiști îl admiră în drumul lor prin această zonă.

Pe drum am putut observa prima dată în viața mea arhitectura clădirilor din această zonă, și primul feeling despre oraș. Feelingul meu despre oraș este mixt.

Am ajuns și la minunea arhitecturală Sagrada Familia. Catedrala Sagrada Família este, fără îndoială, simbolul suprem al Barcelonei și una dintre cele mai fascinante structuri religioase din lume. Proiectată de arhitectul Antoni Gaudí, această capodoperă a modernismului catalan a început să fie construită în anul 1882 și este faimoasă nu doar pentru complexitatea ei, ci și pentru faptul că a rămas neterminată timp de peste un secol. Lucrările s-au întins pe generații întregi, finanțate exclusiv din donații private și din biletele vizitatorilor. După decenii de așteptare, lucrările la structura principală și la turnurile majore se apropie în sfârșit de final, chiar în această perioadă din preajma anului 2026, moment ce marchează și centenarul morții lui Gaudí. În timpul vizitei am putut observa că pe lângă poarta destinată intrării turiștilor este altă poartă destinată șantierului și se lucra din zor. Probabil peste 10 ani dacă mai fac o vizită tot șantier voi găsi acolo :)

Ceea ce face ca Sagrada Família să fie cu totul unică este modul în care arhitectura preia forme organice din natură și cam acest aspect mi-au plăcut și mie. La exterior, fațadele catedralei par sculptate direct în stâncă, ilustrând scene biblice complexe, pline de simbolism. În interior, senzația este complet diferită: stâlpii masivi de susținere se ramifică spre tavan asemenea unor copaci uriași, creând iluzia unei păduri de piatră luminate divin. Spectacolul vizual este desăvârșit de vitraliile imense, colorate în nuanțe intense de roșu, portocaliu, albastru și verde, prin care lumina soarelui pătrunde în interior și transformă atmosfera într-un curcubeu în mișcare. Sincer în ceea ce privește interiorul chiar astea mi-au plăcut cel mai mult, vitraliile. Chiar și o simplă privire de la exterior, în timpul unei vizite scurte, este suficientă pentru a înțelege de ce acest monument a devenit o emblemă universală a creativității umane.

La ora înscrisă pe rezervare (făcută cu 7 săptămâni înainte) ne-am apropiat de poartă și am trecut de scanare bilete de pe telefoane, securiltate, etc. Un bilet cu vizita turnului inclusă și ghid audio costă 36 euro (pe siteul oficial).

După o primă vizită în interior și căutarea turnului unde aveam rexervare (Turnul Passion) a rămas timp pentru vizita muzeului din subsol. Muzeul bazilicii Sagrada Família oferă o incursiune fascinantă în atelierul de lucru al lui Antoni Gaudí și în istoria construcției. Deoarece arhitectul prefera să gândească în spațiu decât pe hârtie, piesa centrală a expoziției o reprezintă colecția de machete originale și reconstruite din ghips, folosite pentru a calcula formele geometrice complexe ale bisericii. Printre acestea se remarcă machetele sale revoluționare realizate din sfori și saci de nisip, prin care calcula inversiunea arcurilor de susținere.

Tot la subsol se poate vedea, printr-un perete mare de sticlă, atelierul tehnic actual, unde arhitecții și modelatorii de astăzi folosesc tehnologii moderne de imprimare 3D pentru a restaura fragmentele istorice distruse în timpul Războiului Civil. Muzeul expune schițe, planuri vechi, fotografii de epocă de la începutul șantierului din 1882 și o secțiune dedicată surselor de inspirație din natură, cum ar fi cochiliile de scoici sau scheletele de animale. De asemenea, din incinta muzeului există ferestre speciale prin care se poate privi spre cripta unde se află mormântul lui Antoni Gaudí.

A urmat vizita turnului cu un lift ultra rapid, după care am putut vedea de sus Barcelona din jurul catedralei. Coborârea a fost pe scări în spirală în peretele dublu a turnului, după care a urmat altă scară în spirală până jos. Despre catedrală am multe de povestit, astfel voi dedica un articol separat.

A mai rămas ceva timp dar nu și pentru vizitarea parcului Güell. Parcul Güell este o altă capodoperă faimoasă a lui Antoni Gaudí, comandată inițial de contele Eusebi Güell ca un proiect rezidențial privat, dar transformată ulterior într-un parc public spectaculos. Situat pe o colină ce oferă o panoramă superbă asupra Barcelonei, parcul este o fuziune unică între natură și arhitectură modernistă. Elementele sale definitorii sunt realizate în tehnica trencadís, o metodă inventată de Gaudí prin care mozaicuri colorate sunt create din bucăți sparte de ceramică și sticlă. Printre cele mai cunoscute atracții din interior se numără celebra șopârlă din mozaic de la intrare, numită El Drac, și terasa uriașă mărginită de o bancă ondulată, lungă și viu colorată, perfectă pentru fotografii.

Am plecat pe Av. de Gaudi, un bulevard plin de terase purtând numele artistului și am ajuns până la Sant Pau. Spitalul de la Santa Creu i Sant Pau este o altă bijuterie arhitecturală monumentală a Barcelonei. Proiectat de renumitul arhitect Lluís Domènech i Montaner, acest complex medical istoric a fost construit între anii 1901 și 1930 și reprezintă cel mai mare ansamblu arhitectural în stil modernist din lume, motiv pentru care a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Conceptul său a fost unul revoluționar pentru acea epocă: o „cetate a vindecării” formată din pavilioane separate, înconjurate de grădini interioare pline de verdeață și conectate printr-o rețea de tuneluri subterane, totul gândit pentru ca pacienții să aibă parte de aer curat și frumusețe vizuală în timpul recuperării.

Fațadele clădirilor impresionează prin utilizarea cărămizii roșii, a sculpturilor detaliate în piatră și, mai ales, a decorațiunilor spectaculoase din ceramică policromă și mozaicuri care spun povești din istoria medicinei și a Cataloniei. Spitalul a fost public până în 2009. după care complexul a fost complet restaurat și transformat într-un muzeu și centru cultural cunoscut astăzi ca Recinte Modernista de Sant Pau. Chiar și o simplă oprire în fața porților sale sau o scurtă plimbare prin curtea interioară (ceea ce am și făcut) îți permite să admiri o operă de artă totală, unde funcționalitatea medicală s-a îmbinat perfect cu estetica artistică.

Din acest moment am început revenirea pe jos spre gară, dar pe alt drum. Cumva am ajuns în dreptul parculului Glories și de acolo am putut observa Mirador Torre Glories.

Acesta este un turn de 30 etaje și 144 m, cu o platformă de observare (la 125 m înălțime). A fost proiectat de către Jean Nouvel. Fiind aprope de marea Mediterană acesta se poate observa cel mai bine de pe turn și parte din oraș inclusiv Sagrada Familia.

Ajuns înapoi la Estacio Nord am constatat că a mai rămas timp. Ne-am deplasat la cele mai apropiate obiective. Arcul de Triumf și Parcul Ciutadella sunt două dintre cele mai îndrăgite atracții în aer liber din Barcelona, perfect conectate printr-o frumoasă alee pietonală mărginită de palmieri.

Arcul de Triumf a fost construit în anul 1888 de arhitectul Josep Vilaseca i Casanovas ca poartă principală de acces pentru Expoziția Universală din acel an. Spre deosebire de alte arcuri de triumf europene care celebrează victorii militare, cel din Barcelona este un monument dedicat progresului civil, artistic și economic. Clădirea impresionează prin utilizarea cărămizii roșii și prin frizele sale sculptate în piatră care urează bun venit națiunilor lumii și celebrează agricultura, industria și comerțul local.

Continuând plimbarea de la arcul de triumf pe bulevardul pietonal, am ajuns în Parcul Ciutadella, cea mai veche și faimoasă oază verde din inima orașului. Parcul a fost amenajat pe locul unei foste fortărețe militare masive din secolul al XVIII-lea și găzduiește astăzi un mic lac pe care te poți plimba cu barca, Parlamentul Cataloniei și Grădina Zoologică. Piesa sa centrală este cascada monumentală, o fântână barocă spectaculoasă la proiectarea căreia a colaborat și Antoni Gaudí când era încă student. Este locul perfect unde localnicii și turiștii se relaxează, fac picnicuri sub umbra copacilor secular. Există și un iaz iar localnicii ori turiștii se plimbau cu barca. Dar cel mai mult mi-a plăcut fântâna și cascada artificială, vedeți în poze de ce.

La urmă am ajuns pe scurt și la Port Olímpic, o altă marină emblematică ce a beneficiat recent, în anul 2024, de o modernizare masivă și o reorganizare completă a spațiilor sale pentru a găzdui competițiile prestigioase din cadrul Cupei Americii la Navigație. În acestă zonă găsim o combinație aparte spiritul nautic și faleza vibrantă plină de viață cu restaurante, terase și plaje. O scurtă oprire la marginea apei, privind catargele care se clatină în soarele apusului, a reprezentat finalul ideal și relaxant al unei alergări intense prin istoria și arhitectura Barcelonei.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 12 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI