Bad Kleinkirchheim, un veritabil paradis al schiorilor

TIPĂREȘTE

Asa cum am spus deja in review-ul despre cazare, am stat putin pe ganduri pana sa aleg acest resort deoarece este situat destul de departe de Timisoara (aprox 900 km). Desigur, in mod normal e o distanta destul de usor de facut dintr-o bucata insa in situatia noastra, noi urmand sa calatorim cu baietelul nostru de aprox doua luni jumate la acea data, nu a fost chiar un mizilic. Asa ca am cochetat o vreme cu ideea de a merge in resortul de schi de la Wolfsberg, acesta fiind mai aproape, langa Graz, la doar 730km de Timisoara. Insa in urma sfatuirii cu niste experti pe teme de schiat in Austria (pe tripadvisor), am decis ca e prea mare diferenta dintre Wolfsberg si Bad Kleinkirchheim pentru a putea fi ignorata si ca cei aprox 150 km in plus merita cu varf si-ndesat. Si bine am facut, pentru ca nu degeaba Bad Kleinkirchheim este in top ten-ul celor mai bune resorturi de schi din Austria, fiind de departe cel mai tare din aceasta zona a Austriei.

Cazarea am avut-o, asa cum am mai spus, in Millstatt, deoarece ne plac foarte tare pensiunile pe malul lacurilor. Si cum cei de la pensiune aveau preturi foarte mici in comparatie cu preturile practicate in Bad Kleinkirchheim, am luat cazare in Millstatt. Oricum, distanta de la pensiune si pana la partie era de 21 km, asadar foarte putin.

Denumirea completa a resortului este de fapt Bad Kleinkirchheim – St. Oswald, denumire data de cele doua localitati pe suprafata carora partiile se intind ca o panza de paianjen. Chiar din Bad Kleinkirchheim urca 3 telecabine – Sonnwiesenbahn, Maibrunnbahn si Kaiserburgbahn – prima fiind pe stanga la intrarea in localitate, iar celelalte doua pe dreapta, la distanta de aprox 1 km intre ele, asa ca intre aceste doua sau mai bine zis intre partiile din zona sunt niste drumuri de legatura, si partiile comunica intre ele. Practic poti sa urci cu Maibrunnbahn, sa cobori pe schi la baza telecabinei Kaiserbahn si invers. Dupa ce treci de Bad Kleinkirchheim, spre St. Oswald, pe la jumatate drumul (cam 6 km distanta dintre cele doua localitati) este telecabina Nockalm care urca undeva foarte aproape de Sonnwiesenbahn, asadar si partiile dintre aceste doua telecabine comunica. Iar chiar la capatul resortului, cand ajungi in St Oswald, este si telecabina cu acelasi nume. Si daca urci cu aceasta telecabina poti sa ajungi cu ajutorul unor teleschiuri, in varful telecabinei Nokalm. De fapt de la fiecare punct de sosire al telecabinelor pleaca multe teleschiuri/skilifturi care impanzesc pasunile alpine ce se odihnesc sub stratul de zapada de aproape 2 metri, si asta la inceput de martie cand jos la nivelul localitatilor zapada era dusa in proportie de 95%. Mai multe detalii si amplasarea exacta a partiilor poate fi vazuta la acest link.

Eu am schiat doar pe Maibrunn, Kaiserburg, Nockalm, si fiind la Nockalm odata am coborat pe Sonnwiese. Toate sunt foarte OK de schiat, ingrijite si cu zapada de calitate, de dificultate medie (rosii), cu o exceptie, o partie ce coboara de la varful Maibrunn la baza telecabinei Kaiserburg care este neagra, dar pe care am schiat si pot sa spun ca nu este foarte dificila si asta datorita zapezii de foarte buna calitate si a suprafetei foarte netede, practic dificultatea este data doar de gradul de inclinare, aceasta fiind destul de abrupta. Totusi, daca vrei sa ai treaba serioasa eu recomand de departe ca cele mai solictante si spectaculoase in acelasi timp sunt partiile deservite de telecabina Kaiserburgbahn si skilifturile aferente. Urci vreo 20-25 min cu telecabina, dar dupa aia ai de schiat sa ajungi jos, nu gluma. Sau poti sa ramai la varf unde sunt mai multe teleschiuri si partii mai scurte dar la fel de bune atat ca zapada cat si ca inclinare. Singurul lucru care oarecum m-a deranjat a fost faptul ca fiind foarte cald deja la inceput de martie (0 grd noaptea, 12-15 grd ziua) zapada se inmuia foarte tare pe tronsoanele inferioare ale partiilor, asta incepand cam cu orele pranzului, si schiurile nu mai alunecau cum trebuia. Dar sus la 1800-2100 m, unde erau punctele de sosire alte telecabinelor, nu erau probleme, se schia in conditii perfecte. Si chiar daca asa cum spuneam, era foarte cald si jos zapada era aproape dusa, in zona partiilor stratul de zapada era de cel putin 30-40cm la baza, si asa cum spuneam, sus la varfuri atingea in jur de 180 cm. Probabil ca s-a bagat zapada artificiala la greu in zonele inferioare, altfel nu-mi explic de ce la nivelul localitatilor era zapada numai pe versantii cu partii.

Preturile sunt destul de piperate. Pretul standard de skipass pentru un adult este de 43 eur/zi, dar avand in vedere ca iti confera acces pe toate telecabinele si skilifturile din resort (deci cele din Bad Kleinkirchheim dar si pe Nokalm si St Oswald) eu zic ca e un pret destul de corect. Desigur, raportat la veniturile din tarile civilizate, nu la cele de la noi. Copiii si pensionari au ceva reduceri, dar nu mai stiu exact cat si cum. Dar atentie, in total sunt 108 km de partii. Absolut impresionant. Despre aglomeratie nu poate fi vorba decat la primele ore de dimineata, chiar dupa deschiderea telecabinelor, adica dupa ora 9 si sa zicem pana prin ora 10. De exemplu la parcarea de la Kaiserburgbahn am ajuns chiar la 9. Am gasit loc de parcare fara probleme, am stat cam 25 min la coada la telecabina, dar totusi consider ca am stat putin avand in vedere ca era foarte-foarte multa lume. Dupa aia am schiat sus la varf si cand am coborat iar pana la baza, pe la ora 11, nu mai era coada deloc. Lumea se imprastie pe toate partiile, pe la toate skilifturile si multimea de oameni care erau jos inainte de urcare se dilueaza.

La hoteluri, din nou e problematica situatia referitoare la preturi pentru ca sunt multe hoteluri de 4 stele si chiar 5, care ofera nenumarate facilitati de spa, bai termale, Bad Kleinkirchheim fiind asa cum ii spune numele si un important centru cu izvoare termale, asadar si preturile sunt pe masura. Am primit cateva oferta de la astfel de hoteluri si preturile pot ajunge chiar si pe la 450 E/camera/noapte. Ca sa va dau un mic exemplu de oferta primita de la Thermenhotel Ronacher :

Your holiday package also includes:

at the rate of Euro 35, -- for the 1 year old child. The prices are per person and overnight, including HALFBOARD (buffet-breakfast and gourmet dinner) as well as all taxes.

Sa nu mai zic ca aveam de platit suplimentar si pentru catzel. Erau si hoteluri mai ieftine, asta insemnand undeva la 150-200 EUR/noapte/camera dar nu prea aveam chef sa dau bani pe niste chestii pe care nu o sa le folosim, asa ca am decis sa ne limitam la o pensiune. Si cum sotiei ii era frica de faptul ca ea nu o sa aiba ce sa faca in Bad Kleinkirchheim cat eu o sa fiu la schi (habar n-aveam cat de animata e statiunea), si nu o sa aiba pe unde sa iasa cu piticul la plimbare, am ales Millstatt.

In rest, ce-ar mai fi de spus despre statiune?! Lume multa, restaurante multe, preturi ceva peste media din statiunile mai micute din Austria, dar in limita bunului simt. De exemplu la restaurantul Einkehr din Bad Kleinkirchheim, un pranz de doua persoane destul de voluminos (am comandat mai mult decat trebuia, nu stiam cat de mari sunt portiile) a fost undeva la 60 EUR. Portiile imense, am comandat si supe, si felul 2 insa nu era cazul, asta am aflat ulterior. Sotia a luat ceva muschi de vita si i l-au gatit prea in sange, cum se gateste vita dealtfel, nu prea i-a placut asa ca am mancat eu portia ei, iar ea a mancat ce comandasem eu. Si ceva desert, sucuri si o bere. Aviz amatorilor: mancarea foarte satioasa dar in acelasi timp foarte grasa si grea la stomac. Mie mi-a picat bine dupa o zi de schiat, sotiei nu prea dupa o zi de lenevit. Un aspect foarte interesant despre restaurant: noi am mancat inauntru pentru ca afara erau doar 5 grade si eram cu piticul, dar afara este o terasa cu un fel de gratar imens in care ard lemne si este un foc in jurul caruia lumea se aduna seara la un pahar. Chiar si cand am fost noi erau clienti, se pun la dispozitie si blanuri pentru invelit, fiind afara, asa cum am spus, seara temperaturile scad destul de tare chiar si in martie. Va dati seama cum e in ianuarie.

Cam atat, sper ca am acoperit in mare parte punctele importante. Si sper ca v-am trezit interesul pentru aceast resort atat celor care schiati cat si celor care n-o faceti. Personal trebuie sa ma declar mai mult decat incantat si multumit de faptul ca am descoperit acest paradis al schiorilor, si sper ca lucrurile sa se desfasoare in asa fel incat sa ajungem din nou pe acolo, poate chiar iarna care urmeaza. Ceea ce va dorim si Dvs!

---

VIZUALIZĂRI: 3605 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI