Istorie pe viu [Mausoleul Mauritaniei - situl Roman Tipaza - situl roman Djemila]

TIPĂREȘTE

Mausoleul Mauritaniei - situl Roman Tipaza - situl roman Djemila

Incursiunea noastră în istorie continuă pe teritoriul Algeriei. Pe drumul catre Tipaza dinspre Alger am avut la un moment dat o oprire la Mausoleul Regal al Mauritaniei. Mausoleul este un sit istoric antic care are o importanță semnificativă pentru Algeria și pentru istoria ei, deoarece este locul de odihnă final al lui Juba al II-lea și al Cleopatrei Selene a II-a, care au fost ultimul rege, respectiv ultima regină Mauretaniei. Mausoleul a fost construit în anul 3 î. Hr. Cleopatra Selene a II-a a fost fiica lui Marc Antoniu, împăratull roman și a reginei Egiptului, Cleopatra VII. Se crede că Pomponius Mela, un geograf roman al secolului I se referea la Mausoleul Regal din Mauretania, când a descris Mausoleul comun al familiei regale. Avea dreptate, deoarece nu numai mausoleul a fost ridicat pentru regele și regina Mauretaniei, ci și ca mormânt regal pentru descendenții lor

Mausoleul din Algeria arată ca o copie a mausoleului construit de Augustus, împăratul roman, la Roma cu mulți ani înainte ca Juba al II-lea să plece în Numidia și a fost un semn de loialitate al lui Juba al II-lea față de romani. Mausoleul Regal a fost construit conform unor mausolee antice, iar designul lor arhitectural provine din mausolee găsite în Egipt și Anatolia. Aceasta înseamnă că mausoleul este construit din piatră și are o bază circulară. Partea superioară a mausoleului a fost fie completată cu o piramidă, fie cu un con. Baza ar fi fost decorată și cu coloane ionice, dar din cauza vandalismului de-a lungul secolelor, acestea nu mai fac parte din mausoleu. În 1982, siturile arheologice din apropiere care conțin monumente din epoca bizantină și feniciană, inclusiv mausoleul, au fost recunoscute de UNESCO ca sit al Patrimoniului Mondial. Datorită extinderii orașului, ruinele arheologice și mausoleul sunt amenințate constant de vandalism și deteriorare, iar în 2002 situl a fost inclus pe lista patrimoniului mondial în pericol. Noi l-am găsit împrejmuit semn că se încearcă totuși o minimă conservare a lui. Pe de altă parte nu ai cum să nu constați și să te minunezi, ce le mai plăceau înaintașilor noștrii celebrii morminte megalomane!!!

După o vizită de jumatate de oră la acest muzeu, drumul nostru a continuat către situl roman Tipaza. Acesta este al treilea oraș roman foarte bine conservat din Algeria. Aflat în apropierea capitalei Alger acesta reprezintă un must see pentru orice turist care ajunge prin zonă. Este cam la o oră o oră și jumătate de mers cu masina din capitala țării.

Spre deosebire de orașele romane Djemila și Timgad, Tipaza are o istorie mai bogată. A fost inițial un oras fenician, iar apoi a ajuns sub controlul regatelor berbere ale Numidiei și Mauritaniei, asta până a fost cucerit de romani. Pe perioada stăpânirii romane s-a dezvoltat foarte mult si a căpatat o prosperitate de invidiat. Oamenii din oraș au trăit mulți ani în pace și asta s-a văzut. Istoria tumultoasă a acestui oraș a continuat cu distrugerea acestora de către vandali, probabil de la aceștia a rămas și expresia de vandalism. Orașul Tipaza a fost reconstruit de bizantini, apoi a fost cucerit de către arabi, care l-au abandonat pur si simplu.

Din punct de vedere al conservării sit-ului roman nu este la fel de frumos ca Djemila și Timgad, dar are un farmec aparte dat de poziția sa geografică. Este situat într-o pădure de pini, chiar pe malul mării, ceea ce îl face extrem de spectaculos. Am vizitat cu mare plăcere acest oraș roman, am fost și în zona portuară unde am putut să facem o mică baie în apele Mediteraneei.

După ce am vizitat acest sit roman nu atât de bine conservat, dar foarte spectaculos am ieșit un pic în oraș. Aici am descoperit un depozit de băuturi alcoolice unde ne-am aprovizionat cu niște bere rece, chiar aveam nevoie să ne răcorim și apoi ne-am așezat la masă la un restaurant pescăresc, să mâncăm de prânz. Foarte bun și foarte ieftin.

Djemila sau cel frumos este cel mai frumos oraș roman din Algeria. Pe vremea romanilor se numea Cuicul adică tot frumos în traducere liberă, așa că acum și-a păstrat nulmele dar în arabă, djemila=frumos. De fapt cred că și-a păstrat renumele de oraș foarte frumos.

Djemila a fost construit tot de împăratul Traian, la fel ca și Timgadul numai ca acesta era destinat trupelor active ale Imperiului Roman. Situl Djemila se afla la aproximativ 50 de kilometri de orașul Setif, cumva între orașele Alger si Constantine.

Am ajuns la acest site roman exact pe 1 mai, care era și în Algeria o zi nelucratoare. Acolo am avut surpriza să întâlnim două doamne din România venite acolo evident cu o altă agenție turistică. Culmea la sfârșitul incursiunii noastre în Algeria ne-am întâlnit cu un alt grup de turiști români, semn că Algeria a intrat puternic pe harta de interes al agențiilor române și implicit a turiștilor de la noi din țară.

Djemila în acea zi liberă era plină de localnici, în special copii veniți acolo cu școala. Sincer nu ne-a deranjat acest lucru. din contra parcă ne-a condimentat vizita la acest sit incredibil. Imediat pe stânga cum am intrat în curtea interioară am dat de un muzeu impresionant. Toți pereții erau tapetați, dacă pot spune așa cu imense mozaicuri romane, care desenate în culori foarte vii redau scene de viață din acea epocă. Soldați, zei, copii, femei dezbrăcate, animale și câte și mai câte erau reprezentate în aceste mozaicuri vechi de mai bine de două milenii!!! Absolut impresionant.

Evident am admirat și teatrul roman construit pe un deal unde sonorizarea era absolut impecabilă. Ne-am plimbat prin oraș si am admirat vilele sau ce a mai rămas din ele, piețele publice, forurile romane, coloanele ce încă au mai rămas în picioare, templele dar si bordelurile, si nu în ultimul rând băile publice, băi ce aici sunt extrem de bine conservate. Băile romane erau un complex deosebit. Puteai face acolo băi reci, băi fierbinți, aveai și vestiare, dar și sală de sport. Era un sistem de recuperare al apei extrem de ingenios și de avansat pentru acele vremuri. Mai greu era pentru sclavii ce trebuiau să încălzescă apa, aveau acolo muncă grea ca la ocnă sau mai bine zis ca-n iad, cu temperaturi foarte ridicate.

Mi-a plăcut tare și Frumoasa Djemila, asta așa ca să o denumim și pe românește. Nu am fost niciodată fascinat de pietre și de ruine, dar ghizii care i-am avut în Algeria mi-au schimbat radical această părere, datorită nu numai profesionalismului și cunoștințelor vaste, ci în mod special datorită dedicării acestora. Povesteau cu multă pasiune, puneau mult suflet și asta nu are cum să nu te atingă vreun pic.

Așa că dacă ajungeti cumva prin Algeria nu ratați sub nicio formă cele trei sit-uri romane, dar numai alături de un ghid dedicat.

---

VIZUALIZĂRI: 377 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI