Open space și prospețime la Courtyard by Marriott Edinburgh West

TIPĂREȘTE

Ați fost vreodată cazați la un hotel care este nu doar foarte modern, dar foarte nou? Să simțiți energia proaspătă din cameră, mirosul de tâmplărie îmbinată nu demult, să vă bucurați de pereții fără pată – dar și de construcția solidă și practică și perfectă, în același timp? ... Cu această senzație a început călătoria noastră la Edinburgh, în mai 2018.

Drumul până la hotel nu a fost lipsit de peripeții, în sensul că șoferul autobuzului supraetajat (linia 25) cu care am venit din Edinburgh (și care se golise, evident, fiind aproape de finish), ne-a lăsat la penultima stație din campus (aceasta fiind practic în câmp) deși specificasem că vrem să coborâm la hotel (singurul hotel din zonă). Se pare că hotelul era nou și nu era cunoscut de șoferul respectiv...stația la care ar fi trebuit să coborâm era chiar ultima, capătul liniei.

Trecând peste acest hop, dar și peste detaliile anterioare ale un drum destul de obositor (pe care îl voi povesti într-un review viitor) am considerat punctul zero al aventurii din Edinburgh cazarea la hotelul Courtyard by Mariott West. Întrucât venisem la un workshop care avea loc în campusul universității Heriot Watt (campus aflat la marginea orașului) am ales singurul hotel existent în campus. Hotelul era deschis doar de opt luni, de aici impresia de prospețime și perfecțiune cu care ne-a întâmpinat.

Ca un bonus, ne-am trezit că la recepție era “un român de-al nostru“, care s-a bucurat că ne-a văzut și ne-a ajutat cu câteva explicații în limba maternă și cu două adaptoare de împrumut (pentru a doua oară uitasem acasă adaptorul cu trei piciorușe pentru prizele englezești :) ).

Spațiile comune

Hotelul se remarca prin modernitatea conceptului (care se regăsește în multe hoteluri construite recent): spațiile comune erau construite în stilul open space, un design modern care permite îmbinarea de spații cu multiple funcționalități (recepție, bar, restaurant, loc de citit și relaxare, minibirouri pentru laptop) în unul și același spațiu, care ocupa toată mărimea parterului. Spațiile destinate diferitelor funcționalități erau delimitate prin pereți decorativi simbolici, și aveau o mărime suficient de mare ca cei care le utilizau să se simtă protejați în spațiul lor personal.

Lifturile erau plasate spre partea din spate a acestui spațiu comun, astfel încât parterul să rămână accesibil, dar necontaminat prea mult de circulație (locatarii ieșeau în general pe ușa din spate care dădea spre campus și spre stația de autobuz care ducea în oraș).

Camera

În ceea ce privește abordarea spațiului din cameră (24 metri pătrați), acesta fusese gândit tot pornind de la funcționalitate: în afară de cele două paturi twin largi și confortabile, exista și un birou cu fotoliu, corpuri de iluminat și spoturi, o oglindă și un televizor mare LCD lipit pe perete, un dulap care cuprindea și masa de călcat, și (între dulap și televizor) frigiderul cu micul bar care îi delectează pe turiști în (se pare) majoritatea hotelurilor din Marea Britanie: colțul cu fierbător, căni și pahare, plicuri de cafea solubilă și ceai englezesc de foarte bună calitate, fără să lipsească și laptele condensat. Baia era de asemenea fără nici un cusur, cu raft sub chiuvetă pentru prosoape și spoturi pentru lumină de noapte. Totul era perfect și nu am remarcat nici măcar un singur detaliu care să nu fi fost la locul lui, nici o problemă la serviciul de curățenie care înlocuia toate consumabilele și lăsa camera perfectă, la fel ca în prima zi. De altfel, am apreciat și politețea cameristelor, care în a treia zi s-au pliat pe programul nostru.

Micul dejun

Micul dejun a fost inclus în prețul camerei (dar putea fi achiziționat și la fața locului, la un preț de 16 lire). Bineînțeles, în inima Scoției ne puteam aștepta la un dejun tipic englezesc (și de calitate, după ce văzusem în prima seară). Deși zona rezervată produselor pentru micul dejun nu era mare, a fost foarte eficient folosită: erau prezente toate produsele necesare, de la mâncare caldă (fasole, garniture de legume calde, cartofi copți), legume reci pentru salată, ouă omletă, ochiuri sau fierte, crenvurști sau cârnați, platou de mezeluri reci, platou de brânzeturi, unt și brânză topită, fructe, prăjituri, pâine și unt de mai multe feluri, iaurt, etc. Produsele se înlocuiau permanent, nu a existat o ultimă parte a micului dejun (acea golire a tăvilor care lasă turistului o senzație de limitare și disconfort).

Restaurantul și barul

Întrucât stăteam în campus, am fost relativ îngrijorată cu privire la masă: noi (eu și colega care participam la workshop) aveam asigurat un prânz (care s-a dovedit a fi destul de frugal și insuficient) însă trebuia să ne gândim la o soluție pentru familiile noastre. În primă instanță am apelat destul de mult la restaurantul hotelului, și nu ne-a părut rău. De exemplu, în prima seară am luat (singură, juniorul era obosit și nu a mai vrut să coboare) un aperitiv de roșii cu mozzarella (cel mai ieftin din listă) gândind că va fi mai degrabă o gustare simbolică… dar a venit un platouaș care ar fi săturat două persoane (la un preț modest pentru Edinburgh, de 4 lire), mai ales că mai comandasem și o supă, care nu s-a dovedit nici ea a fi o porție minusculă… A doua seară, impresia unor porții extrem de sănătoase s-a confirmat, am comandat pentru junior un sandwich Club (după recomandare) care se pare că a fost bun, numai că arăta ca două turnulețe (era o porție pentru doi adulți, cred eu).

Colega mea a apreciat de asemenea restaurantul și mai ales barul. Ea călătorea cu soțul și cu copilul de cinci ani și au ales să se răsfețe cu tot felul de comenzi "mini", idee la care angajații au contribuit din plin. De apreciat că li se propuneau personalizări de moment la gustări și sucuri, iar angajații aveau răbdare să explice orice în legătură cu un preparat. În general, în zona serviciilor la Edinburgh am regăsit această abordare specifică civilizației britanice contemporane, o solicitudine evidentă pentru client (turist, vizitator, indiferent ipostaza) - și o atitudine prietenoasă și zâmbitoare, iar familiile cu copii primesc atenție suplimentară (binevenită pentru că o călătorie cu un copil este mai obositoare decât o călătorie single sau în formula de adulți).

În faza a doua, am descoperit și magazinele studențești din campus și bufetul, unde se puteau servi mâncăruri de tip fast-food (sandwich-uri, felii de pizza, deserturi). Prețurile erau mai mici decât la restaurant, așa că am apelat cu încredere mai ales pentru mesele de seară, porțiile de la restaurant fiind mult prea mari…

(Va urma)

---

VIZUALIZĂRI: 695 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI