Incomparabila magie a Nordului extrem

TIPĂREȘTE

Ei bine, dragii mei, iata-ma din nou acasa, dupa cea de-a șasea croaziera, de data aceasta, intr-adevar magica! Daca pana mai ieri consideram vacanța ideala pe o plaja insorita si liniștita, undeva in Grecia sau un sejur prelungit in draga mea Austrie, totuși Norvegia are o frumusețe speciala, aproape de magie, care nu se poate compara cu nici o alta locație exotica…

Da, imi place sa ma aventurez spre locuri inedite sau extreme, iar aceasta croaziera la care nici nu visam a fost ca un cadou frumos pentru aniversarea nunții noastre de rubin… Acum, Norvegia, cu dantela sa de fiorduri n-o mai asociez cu locuri reci și neprimitoare, ci mai degraba cu o sursa de caldura, pentru toate emoțiile frumoase pe care mi le-a daruit și care vor ramane cu mine pentru totdeauna.

Iar daca alegi o croaziera in țara vikingilor și a legendelor, in opinia mea, cel mai bun mod de a calatori, vei fi in permanența copleșit de frumusețile care te inconjoara. O natura atat de salbatica și pura, locuri pline de farmec și mister, o intreaga succesiune de curiozitați, precum și fenomene naturale rare – aurorele boreale și soarele de la miezul nopții, stanci ce rasar in largul marii, ziduri de stanca ce se ridica aproape direct din apa, cascade ce se pravalesc amețitor la mica distanța de nava, crestele munților acoperite de ghețari, sate ce arata ca mici tablouri, imposibil sa le lași nefotografiate, iar cerul… cerul cu un soare stralucitor, creand culoare și lumina pe care nici un pictor nu le-ar putea reda atat de viu…

Aceasta croaziera a fost un caleidoscop de emoții puternice, menita sa ma uimeasca in fiecare zi! Amintirea unei calatorii, atunci cand iți dorești, ramane permanenta. Dar și mai frumos este s-o retraiești prin partajarea cu voi, prietenii, amintindu-mi clipele cele mai frumoase…

Daca in urma cu trei ani ajungeam in punctul cel mai vestic al Europei – Cabo da Roca, de aceasta data am atins in Oceanul Arctic, Capul Nord. Aveam sa las amprenta trecerii mele pe aici și sper ca va rezista cat mai mult – cateva pietricele formand inițialele dragi AFA. Imi place sa cred asta…

Totul a inceput in urma cu o luna, pe 1 iunie…

Din nou am facut rezervare de o noapte la hotel Rin Aeroport 4*, in parcarea sa am lasat mașina pentru doua saptamani cu o taxa minima de 10 lei/zi, a doua zi dimineata devreme transfer gratuit la aeroportul Otopeni, ceck-in rapid, cateva zeci de minute incarcate cu multa nerabdare și in sfarșit urcam spre cer – destinația Amsterdam, un zbor linistit de doua ore si zece minute. Spre deosebire de alta croaziera, cand de la aeroportul Schiphol din Amsterdam a trebuit sa facem transferul pana in portul de imbarcare Ijmuiden, la o distanța de cateva zeci de kilometri, de data aceasta, mult mai comoda și mai scurta a fost deplasarea de la aeroport pana la portul de imbarcare din centrul orașului, de langa gara centrala.

Au fost 13 zile de navigare pe coasta vestica dantelata a Norvegiei pe itinerariul urmator – Amsterdam – pe mare – Alesund – Trondheim – pe mare – Honningsvag – Tromso – Leknes – pe mare – Geiranger – Hellesylt – Bergen –pe mare – Amsterdam, cu nava Costa neoRomantica.

Costa Romantica finalizata in anul 1993 in șantierul naval de la San Giorgio din portul Genova și renovata in februarie 2012, revine sub denumirea de Costa neoRomantica. Nu știu cum arata inainte, dar dupa restilizarea semnificativa suferita, este o nava cu echipamente noi, eleganta, rafinata.

Lungimea vasului este de 220 m, lațimea 31 m, viteza maxima 20 noduri, cabine interioare și exterioare – 789, cabine cu balcon – 86, suite – 28, capacitate pasageri –1800, membrii ai echipajului – 662. Nava are denumiri diferite pentru fiecare punte rezervata pasagerilor, de la 4 la 14. Puntea 13 nu exista la Costa, așa cum la MSC nu au puntea 17. Impecabil de alba, stralucind in soare, Costa neoRomantica ne-a intampinat in portul din Amsterdam. Era pentru prima data cand aveam sa experimentam calatoria noastra odihnindu-ne intr-o cabina interioara. Ce sa zic? Avand in vedere ca n-o foloseam decat pentru somnul de noapte sau fugitiv in timpul zilei pentru schimbarea ținutei, n-a fost o problema stresanta. La data cand am facut rezervarea croazierei, doar cabine interioare mai erau disponibile. Dar cine se putea odihni noaptea cand nici soarele nu se lasa dus la culcare? Au existat 3 zile in aceasta croaziera, cand vasul a navigat dincolo de Cercul Polar de Nord, iar soarele nu rasarea si nici nu apunea, cu greu reușea mult dupa miezul noptii (termeni oarecum nepotriviți) – sa ma trimita la culcare. Ba chiar intr-o noapte - (zi) – am moțait intinsa pe una dintre canapelele ce se aflau la pupa navei. Poate o sa va mirați, aproape de Capul nord sa dormi afara, la pupa unui vas? Și de aceasta data am avut parte de o vreme extraordinar de favorabila, foarte cald, adevarate zile de plaja, doar in doua zile au fost cateva reprize de picaturi de ploaie, total inofensive, incapabile sa umbreasca entuziasmul cuiva. Iar la o saptamana dupa intoarcerea din croaziera, Norvegia era supusa unui val de frig, cu furtuni și zapada…

La urcarea pe vas am fost intampinați cu urari de bun venit și conduși apoi la cabina. Ușa cabinei era deschisa și nu mica mi-a fost mirarea cand pe pat ne așteptau deja cardurile de identificare. Cu aceste carduri te legitimezi la coborarea și urcarea pe vas, ii poți atașa un card bancar sau depui o suma cash și apoi platești cu ajutorul lui cumparaturile sau serviciile de pe vas. In cateva minute s-a prezentat și stewardul care avea grija de cabina noastra. Cu zambetul pe buze, de altfel o trasatura generala a intregului personal, ne-a facut sa ne simtim bineveniți. Departe de țara și de familiile lor, cu care nu au nici un fel de comunicare atata timp, fac adevarate sacrificii, merita și se bucura pentru orice euro lasat special pentru ei pe marginea patului… Un pat mare și confortabil cu lenjerie de calitate avea sa ne ofere odihna binemeritata dupa o zi intreaga de preumblari. Doua noptiere cu veioze il incadrau. In afara de dulapul mare cu multe rafturi pentru imbracaminte mai existau multe locuri generoase de depozitare. Un dulap era rezervat pentru veste de salvare, cei mici, chiar și bebelușii aveau veste potrivite pe masura lor. Alaturat un mic dulap adapostea seiful și doua paturi pentru cei friguroși. Un mic birou cu sertare, o masuța, un fotoliu și un taburet completau mobilierul cabinei. Un minibar era incarcat cu dulciuri și bauturi, contra cost. Un LCD Samsung cu diagonala de 101 cm era pe post de veioza noaptea, il lasam sa funcționeze pe canalul care prezenta imagini ale camerei web – front și cu muzica in surdina. Valurile iși faceau și ele meseria, leganandu-ne ușor, ce ți-ai mai putea dori ca sa ai un somn profund? Aer conditionat, telefon, foehn, cafetiera cu capsule de cafea, trei randuri de prosoape schimbate zilnic. Baia cu cabina de duș, chiuveta și lavoar mari, articole de toaleta gratuite.

Nava

- Punțile 1-3 pasagerii nu au acces

- Puntea 4 – Amsterdam – la acest nivel se afla cabine interioare și exterioare cu hublou. Noi am avut cabina 4047 la babord.

-Puntea 5 – Copenhaga – ofera cabine interioare și exterioare, precum și Atriumul, Biroul de informații, Biroul de excursii și Salonul de intalniri.

-Puntea 6 – Londra – este ocupata de cabine interioare și exterioare.

-Puntea 7 – Paris – cabine interioare și exterioare.

-Puntea 8 – Verona – Sala de gimnastica, Samsara SPA, Sala de conferințe, Sala de carți, Piazza Italia Grand Bar, Excelsior Casino, Verona Wine Bar, Capela, Restaurantul Botticelli

- Puntea 9 –Viena – Venus Beauty Salon, Galeria si Photo Shop, Samsara Restaurant, Club Restaurant neoRomantica, Caffeteria, Cigar Lounge, Cabaret Viena, Tangou Night Club, Virtual World și Via Condotti shops.

-Puntea 10 – Madrid – ofera Grand Suite (51 mp), Squok Club precum și zona pentru adolescenți, Radio Station, Restaurantul – bufet Giardino și cafeneaua de pe terasa.

-Puntea 11- Monte Carlo – ofera Suite (45 mp) și mini-suite (31 mp), Saint –Tropez Lido Bar, Monte Carlo Lido Bar, Pizzeria Capri, Grill Capri, Biblioteca și Centrul de internet, piscina și jacuzzi, Centrul de fitness/ aerobic, salonul de frumusețe și Salonul SPA Caracalla.

- Puntea 12 – Biarritz – Pista de jogging, Solarium și Biarritz Lido.

- Puntea 14 – Lisabona – ocupata de Disco și Observator.

Pe puntea 3 se gasește un cabinet medical.

Saloanele luxoase aveau mobilier din lemn de tec, pardoseala – marmura de Carrara, ici – colo opere de arta – sculpturi, tablouri, picturi murale iți atrageau privirea. Muzica live este oferita in cele mai multe saloane de mici grupuri muzicale sau muzicieni solo, iar seara in restaurantul panoramic Botticelli era o placere in timpul mesei sa asculți in surdina melodii cantate la acordeon sau interpretate de fomația Los Paraguayos. In aceasta atmosfera, cu privirea furata de priveliște, cu nenumarate feluri de mancare la alegere, cina se prelungea uneori chiar la aproape doua ore…

Cele șapte baruri – pentru toate gusturile, de la stilul pub la baruri cu pian. La elegantul restaurant Club neoRomantica meniul era contra cost, intr-adevar probabil erau servite specialitați de haute cuisine, doar 3- 4 mese le vedeam ocupate… La celelalte trei restaurante nu erau necesare rezervari, intervalul in care puteai manca era de trei ore, așa incat te puteai muta de la unul la altul in cazul in care iți aduceai aminte ca a-i fi mancat inca ceva dulce sau un fruct… Erau feluri de mancare sațioase menite sa te indestuleze pentru toata ziua. Dar gustul… ah, gustul! Nu era ușor sa-ți alegi un fel preferat pentru ca toate erau atat de bune, incat tot le-ai fi mancat… In farfuria mea n-a existat zi in care sa nu poposeasca peștele gatit in diverse moduri sau fructele de mare, a fost o cura de pește sau mai bine zis – un festin!

Micul dejun, gustos și indestulator, perfect pentru cei carora nu le este teama sa se bucure de gusturi simple. La restaurantul Giardino exista * insulițe* cu produse alimentare care inlatura ideea de linie de bufet.

Orele 16 – 17 – afternoon tea – snacks-uri, prajituri, fructe, cafea, selecție de ceaiuri și multa conversație…

Pe vas nu exista sala de teatru ci un lounge – cabaret, un spațiu mai restrans, insa parca mai placut, cu canapele confortabile, scena mai apropiata de priviri și dansatoarele de admirat… Era parca mai multa intimitate fața de salile de teatru imense pe care le intalnisem la MSC. Au fost niște spectacole incantatoare, in fiecare seara cate doua cu o durata de 45 minute. Balerine care furau ochii oricui și nu numai datorita costumației (!), doi soliști cu voci superbe, comici, gimnaști, mimi ,,jongleuri, contorsioniști, toți dadeau adevarate show-uri unde spectatorii erau invitați și ei sa participe, era o atmosfera de adevarata petrecere!

Divertismentul a fost variat, echipa de animație asigurand buna dispoziție pe vas, antrenand pasagerii la lecții de gimnastica, yoga, lecții de dans, concursuri, demonstrații culinare ale bucatarilor sau ale chelnerilor, Bingo, turnee de ping – pong.

Cazinoul cu sala de jocuri este situat in centrul navei, fara vedere exterioara spre mare, fara ferestre pentru a nu distrage atenția jucatorilor.

Nava este un mic orașel cu viața in stil zgomotos, cu diferite naționalitați și limbi vorbite, pe Costa majoritari erau francezii și asta m-a bucurat. Noi ne-am imprietenit cu o familie de francezi din orașelul Merignac, unul dintre sateliții Bordeaux-ului. A fost o companie placuta atat la restaurante cat și in excursii.

Sala de gimnastica echipata cu aparate pentru toate gusturile imi placea s-o folosesc la prima ora, la 6, cand nu era aglomerație.

Pe vas exista o sala de joaca pentru prichindei, ii poți lasa acolo in grija educatorilor. Zona SPA n-am testat-o, prețurile fiind destul de piperate.

Cat despre excursiile organizate pe vas, de asemenea aveau niște prețuri ridicate care nu se justificau intotdeauna, ajungand chiar și pana la 160 euro/pers.

Noi am rezervat numai doua excursii – prima –transfer de la Honningsvag la Capul Nord (de neratat, de fapt una dintre motivațiile croazierei), cost 80 euro/pers și a doua – in ultima zi a croazierei in Amsterdam cu tur panoramic al orașului, plimbare cu vaporașul pe canale și transfer cu autocarul la aeroportul Schiphol. Costul excursiei –42 euro/pers.

Șapte fluieraturi scurte urmate de una lunga – Emergency Drill – este o cerința de drept marin, obligatorie – in prima zi de imbarcare toți calatorii trebuie sa participe la exercițiul de urgența – scopul este de a va familiariza cu procedurile de siguranța in cazuri de urgențe reale.

Fiordurile norvegiene sunt plasate in topul celor mai spectaculoase destinații din lume. Oare de ce? Croaziera de-a lungul fiordurilor iti dezvaluie misterioasele povești ale apei depanate prin forța peisajelor impresionante, a ghețarilor masivi fascinanți, prin puterea uriașa a naturii.

Acum, punandu-va puțin rabdarea la incercare va invit sa ascultați o poveste frumoasa și cu imagini in 3D pe care nu le veți uita ușor –vezi aici.

Fiordurile - acest fenomen rar – s-au format in decursul a zeci de mii de ani prin erodarea formațiunilor muntoase de catre ghețari in mișcarea lor lenta catre ocean. Cea mai lunga distanța pe care te poți strecura in ținuturile reci ale Norvegiei - 204 km – o intalnim la marele fiord Sognefjord, puțin mai in nord de Bergen. Coasta norvegiana totalizeaza 25.148 km, insa fara fiorduri doar 2.532 km. Distanța parcursa in croaziera a fost de 3200 mile marine – aproximativ 5900 km.

Seara la ora 6 Costa a ridicat ancora din portul Amsterdam, navigand cam o ora pe Noordzeekanaal pana la ecluza din Ijmuiden. Scapand din incorsetarea canalului am navigat 640 mile in marea Nordului, timp de o zi și jumatate, prima destinație fiind Alesund.

ALESUND – este alcatuit din cinci insule legate intre ele prin poduri. Se afla pe coasta Sunnmore, fiind poarta de acces la unul dintre cele mai frumoase fiorduri din lume. Orașelul are o istorie indelungata, puternica și vibranta, datand din epoca vikingilor. Este considerat capitala pescuitului in Norvegia și unul dintre cele mai mari porturi de export din lume, atunci cand vine vorba de klippfisk (morun uscat și sarat).

Alesund are o poveste dramatica. In noaptea de 23 ianuarie 1904 a izbucnit un incendiu devastator. Dupa 16 ore de dezlanțuire teribila a focului, din cele 850 de case, doar vreo 200 mai ramasesera in picioare. Dupa doar trei ani orașul a renascut din propria-i cenușa. Tinerii arhitecți norvegieni, depunand un efort remarcabil au inscris orașul Alesund in rețeaua europeana a orașelor Art Nouveau. Micile detalii pe care le poți observa doar luand-o la pas, cladirile decorate cu turnuri și turnulețe, spirale, frontoane și ornamente fantastice – toate pline de culoare – iți fac plimbarea o bucurie. Aproape de port veți intalni fermecatoarea Apoteker*n Cafe –Jugendstill.

Daca ajungeți in Park Town și veți urca 418 trepte pana la Aksla, veti putea admira de la inalțime panorama arhipelagului și centrul orașului.

Ne-am indreptat apoi spre biserica din Alesund, construita in 1854. Admirarea frescelor, a vitraliilor multicolore, a marmurei italiene și un concert inalțator de orga (una dintre cele mai mari orgi din Norvegia) ne-au oprit pentru mai mult timp pașii in biserica.

Alesund – Trondheim – 170 mile

TRONDHEIM – prima capitala a Norvegiei, cu o istorie bogata, este al treilea oraș al țarii. Inainte de a ajunge in Trondheim veți vedea profilandu-se catedrala Nidaros, mandria orașului și a intregii țari, caci este cea mai mare biserica din Scandinavia și monumentul gotic cel mai bine conservat din Europa de Nord. Nidaros este numele original al orașului care a fost fondat de regele viking Olav Tryggvason in anul 997. Astazi Statuia sa se ridica pe o coloana in Plaza Mayor, de unde pornește o strada principala –Munkegata (strada Calugarilor) care conduce pana la catedrala. Veți trece prin fața celei mai mari cladiri construite din lemn din Norvegia care se numește Stiftsgaarden și care este folosita in prezent ca reședința de vara de catre familia regala. Catedrala Nidaros este sanctuarul național al Norvegiei, construit pe mormantul Sf. Olav. In timpul Evului Mediu a fost cea mai renumita destinatie de pelerinaj in țarile nordice.

Orașul este strabatut de raul Nidelva, iar cel mai vechi pod, Bybro, va conduce spre Bakklandet, un cartier idilic cu case vechi din lemn, construite in secolul al 17-lea.

Trondheim – Honningsvag – cu o zi pe mare – 730 mile

HONNINGSVAG – cel mai nordic oraș al Norvegiei, situat intr-un golf din partea de sud – est a insulei Mageroya. Este legat de continent printr-un tunel submarin lung de 6 km. Din clipa in care ne aflam in dreptul Capului Nord am mai avut de strabatut inca 32 de mile, ocolind pe la nord insula Mageroya pentru a ajunge in districtul Finnmark, la Honningsvag, port de escala pentru navele de croaziera.

Honningsvag este punctul de plecare privilegiat pentru Nordkaap (Capul Nord) pe care popoarele din antichitate il considerau capatul lumii, cunoscut precum inceputul calatoriei spre neant, spre rau și spre infern. In realitate Capul Nord avand un climat total neospitalier și tot timpul sub influența unui vant glacial care nu iarta nici o porțiune din teritoriul sau, chiar in zilele insorite, este intr-adevar un loc formidabil!

A existat un capitan pe nume Richard Chancellor care in anul 1553, atunci cand cauta o cale spre China, a descoperit și botezat Capul Nord. Ceea ce avea aparența unui eșec, avea sa fie pentru capitan, o adevarata comoara fiindca, chiar daca nu ar fi gasit aceasta noua ruta spre China, el inaugura un comerț foarte intens cu coasta rusa in jurul Murmansk-ului, ceea ce l-a facut foarte bogat. Prima expediție in grup pana la Polul Nord a fost organizata de englezul Cook in 1875. Pentru ca la acea epoca drumul spre promontoriu nu exista inca, vaporul a trebuit sa arunce ancora la Hornvika, chiar deasupra Capului Nord, iar pasagerii au escaladat cei 307 metri ai solului stancos pentru a atinge varful in apoximativ o ora. Drumul carosabil Intre Honningsvag și promontoriu a fost construit abia in 1956 și de la aceasta data incepe veritabilul turism in regiune. Acest drum de o frumusețe particulara are lungimea de 34 km și l-am parcurs cam in 45 de minute. Dupa ce se traverseaza singurul peisaj veritabil polar din Europa, drumul se termina printr-un varf stancos care plonjeaza in Oceanul Arctic de la inalțimea de 307 m. Este Nordkaap – 71grade 10min 21 sec N – 25 grade 47min 40 sec E, la 2102,3 km de Polul Nord. Vezi aici.

In autocar am incercat sa țin pumnul cat mai strans (cealalta mana filma, fotografia), doar-doar s-avem noroc de vreme senina… Dar și pe drum valuri de ceața ne invaluiau pentru cateva clipe… Ici – colo zaream izolate cabane de week-end sau familii de reni ce pașteau liniștite. Aceste animale au fost domesticite și aparțin populației Sami, o comunitate minoritara ce traiește in ținutul Finnmark (origine ruso –finlandeza). O parte dintre ei inca practica transhumanța pastorala. Am facut un scurt popas la un magazin de suveniruri și obiecte lucrate manual de locuitori Sami și bineințeles fotografia de rigoare langa un ren și stapanul sau Sami, nu putea sa lipseasca…

Inima Capului Nord este Pavilionul – o structura realizata in 1988, in care ajungi dupa ce ai parcurs un sugestiv tunel subteran de vreo 75 m care ajunge in interiorul unei mari grote sapata in stanca. Aceasta cladire asigura mai multe servicii pentru public, de exemplu cafenele și restaurante, dar și o capela (cea mai nordica de pe planeta) și o sala de cinema unde ni s-a proiectat un film despre Capul Nord și principalele expediții de explorare, pe primul ecran panoramic din lume (180 grade). Filmul prezinta imagini magnifice ale Capului Nord și ale imprejurimilor sale, acompaniate de o muzica superba, precum și viața locuitorilor care traiesc aici de generații. In exterior se gaseste globul cosiderat ca un simbol, precum și cele șapte sculpturi in forma de mari medalioane, denumite Copiii pamantului. Acestea sunt opera a șapte copii care in anul 1988, la cererea guvernului norvegian au petrecut o saptamana aici și au incercat sa transmita generațiilor viitoare un mesaj de pace, bucurie, prietenie și solidaritate.

Nu este un lucru rar – pe promontoriu sau pe drumul catre el veți intalni mici gramezi de pietre sub forma de piramide, fiecare vizitator lasa aici o pietricica – un suvenir al calatoriei sale in acest punct indepartat. Se spune ca e vorba despre un fel de porte – bonheur.

Si AFA a ajuns la Capul Nord!!!

Din pacate, au fost reprize de ceața, fotografiile nu sunt excelente, dar pentru mine sunt speciale precum este locul in care am ajuns – capatul nordic al continentului. Honningsvag – Tromso – 198 mile

TROMSO

Am parasit capul septentrional al Scandinaviei navigand de acum doar spre sud, pe calea de intoarcere…

Tromso este o insula alungita, cuprinsa intre o coasta și o insula mai importanta care o protejeaza, Kvaloy. Orașul este legat de coasta printr-un mare pod care conduce la principalele puncte de interes și catre activitațile industriale care sunt practic toate legate de comerțul alimentar și pescuit. Pescuitul se practica atat in largul marii, cat și in numeroasele rauri apropiate, dovedindu-se extrem de productiv. Totuși, prin activitatea balenierelor orașul a capatat o mare impotanța, s-a transformat intr-unul tanar și vivace. Vechile magazine din lemn și cateva cladiri sunt cele care dau o tonalitate de autenticitate orașului.

Tromso este in același timp un punct de plecare in expedițiile catre Pol, dar mai ales este cunoscut pentru universitatea sa, cea mai impotanta din orașele nordice. Cursurile de geologie și de științe ale naturii din Tromso sunt evaluate precum cele mai bune din lume!

Considerat precum capitala Arcticii sau parisul Nordului, orașul era un vechi punct de intalnire al vanatorilor de foci și morse.

Biserica Tromsdalen, frecvent vizitata, cunoscuta de asemenea sub numele de Catedrala Arctica, cu o arhitectura ultramoderna simbolizand forța unei banchize, corespunde unui loc de cult creștin situat in punctul cel mai nordic din lume!

Era week –end, orșul era cam pustiu… Ce mi-a placut / impresionat? Pașii m-au purtat intr-o mica piațeta din centrul orașului unde copilași frumoși și tineri iși vindeau la prețuri modice jucarelele, carți, mici bijuterii… De mici sunt obișnuiți de catre parinți sa se descurce singuri, sa negocieze…

Tromso – Leknes – 240 mile

LEKNES face parte din arhipelagul Lofoten, un grup de insule, insulițe și stanci mai mari sau mai mici care se intind pe axa N-S intre Tromso și Bodo, creand o adevarata bariera protectoare impotriva furtunilor violente din Oceanul Atlantic. Morfologia complexa a acestor insule este datorata acțiunii glaciației din cuaternar, relieful este in cea mai mare parte format din roci vulcanice care ajung direct in mare sau ale caror varfuri sunt adesea acoperite de gheața sau zapezi eterne. Vazute de pe mare, Insulele Lofoten se prezinta ca un lanț muntos lung de 190 km și este greu de imaginat ca in spatele acestei succesiuni de munți se ascund sate de pescari, vai cu vegetație luxurianta precum și mici porturi de pescari. Paradoxal, vara este sezonul mai puțin intens al acestor insule care traiesc iarna o perioada de activitate formidabila - Marea intalnire este Lofotfisket, pescuitul sezonier. Fiordurile și stramtorile Lofoten-ului sunt apele cele mai bogate din lume in morun și hering. In fiecare an peste 3000 de pescari așteapta migrația morunului din Oceanul Arctic care coboara prin Marea Barents pentru a ajunge mai in sud și pentru a regasi condiții de temperatura și salinitate ideale. Cu aceasta ocazie pescarii ocupa fiskevaer, stațiuni de pescuit unde se gasesc cabane speciale, nelocuite in restul anului și unde usuca morunul pe hjell, suporturi cu carlige special concepute. Dupa aproximativ 5- 7 saptamani morunul sarat și uscat dupa metode tradiționale, aceleași dintotdeauna, este pregatit pentru export. Interesant de știut este faptul ca aceste insule nordice au legaturi comerciale importante cu Italia – 95% din morunul consumat de italieni provine din aceasta zona.

Aici Costa a ancorat in larg și am fost transportați la mal cu șalupele navei. A fost o zi mai mohorata, fara sa ploua insa. Ajunși pe mal, aveam de ales – Leknes sau Gravdal. Simțeam nevoia imperioasa sa merg in pas vioi o distanța mai mare. Am ales Gravdal, la o distanța de vreo 4 km. Din șalupa ochisem o bisericuța din lemn, frumos colorata in roșu, era Duminica… puțina ceața, aer curat și racoros, deci la drum!

Mersesem cațiva km, Costa devenea din ce in ce mai mica și pentru prima data, cu toate ca in fiecare croaziera imi placea sa-mi privesc vasul de la departare, am avut acel sentiment de legatura de nedesparțit, ca un cordon ombilical, cu nava. Ce s-ar fi intamplat daca aș fi intarziat la intoarcere, daca mi-aș fi scrantit piciorul și n-aș mai fi putut merge, daca aș fi vazut-o indepartandu-se… și eu la marginea continentului… Mi-am gonit repede din minte aceste ganduri și am dat vina pe vreme și pe imprejurimi care aveau puțin aspect selenar…

In drum spre bisericuța Buksnes, construita in 1905 am admirat casele și gradinile ingrijite cu sufletul de catre localnici. Nu existau garduri, ci mici straturi cu flori sau damburi inverzite care stateau drept hotar intre gospodarii. La mica distanța de mal erau mici crescatorii de somon.

Slujba era pe sfarșite, corul inalța melodii divine, o fetița scumpa (o veți vedea in fotografii) in varsta de vreo 2-3 ani sarea dezinvolta in fața tuturor și nimeni nu se gandea sa-i faca observație, doamnele erau gatite in portul tradițional și cu bucurie s-au lasat fotografiate, dupa ce le-am cerut permisiunea, totul era atat de natural, de simplu și de frumos…

Leknes – Geiranger – 460 mile

Chiar inainte de ora 4 dimineața ma aflam deja pe punte, inarmata cu aparatul de fotografiat, camera, binoclul, mutandu-ma mereu de la babord la tribord și invers, incercand sa fur cat mai multe imagini de vis.

Fiecare fiord este unic in felul sau. Dar fiordul Geiranger este fara indoiala cel mai spectaculos din Norvegia, inclus in patrimoniul UNESCO pentru peisajele sale minunate, impresionante. Flancuri de munți impozanți și abrupți precum și nenumarate cascade contribuie in a-l transforma intr-un decor pitoresc.

Geiranger - Hellesylt

Spectacolul vizual oferit de acest traseu este neprețuit. Un peisaj izbitor de frumos, cel mai spectaculos și cel mai fotografiat din Norvegia.

Frumusețea sa este data de formațiunile muntoase inguste și abrupte care parca te indeamna sa intinzi mana sa le atingi, atat iți par de aproape.

De la inalțimea de 250 m se pravalesc șapte șuvoaie involburate. Este cascada Cele șapte surori. In joaca lor nesfarșita incearca sa-l ademeneasca și pe șuvoiul de vis- a-vis. Cascada se numește Pretendentul. In apropiere o alta cascada, frumoasa ca un val de mireasa, a primit aceasta denumire. Veți admira stancile falnice sculptate de nenumarate cascade și ferme vechi datand de sute de ani. Sunt peisaje unice care iți taie rasuflarea – aici iți dai seama cel mai bine de ințelesul acestor cuvinte…

HELLESYLT este un port fermecator, cu ape de matase, inconjurat de dealuri inverzite și falnice varfuri pudrate cu zapada, situat in Sunnylvsfjord, la 11 mile de Geiranger. Istoria il amintește ca port al vechilor vikingi. Aici am avut la dispoziție doar vreo trei ore.

Principala atracție a orașului – cascada Hellesylt, involburata, cu un debit impresionant, este vizibila de la departare. Țașnind in centrul orașului, ea este visul oricarui fotograf, vezi aici.

Hellesylt – Bergen – 220 mile

BERGEN

Este al doilea oraș ca marime din Norvegia și el insuși mai interesant decat Oslo grație caracteristicilor sale arhitecturale și istorice care il fac foarte pitoresc. El are o situație particulara pentru ca incorsetat intre o colina și cei șapte munți care il inconjoara, Bergen se deschide precum un mic port care, timp de secole a fost sursa sa de hrana și adesea, calea de salvare. Pe mare s-au refugiat locuitorii sai cand micile case le-au fost aproape toate distruse de un incendiu. Era in 1702 și a provocat moartea a sute de locuitori. Dar noul Bergen a fost reconstruit exact precum cel vechi, cu aceleași particularitați, acelasi farmec și aceeasi dragoste pentru tradițiile vechi. Bergen este un port de dimensiuni remarcabile, zeci de mii de vizitatori trec pe aici in fiecare an atrași de frumusețea regiunii și de excursiile in fiorduri. Turismul este o adevarata industrie pentru acest popor care a știut sa pastreze și sa foloseasca inteligent bogațiile pe care le poseda.

Port natural, cu istorie bogata, Bergen a pastrat multe dintre tradițiile sale. Orașul s-a dezvoltat mai intai in jurul docurilor, acest cartier medieval este de altfel clasificat in Patrimoniul mondial UNESCO. Piața de pește, Biserica Sf. Maria – cea mai veche cladire din oraș, funicularul Floibanen, Bryggen (cartierul hanseatic), muzee, fiorduri, cate locuri de vizitat in acest oraș emblematic al Norvegiei!

Bergen este la adapost de Marea Nordului prin insulele Askoy, Holsnoy și Sotra. Intrarea in portul Bergen este o defilare indelungata pe langa antrepozitele din lemn și vechile și pitoreștile cladiri. Patru mari poduri conecteaza Bergen cu suburbiile sale.

Dupa o vizita de informare la imensul Centru de informații turistice, foarte bine dotat și cu acces gratuit la internet, ne-am plimbat pe o ploaie marunta și scurta pe straduțele intortocheate ale orașului.

Piața de pește este o adevarata experiența! Tarabe incarcate cu diverse specii de pește, fructe de mare, icre, conserve, acvarii cu gigantici crabi regali. Aceștia pot trai pana la 30 de ani, anvergura intre clești poate ajunge pana la 2 m și exemplarele mari pot atinge 10 kg. Crabii pescuiți cu capcane pot cantari de la 3 la 7 kg. Vanzatorii iți ofereau tot ce-ți doreai sa guști. Aici, pentru prima data am gustatcarne de balena, sarata și afumata, salam din carne de ren, cerb și balena, tot soiul de icre… Și pentru ca am vrut sa aduc ceva special acasa, sa guste și alții din specialitați, am negociat și mi-am incarcat sacoșa cu bunatați. 60 euro/kg de carne de balena, salamul – vreo 30 euro/kg.

Retragandu-ne spre port, am mai ratacit puțin prin cartierul hanseatic cu case din lemn, vechi de sute de ani. Astazi ele adapostesc magazine, cafenele, restaurante, ateliere meșteșugarești.

Bergen – Amsterdam – 515 mile. O zi pe mare in care am observat nenumarate platforme petroliere.

AMSTERDAM – 13 iunie

Croaziera s-a incheiat frumos cu un tur panoramic cu autocarul, am descoperit o capitala plina de vivacitate și prospețime. Amsterdam, al cincilea oraș european de afaceri dupa Londra, Frankfurt, Paris și Bruxelles este popular pentru canalele sale in forma de panza de păianjen in jurul centrului orașului și de asemenea pentru bicicletele sale – modul ideal de a se deplasa.

Am vazut din exterior locurile cele mai interesante ale capitalei – Palatul Regal, Dam Square, piața de flori, Wester Church, casa Annei Frank. Ca un vis frumos turul a continuat apoi cu vaporașul pe canalele Amsterdamului.

Sa descoperi uimitoarea Norvegie, este greu. Dar sa te bucuri de tot ce-ți ofera ea, cred eu, este și mai dificil… Ți-ar trebui mai multe vieți…

Sunt locuri pe pamant atat de minunate, incat este greu sa-ți imaginezi ca a-i putea intalni ceva mai frumos… Norvegia este sigur unul dintre ele!

---

VIZUALIZĂRI: 5286 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI