Amsterdam, oraşul canalelor, diamantelor şi bicicletelor

TIPĂREȘTE

Marea neîmplinire

În Olanda am trecut cu scurte opriri prin Rotterdam, Delft, Haga, Scheweningen, Amsterdam şi Maastrich de unde am decolat spre casă. Ar fi o pierdere de timp pentru voi să citiţi platitudinile pe care le-aş scrie despre aceste oraşe cu excepţia Amsterdamului unde am văzut câte ceva dar aici am avut o mare neîmplinire. În program era scris vizitarea muzeului Van Gogh, dar cel a lui Rembrandt Rijkmuseum, nu.

Ajunsi în parcare am găsit în faţa muzeului Van Gog o coadă impresionantă. Imediat am aflat că nu e voie să fotografiezi. Grupul a început să mârâie şi să obiecteze că nu va avea timp pentru fabrica de diamante şi pentru croazieră pe Amstel. Degeaba ne-am opus noi şi o altă familie. Vox Populi, vox Dei! N-am intrat. Nici nu puteam face opinie separată pentru că nu ştiam ora la care grupul va termina programul şi de unde ne-ar fi luat autocarul. Eu văzusem mai multe picturi de Van Gogh la Ermitaj, Muzeul de Artă din New York dar nepozându-le s-au şters din memorie.

Am fost bucuroasă că în reviewul despre Musee d´Orsay pe care l-am postat pe AFA de curând în februarie 2020 v. aici am postat patru tablouri deVan Gogh (dr. Gauchet, autoportret, arleziana, biserica din Anvers) pe care le văzusem în 2015. Bineînţeles că altceva ar fi fost la mama lui în muzeul din Amsterdam. „Lasă că vom veni din nou singuri două săptămâni în Benelux, acum ştim ce să vedem˝m-a consolat soţul dar şi aici se aplică proverbul românesc „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi˝ Mergând la catalogul operelor lui v. aici, am aflat cât de prolific a fost, cu nu mai puţin de 885 tablouri răspândite în marile muzee ale lumii dar cele mai multe în muzeul din Amsterdam şi în colecţia Hroller Muller despre care Mireille a postat un review în aprilie v. aici. A trăit numai 37 de ani. Am scris toate astea, nu ca digresiune ci ca să-mi exprim regretul că n-am văzut muzeul.

Legenda spune că doi fraţi pescari, împreună cu câinele lor (prezenţi pe emblema oraşului actual) s-au stabilit pe malul râului Amstel unde au ridicat un dig. Cu timpul aşezarea s-a dezvoltat şi în 1275 a fost recunoscută de Floris conte de Holland, în 1300 căpătând statut de oraş. Dezvoltarea lui a început odată cu venirea evreilor izgniţi din Spania care au început aici negoţul şi fabricarea bijuteriilor, în special a diamantelor.

Sec. XVII rămâne în istoria oraşului ca ˝secolul de aur´din cauza expansiunii economice, înfiinţarea Companiilor Indiilor Olandeze, a băncilor şi a bursei. În 1578 a devenit un oraş liber şi în1648 s-a eliberat de tutela spaniolă. Lipsa terenului i-a îndemnat pe locuitori să construiască o reţea de canale folosită pentru transportul oamenilor şi mărfurilor. Secolele următoare Amsterdam a fost mărul discordiei între francezi şi englezi. Cu timpul Londra a depăşit Amsterdamul în lumea afacerilor.

Fabrica de diamante.

Prima oprire a fost în apropierea muzeelor Van Gogh şi Rîjksmuseum la o fabrică micuţă de diamante unde, aşa cum am presupus, ghidul avea cunoştinţe. Deşi nu am vizitat Coster Diamond – fabrica şi muzeul celebru, - am fost mulţumiţi de vizita făcută. Patronul a chemat un lucrător român stabilit de mult timp în Olanda care ne-a tradus tot ce se spunea. Am reţinut că primii negustori dar şi şlefuitori de diamante au fost evreii veniţi în Tările de Jos în sec. XV în urma persecuţiei religioase din Peninsula Iberică. Comunitatea romano-catolică şi protestantă din Olanda le-a permis să se stabilească în Olanda dar le-a interzis să se organizeze în bresle. Evreii au început să importe diamante brute şi s-au dedicat meseriei de şlefuitor înafară de cea de negustor pe care o aveau în sânge. După descoperirea zăcămintelor de diamante din Africa de Sud, meseria şi negoţul au luat mare amploare.

Diamantul este un carbon supus la temperaturi de 1200-1400 grade şi presiuni foarte mari la o adâncime de 150 km în magma terestră topită. Unele diamante brute sunt aduse la suprafaţă în aluviuni sau mine de mare adâncime. Pentru a obţine 1 carat (0.2 gr) este necesar să se sorteze 250 t minereu. În stare brută are formă neregulată, faţetele se obţin prin şlefuire cu scule cu cap de diamant (din cauza durităţii nu se poate tăia cu alte materiale). Evaluarea unui diamant se face după carate, claritate, culoare şi tăietură. Brilantul are 57 de faţete.

Timp de 400 de ani Amsterdamul a fost centrul mondial al acestor pietre preţioase. Cel de al Doilea Război Mondial şi prigonirea evreilor a diminuat considerabil această industrie. Astăzi Amsterdamul, alături de Antwerp şi New York sunt centrele mondiale ale diamantelor. Am fost duşi în ateliere unde am văzut tehnologia de lucru, ni s-au arătat pietre neşlefuite dar şi bijuterii gata de vânzare. Este de prisos să spun că tot grupul a văzut-plăcut-plecat, fără a cumpăra nimic.

Palatul regal (Koninklijk) este o clădire clasică, monumentală situată în piaţa Dam. A fost construită în 1648 de arhitectul Jacob von Campen pe 13659 piloni de lemn. Timp de două secole a fost cea mai mare clădire din Europa. Scopul iniţial a fost să fie primărie şi tribunal. Apartamentele sunt decorate cu reliefuri, ornamente si sculpturi in marmură realizate de catre sculptori flamanzi şi cu fresce si picturi pe tavan ale unor elevi ai lui Rembrandt. Întreaga lucrare de construcţie şi mobilare a fost atât de costisitoare încât secătuindu-se fondurile de finanţare, construcţia turnului central al primăriei înalt de 51m a fost suspendată şi s-a finisat abia în 1665. În 1808, regele Olandei, Louis Napoleon a transformat-o în reşedinţă regală. Colecţia de mobilier achiziţionată de acesta, este una din cele mai valoroase din lume.

După sfârşitul epocii napoleoniene palatul a revenit primăriei. Cele mai frumoase săli sunt cele cu vedere la piaţa Dam. Sala de consiliu pe care am vizitat-o este enormă cu laturile de 34m, 13m, 16m, 75m şi înălţime de 28m. Este decorată magnific şi în mijlocul ei pe pardoseala de marmoră se află un portulan enorm, respectiv o planisferă care servea pentru orientare navigatorilor din sec. XIII-XIV. Palatul a devenit proprietate a statului olandez în 1935 pentru suma de 10 mil. guldeni. În prezent este pus la dispoziţia Casei Regale şi este folosit pentru recepţii de gală, primiri de rang înalt, evenimente oficiale şi sărbătorirea Anului Nou. După abdicarea reginei Beatrix în 2013, rege al Olandei este Willem Alexander fiul cel mare al acesteia, născut în 1967. Palatul regal este atât de frumos încât trebuie obligatoriu prins într-o excursie în Amsterdam.

Plimbare pe canale.

Amsterdamul este un oraş brăzdat de canale în toate direcţiile formând o adevărată pânză de paianjen. Principalele canale sunt Herengracht (pe care am făcut plimbarea), Keizergracht şi Prinsegracht, care ca adevărate fluvii colectează apele din sute de canale mici, din care unele abia dacă au deschiderea de câţiva metri. Iniţial canalele se opreau la Amstel. Cum canalele reprezentau o intensă arteră de circulaţie a mărfurilor, după dezvoltarea oraşului, principalele canale s-au extins cu Neue Heregracht, Neue Kaizergracht şi Neues Prinsegracht. Nici aşa nu era suficient aşa că s-a mai construit un canal circular- un fel de linie de centură- Singelgracht care deasemeni se intersectează cu zeci de canale radiale. În oraş sunt 150 de canale însumând 100 km şi sunt traversate de 1300 poduri şi podeţe. Veneţia e mic copil din acest punct de vedere. Am fost surprinsă să văd cum podurile erau traversate mai puţin de maşini dar de sute de biciclete. Amsterdamul, pe bun cuvânt este numit oraşul bicicletelor.

Lipsa terenului de construcţie a făcut ca în Amsterdam faţadele caselor să fie foarte înguste, uneori doar lăţimea unei ferestre şi clădirile să fie aşezate unele lângă alta ca o armată de soldăţei. Oraşul excelând printr-o climă ploioasă, clădirile îţi încântă ochiul prin culori vii sau pastelate. Flori, multe flori în ghivece la ferestre dau pată de culoare locuinţelor. Deasemeni dealungul cheiurilor canalelor sunt câteva mii de locuinţe în care oamenii îşi trăiesc viaţa în ambarcaţiuni. În ora de plimbare cu vaporaşul am avut ocazia să vedem atât un Amsterdam medieval cât şi unul modern, făcându-ne astfel o părere mai completă asupra oraşului care altfel, adică per pedes ne-ar fi luat probabil două zile să-l vedem.

O scurtă plimbare prin oraş.

Pentru plimbarea prin oraş ne-a rămas foarte puţin timp. În piaţa Dam în care este amplasat Palatul Regal despre care am scris mai sus, am mai văzut:Monumentul National, un stâlp de piatră albă ridicat în 1956 de sculptorul J. J. Oud în cinstea victimelor din cel de al Doilea Război Mondial, Nieuwe Kerk, biserică gotică din sec. XV, muzeul de ceară Madame Tussaudś pe care le-am văzut ca exterior. Mi-a plăcut arhitectura bisericii Sf. Nicolae, protectorul pescarilor şi oamenilor mării. Biserica Sf. Nicolae este unul din principalele lăcaşe de cult din Amsterdam. Domul şi cele două turnuri domină central vechi al oraşului

În loc de încheiere

Este 14 mai. Mâine, 15 mai se ridică starea de urgenţă. În ultima lună de arest la domiciliu (din punct de vedere juridic se ştie că e o sancţiune mai blândă decât închisoarea dar totuşi o pedeapsă) am scris un serial despre circuitul pe care l-am făcut în Benelux cu o excursie organizată în 2007. Pentru mine scrierea acestor reviewuri a fost o ocupaţie care m-a prins cu totul şi a făcut să suport mai uşor restricţiile şi singurătatea. Este adevărat că au trecut mulţi ani de atunci dar catedralele, palatele, marile pieţe înconjurate de clădirile somptuoase ale ghildelor au rămas la locul lor de 5-600 de ani, aşa că ce au mai contat 13?

A fost multă solicitare ca pe baza fotografiilor pe care le-am făcut, a documentării şi a unor flashuri cu amintiri să reconstitui şi să vă povestesc despre ce e mai interesant de văzut în oraşele vizitate. Pentru unii dintre voi, poate fi o tentaţie cum să vezi această parte remarcabilă a Europei doar în câteva zile. Depinde mult şi de condiţia fizică pe care o aveţi. Eu, spre sfârşitul excursiei obosisem dar trecusem de 70 de ani şi vârsta îşi spune uneori cuvântul.

Bineînţeles că citind şi alte reviewuri despre Benelux, - dintre care unele de marcă, - luându-vă din timp bilete de avion sau plecând cu maşina voastră, de ce nu? -şi făcând rezervări la hotel (când se va putea) -, vă puteţi organiza singuri excursia, veţi ieşi mai ieftin şi veţi vedea ce veţi dori. Sperând că aceste reviewuri vor fi de folos măcar unui user, vă spun ˝Drum bun! ˝ şi până atunci ˝Relaxare cu grijă! ˝

WEB, dacă se poate, ataşează video cu Palatul regal care e magnific youtube

---

VIZUALIZĂRI: 761 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI