Aspendos si Perge - istoria inca vie a Turciei

TIPĂREȘTE

Va plac pietroaiele, in sensul frumos al cuvantului? Atunci o sa va placa, macar pozele daca nu si vorbele-mi mestesugite si indelung elaborate. Va anunt inca de la inceput, ca sa stiti, ca vor urma cateva vorbulite despre vremuri apuse, despre gladiatori si imparati. Da’ nu va spui cand, ca sa va surprind. Pe unii dintre voi, chiar placut, sper.

Asa cum va spuneam in rw despre Starlight Convention bla bla bla (ai dreaqu turcaletii astia ce denumiri lungi au pus la hoteluri, te plictisesti pana le pronunti :)), am fost si intr-o excursie de jumatate de zi la Aspendos, Perge (care se citeste Perghe, cu ghe mai inmuiat), cu pauza de halit la... stati sa ma uit pe poza... Anadolu Park Restaurant Et&Balik. Ce va spusei, nume luuungi.

Excursia am luat-o de la agentia cu care am ajuns in Antalya, o agentie turceasca, si a costat 55 euro. Am plecat dimineata la ora 10 si ne-am intors la hotel la ora 16.

Ghidul turc, un bun vorbitor de lb engleza, in cea aproape o ora de mers pana la Aspendos, ne-a dat cateva informatii despre tara, oameni, sistemul de sanatate. Va spun doar cateva:

-Populatia de cca 68 mil din care aproape jumatate se afla in cateva mari orase: Ankara, Istanbul, Izmir, Bursa si inca vreo doua pe care nu mi le amintesc

-Turcia este pe locul 2, dupa China, la concursul „dezvoltare economica in timp de criza”

-Dpdv al infrastructurii cel mai bun argument este urmatorul: din 2001, de cand este actualul prim ministru, s-au construit... tineti-va bine... 20 000 km de sosele. Parol, mon cher. Soc total cand am auzit. In comparatie cu ei, noi jucam la 0. Banii vin dintr-un sistem foarte bun, dupa mine, de taxe si impozite pe bauturi, tutun, masini. Un litru de combustibil costa aproape 2 euro, iar masinile costa dublu fata de Europa, cele de capacitate mai mare (peste 1300). Cele mai mici sunt doar cu 20% mai scumpe.

-Au un mare respect pentru Ataturk, primul presedinte. Va recomand sa cititi despre el. A fost un om extraordinar, sub conducerea lui Turcia a avansat pe strada modernismului foarte mult.

Si iata, pe negandite, am ajuns la Aspendos situat la cca 30 km de hotel.

Aspendos

Istoric:

Acum urmeaza partea aia cu scurt istoric despre care va spuneam la inceput. Daca nu va place istoria, cititi cu ochii inchisi :))

Orasul a fost fondat de catre greci. A fost ocupat de catre Alexandru cel Mare, in momentul in care au refuzat sa plateasca dari catre acesta, dupa care a fost cedat romanilor. Daca grecii au pus accent pe artele frumoase, muzica, pictura, teatru, romanii au schimbat putin mersul lucrurilor cu artele mai crude, adica luptele cu gladiatori. Aceasta este varianta scurta, scurta. Nu avea rost sa va aglomerez „citeala” cu ani si amanunte, pe care oricum nici eu nu le-am tinut minte.

Aspendos este renumit pentru 3 lucruri: apeductul roman, care la inaltimea sa de sute de metri, transporta (pe vremea romanilor), apa de la kilometri distanta, teatrul roman care este al treilea ca marime din Europa si cel mai mare din Asia Mica, si cel mai mare centru de fabricare a bijuteriilor din Turcia. Pe primele doua le-am vazut, fabrica de bijuuri, ba.

Pentru vizitarea teatrului roman, intrarea se face cu bilete sub forma de cartele, ca la metrou. Nu stiu cat au costat (biletele, pt carcotasi) pt ca intrarea a fost inclusa in pretul excursiei.

Teatrul roman este unul dintre cele mai bine conservate teatre antice din lume si aici se desfasoara inca spectacole. Constructia sa a fost ordonata de catre imparatul Marcus Aurelius si locul ales a fost coasta unei coline. Este renumit pentru acustica deosebita. Aceasta s-a obtinut prin saparea in forma concava a bancilor de piatra ale amfiteatrului, la nivelul picioarelor. Locul unde este asa zisa scena, pe vremea romanilor, era mai adanc cu 3 metri, a fost inaltat intre timp, mai aproape de vremurile noastre. A fost folosit pe rand ca teatru, fortareata, caravansaray, palat. Datorita acestor multiple utilizari, structura sa a suferit modificari aduse de catre arhitectii/constructorii vremurilor respective.

Impresii:

Am ajuns acolo pe la ora 11, erau deja 200 de grade, nici un nor si foarte multi elevi. Ghidul ne-a explicat ca statul turc are un program gratuit, pentru elevi si studenti, de vizitare/invatare despre istoria tarii. Tot respectul pt asta.

Am intrat, ghidul ne-a dat cateva informatii, pe care in cea mai mare parte vi le-am spus, iar apoi ne-a lasat 30 min sa vizitam de capul nostru. Binenteles ca am urcat pana sus la arcade, destul de greu pt ca treptele era inegale, tocite lucios si alunecos. De sus privelistea a fost minunata, mi-am inchipuit cum s-ar auzi un spectacol de opera acolo sau o lupta intre gladiatori si leii tinuti in cusca nemancati de saptamani (asa ne-a spus ghidul, cruzime la maxim). Blocurile de piatra, granit, calcar din care a fost construit, aveau culori si structuri diferite. A rezultat un tot mozaicat, pe care o sa-l vedeti in fotografii. Jumatatea de ora a trecut foarte repede, eu era inca cocotata la nivelul galeriilor, de unde am coborat in pasul strengarului.

De acolo am plecat catre:

Perge

Istoric:

A fost unul dintre cel mai mare, frumos si bogat oras a timpurilor antice. A fost intemeiat pe vremea grecilor. Are o istorie tumultuoasa (nu va spun prea multe ca sa nu va plictisesc, oricum cine este interesat cauta pe net, ca si mine), mai multe civilizatii s-au perindat pe acolo. Alexandru cel Mare, in razboiul sau de cucerire a lumii, a luat cele mai multe dintre bogatiile acestui oras. In timpul lui Constantin cel Mare, orasul a devenit un important centru crestin. Legendele spun ca pe acolo s-au perindat multi dintre apostolii lui Isus, cel mai cunoscut fiind Sf Paul. Ruinele se intind pe o lungime de 15 km. Se pot vedea cele doua turnuri circulare care strajuiau poarta de intrare, stadionul, teatrul, strada principala cu multe colonade pe unde treceau carele romane. Aveau chiar si un sistem de aer conditionat, reprezentat de un sant acoperit, in care era apa, se facea un curent de aer, care creea racoare. Interesant nu?

Impresii

Am ajuns pe la ora 12,30 si am stat cca o ora. Va dati seama cum este sa stai in camp deschis, la 32 de grade, fara o adiere, cu soarele deasupra capului? Deosebit, toti creierii sfaraie, apa se incapataneaza sa iasa toata din corp prin piele, direct proportional cu cea ingurgitata de subsemnata. Dar nu m-am lasat doborata de caldura si m-am bagat prin toate colturile, agorele (piete), si locasurile posibile. Este un spatiu extrem de intins, cu vestigii ale vremurilor apuse la tot pasul. Mi-ar fi placut (apropo de discutia initiata de @vlado2: reconstructie sau prezervarea ruinelor) sa vad o replica a orasului reconstruit, sub forma de poza, macheta, ca sa-mi pot da seama de maretia intregului. Intrarea este cu plata, binenteles, si aici am vazut multi elevi, foarte atenti la explicatiile profesorilor. Bravo lor. Am vazut fostele bai, unde nu aveau voie decat barbatii. Ca sa nu se plictiseasca jucau tot felul de jocuri (de parca puteau juca si cantece, dah). O sa vedeti in poze, ca pe marginea de marmura a bazinelor erau niste adancituri, care se presupune ca foloseau la aruncatul unor bilute de piatra intr-un anume fel. Acesta era un model de joc. Pentru iubitorii de „pietroaie” acest loc isi arata frumusetea la fiecare pas. Blocurile, coloanele de granit, marmura sunt decorate cu frumoase dantelarii sculptate. Vedeti pozele. Binenteles ca si aici am fost ultima care a plecat catre locul de intalnire cu ghidul. Ceilalti turisti se uitau la mine ca la o ciudatenie a naturii. Jumatatea de ora data de catre ghid pentru vizitare pe cont propriu, o petrecusera la o terasa de la intrare, band cafele si beri. Eu m-am gandit ca berea nu-mi place, iar cafea pot sa beau si acasa, asa ca m-am sacrificat spre binele ochilor si creierului propriu si am vizitat tot ce am putut. Am fost singura din 20 de persoane.

De acolo am plecat la Anadolu Park. O sa va spun cateva vorbe insotite de fotografii in urmatorul rw.

Ol za best sau mai pe turceste tesekkur ederim ca ati citit. Ce inseamna? Hai sa va vaz :)

---

VIZUALIZĂRI: 4974 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI