Domeniul Dvoreţa- Castelul reginei Maria şi Grădina Botanică Balcic (II)

TIPĂREȘTE

Castelul de la Balcic

Construcţia a fost realizată după schiţele reginei Maria pe un teren din Balcic donat de bancherul Hrissovelonis (banca cu acelaş nume a funcţionat în România între 1880 şi 1950) în regiunea Dobrici. Datorită versanților de calcar din perimetrul său, Balcicul a fost cunoscut ca Orașul Alb şi zona a fost numită Coasta de Argint. Domeniul regal conţinea o grădină botanică şi şase case (câte una pentru fiecare copil al ei). Castelul propriuzis, mai mult o vilă, este o clădire cu ziduri albe având arhitectura cu influenţe otomane şi bulgăreşti şi un minaret din care se poate observa marea până la mare distanţă. A fost numit de regină Tenha Yuva („Cuibul Singuratic” în limba turcă) poate şi din cauză că fiul ei, regele Carol al II-lea după 1930 i-a impus aici un exil forţat. Castelul avea la parter trei camere dedicate regelui Ferdinand, dormitorul, cabinetul si salonul de recreere. În salon sunt expuse vase şi monede descoperite în timpul construcţiei. A construit şi o biserică Stella Maris în care regina se ruga şi a cerut ca acolo să-i fie păstrată inima. Pentru cei care nu au citit reviewul precedent reiau un paragraf: ˝A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș alături de soţul ei regele Ferdinand, iar inima să fie păstrată la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. I s-a îndeplinit dorinţa şi inima ei a fost aşezată într-o cutie octogonală de argint şi depusă în capela Stella Maris. După cedarea Cadrilaterului în 1940, caseta cu inima Reginei a fost luată de la Balcic de către principesa Ileana și așezată la Castelul Bran, într-o capelă ridicată în acest scop după modelul celei de la Balcic. În 1974, caseta a fost transferată, în administrarea Muzeului Național de Istorie a României. În 2015, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea bunicii sale, regele Mihai a hotărât ca această casetă să fie aşezată în Camera de Aur din Pelişor unde a murit regina Maria. Ceremonia a avut loc în prezenţa custodelui coroanei Margareta˝.

Terenul a fost mărit prin achiziționarea de către statul român de la localnici a altora vecine. Vila "Cuibul Singuratic" a fost proiectată de arhitectul E. Guneș după inducaţiile reginei și a fost construită între anii 1925 și 1929, lucrările fiind executate de firmele italiene Agostino Fabro (decorațiunile) și Giovanni Tomasini. După cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, întregul domeniul a trecut în proprietatea familiei Saxa-Gotha-Coburgh. După schimbarea regimului politic in 1944, castelul a fost prădat de soldaţii ruşi, mai târziu intrând în stăpânirea regimului comunist care l-a transformat în casă de odihnă pentru activişti. Din 1960 a devenit muzeu iar grădina botanică a intrat sub administrarea Universităţii din Sofia.

Grădina Botanică .

Regina Maria a dorit ca vilele să fie înconjurată de grădini superbe cu flori, colecţii de arbori, alei, locuri cu belvedere. Designerul francez Janine Jules a amenajat acest paradis floral până în 1936. Grădina se întindea pe o suprafaţă de 6 ha şi deţinea aprox. 2000 specii de plante. Astăzi este Grădina Botanică a oraşului Balcic cuprinzând 12 parcuri tematice. Din1955 se află sub administrarea Universităţii Sf. Kliment de Ohrida din Sofia. Grădina cu cactuşi are 1000mp şi este a doua ca mărime din Europa după cea din Monaco. A fost modernizată şi completată de prof. academician Daki Iordanov extinzându-şi suprafaţa la 20 ha şi numărul speciilor la 5000, în creştere permanentă. Este desemnată ca centru de salvare pentru plante în curs de dispariţie şi este membră a Consiliului Mondial al Grădinilor Botanice. Este împărţită în trei zone: zona veche a parcului reginei Maria, zona pepinieră care pe o suprafaţă de 0.7 ha prezintă aranjamente cu flori de sezon, colţuri alpine, zona apelor şi a cactuşilor. A treia zonă construită în 2005 este protejată şi˝ are un peisaj creat de de coexistenţa omului cu natura˝

Domeniul Dvoreţa

Înşiruiesc aici, luată din documentare componenţa domeniului regal, eu trecând pe lângă aceste obiective fără a putea identifica decât câteva, semnalate prin panouri: Intrarea - ghereta santinelei, fântâna de argint, grădina lui Allah, Vila săgeata albastră, colțul magnolia, templul apei, paraclisul Stella Maris (în care între 1938-1940 a fost depusă inima reginei), izvorul sfânt, grădina Ghetsimani, aleea valului albastru (Vila Dalga), digul, grădina curtea englezească, cascada, puntea suspinelor, Vila moara, Vila Suita, restaurantul Coroana, aleea vinului, tronul reginei Maria, castelul reginei Maria - Vila ˝Cuibul Singuratic˝, aleea secolelor, camera pentru fumat, grădina labirint, mormântul reginei Maria, Vila Gutman„grădina crâng, Vila izbânda, Vila ciuperca. Repet, ar fi lipsă de modestie să scriu că le-am identificat pe toate dar da, impresia lăsată de aceste construcţii individuale, de alei şi tronsoanele de grădină, toate cu vedere spre mare este excepţională. Clădirile sunt administrate de Centrul Cultural Dvoreţa ("Palatul") şi Ministerul Culturii din Bulgaria. Cu excepţia vilei Cuibul liniştit si a Capelei Stella Maris care sunt muzee, în restul vilelor sunt amenajate spaţii de cazare turistică, restaurante, baruri, terase, crame cu degustare şi cofetării.

Vizita

Bineînţeles că obiectivul numărul unu al sejurului nostru de Paste la Balcic a fost vizitarea castelului reginei Maria şi a Grădinii Botanice. Ca şi în România, în Bulgaria de Paşte vremea a fost capricioasă. Bine informaţi asupra buletinului meteorologic am ales pentru vizită ziua a doua de Paşte în care dimineaţa până spre orele 14-15 se anunţa soare iar după amiaza ploaie, timp numai bun de odihnă. Ca şi în zilele precedente am plecat pe la 10 dar oricum nu am fi rezistat în picioare şi mergând pe teren cu pantă şi trepte de urcat şi coborât, mai mult de patru ore. Am intrat pe la casa de bilete unde am fost obligaţi să luăm tichete pentru ambele obiective: grădina botanică şi castel, 36 leva pentru patru persoane pensionare. Care nu a avut la el talonul de pensie, şi-a arătat faţa şi a fost suficient. Am primit fiecare câte un pliant foarte util pentru orientare. Nu ştiam că se poate parca şi pe faleză unde am văzut mai târziu câteva maşini dar am fi pierdut grădina. Străbaterea ei ne-a luat mai mult de o oră, aleile fiind lungi şi înclinate. Când am ajuns pe aleea principală care duce la Cuibul Singuratec aflat pe culmea dealului, deasemeni drumul a fost cu foarte multe trepte de piatră de urcat şi apoi de coborât. Am identificat după panourile afişate vila Mavi Dalga (săgeata albastră) cu 16 camere în care ar fi trebuit să locuiască principele Nicolae şi la parterul căreia se află Crama reginei, vila Suita construită în stil oriental care oferă cazare, vila Moara amplasată lângă o moară încremenită în timp aproape de cascadă, amenajată pentru a fi locuită şi vila Izbânda o clădire albă cu ferestre în giurgiuvele maronii, deasemeni oferind cazare. Cu siguranţă că dacă am fi fost cazaţi măcar o noapte într-una din aceste vile am fi putut vizita pe îndelete întregul domeniu şi în special am fi reţinut numele aleilor şi ale tronsoanelor din Grădina Botanică. Vila principală Cuibul Singuratic este o clădire albă construită în stil eclectic în care se îmbină cel oriental, românesc şi mediteranian. Făcând corp comun cu palatul se ridică un minaret ˝Tenha Yuvah˝ cu valoare doar artistică din care se vede până în depărtare largul mării şi spectaculoasele răsărituri şi apusuri de soare. Am vizitat la parterul castelului salonul de primire al reginei care este o sală mare cu şemineu şi un candelabru impunător. Pe o scară în spirală am ajuns la etaj unde era dormitorul reginei. Camera este somptuoasă cu un semineu mare, uşi sculptate, mobilă masivă, alături de care dintr-un mic balcon se vede marea. Patul este acoperit cu o învelitoare bulgăreacă în dungi, deasupra lui este portretul mare al reginei, pe peretele alb un crucifix şi într-o nişă din zidul care mărgineşte patul se află două opaiţe deşi castelul era iluminat electric. Baia de lângă dormitor este amenajată în stil oriental.

La întoarcere am ocolit Grădina Botanică şi am mers direct spre parcare. A fost o coborâre lungă pe un drum pe ale cărui margini erau buticuri cu chinezisme şi turcisme dar si câteva restaurante cu firmele scrise în limba română: La doi cocoşi, Trei măgăruşi la care nu ne-am oprit. Nu vroiam să riscăm pentru că la restaurantul hotelului Selena unde eram cazaţi ştiam că mâncarea era excelentă şi cu reducere de preţ. Am ajuns destul de greu la maşină oprindu-mă din bancă în bancă să-mi reglez respiraţia deşi era coborâre dar se adunase oboseala. Chiar că mi-era frică să nu le stric vacanţa celorlalţi dar nu am păţit nimic. Am rămas cu satisfacţia că deşi pentru mine această vizită a venit cam târziu, am reuşit să văd mirificul loc.

Ca mărturie a sentimentelor pe care le au românii pentru Balcic, -cea mai vizitată destinaţie din Bulgaria, - pe AfA s-au scris 62 reviewuri despre castelul reginei Maria dintre care 14 minighiduri. Câteva dintre ele au valoarea unor studii fiind amplu documentate. Sunt useri care au revenit de câteva ori la Balcic, alţii care şi-au notat numele şi semnificaţia fiecărei vile sau alei făcând zeci de fotografii. Timpul relativ scurt pe care l-am avut la dispoziţie nu mi-au dat posibilitatea unor asemenea performanţe. A rămas însă impresia generală despre realizarea visului unei femei excepţionale ˝regina Maria˝, care a luptat din toată fiinţa ei pentru ţara care a adoptat-o şi datorită căreia a fost recunoscută România Mare

Superbă aşezare la malul mării de care este despărţită doar de faleză. Vilele sunt înconjurate de grădini cu plante multicolore şi alei de piatră în trepte

Nu pot spune că a fost o încântare în faţa frumosului desăvârşit

---

VIZUALIZĂRI: 1547 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI