Bobbejaanland – unul dintre cele mai mari parcuri tematice din Belgia

TIPĂREȘTE

Prin luna mai, prietenii noştri din Brecht ne-au invitat să le facem o vizită, tocmai terminaseră construcţia casei şi vroiau să facă inaugurarea.

Ne-am urcat toţi trei în avion, pregătiţi pentru un concediu de 3 săptămâni, având la noi bagaje de primăvară rece (geci, ghete, mâneci lungi), precum se anunţase, nu mai mult de 10-15 grade în miezul zilei. După o săptămână friguroasă şi cu ploi, termometrul a urcat brusc la 25-28 de grade iar amicii noştri au scos piscina în curte şi costumele de baie. Sigur că a trebuit să împrumutăm ceva haine de la ei, doar nu aveam să ne schimbăm garderoba în Anvers... Nebunia a fost că ea este micuţă (1,50 m) şi slăbuţă iar eu, mai înaltă şi mai pufoasă, a trebuit să fac mari eforturi ca să încap în ţinutele ei miniaturale :P

În ciuda (sau cu ajutorul) vremii, a fost o vacanţă pe cinste, cu parcuri de distracţie din Belgia şi Olanda (Efteling, mai sonor), cu locuri de poveste (Keukenhof, Giethoorn), Bruges, Anvers, Oostende, Bruxelles şi multe altele.

Aşadar, căldură mare într-o miercuri dimineaţă, când gazdele noastre ne-au propus o zi de distracţie (fără ei, fiind la serviciu), în mândria lor de parc belgian BOBBEJAANLAND, aflat la o distanţă cu maşina de vreo 45 de minute, cel mult.

Astfel că am pornit la drum, mai mult de dragul celui mic care abia aştepta. Şi eu abia aşteptam :((…o zi de parc trăgând de căruciorul sport şi de pitic (care nu putea susţine un mers la pas de 7 ore), ameţită de atâta învârtit, pe jos şi pe sus.

Mărturisesc că am o sensibilitate legată de aparatul vestibular, înălţimea, înclinarea şi orice fel de rotaţie îmi afectează echilibrul, cu simptome de vertij şi greaţă. Bineînţeles că soţul meu se şi cuplase cu băiatul lor (de 10 ani, care avea liber la mai toate atracţiile din parc, depăşind 1,30m), bucuros că îşi poate lua zborul…:)

Adresa parcului este 2460 Lichtaart, un mic orăşel aflat în apropiere de Anvers, renumit pentru un celebru cântăreţ, Bobbejaan Schoepen (1925 -2010) care, sub pseudonimul Modest Schoepen, a încântat urechile belgienilor cu muzica sa country-pop. A fost chitarist, actor-comediant, animator, antreprenor, fondator al parcului tematic cu acelaşi nume şi director al acestuia. În 1961 l-a dat în funcţionare, întins pe o suprafaţă de 30 ha, făcându-l celebru în zonă atât prin calitatea atracţiilor cât şi prin spectacolele care aveau loc în incinta lui. În anul 2004 l-a vândut, iar noii proprietari au continuat să aducă artişti care să performeze acolo.

Am ajuns exact la deschidere, ora 10.00 fix şi am stat până ne-au dat afară, în jurul orei 18.00. Pe site-ul lor au un calendar pe care îl puteţi accesa anterior venirii, pentru a vedea exact programul de funcţionare (începe invariabil la 10.00 şi se poate termina la 17.00, 18.00, 19.00 sau chiar 22.00, în funcţie de sezon şi de zilele săptămânii).

Preţurile nu s-au modificat între timp şi nici nu au apărut atracţii noi, astfel că articolul nu mai necesita un update pentru 2015.

Parcare este peste tot, în stânga /dreapta intrării precum şi în lateral, sunt semne care va îndrumă iar costul este de 8 euro. Un abonament lunar de parcare este de 15 euro, ceea ce înseamnă că, dacă veniţi cel puţin 2 zile într-un sejur, mai bine luaţi un abonament pentru parcare.

Biletele costă 34 de euro pentru un adult şi 24 euro pentru un copil cu înălţimea între 1-1,40 mm, accesul unui bebe sub 3 ani fiind gratuit. Vă sugerez să achiziţionaţi biletele on line, pentru că aveţi reducere de 10% la biletul de adult.

Am avut ceva emoţii la intrare cu apa şi gustările de acasă, dar nu a fost cazul, controlul nu a fost ca la Disneyland şi nici ca la Efteling (unde se intra, de asemenea, cu ce vroiai), fără coadă prea mare la ora deschiderii.

Am păşit într-o piaţetă, unde erau punctul de informaţii (de unde am luat 2 planuri ale parcului), magazine cu suveniruri şi Discovery Snack, pentru păpică.

După care, soţul mi-a dat liber, adică sunt mămică, voinică, cu un pitic sub nivelul mării, deci trebuia să preiau căruciorul cu toate hangaralele (aparat foto, sandwich-uri, apă, schimburi, şerveţele, ochelari) şi să ne sunăm pe la 13.30 pentru lunch în familie… :)

Aşa că singurică, cu hainele pocnind pe mine şi deja încinsă de la soarele tot mai arzător, am pornit în pas rapid spre zona din stânga intrării, pentru a începe explorarea parcului.

Piticul meu ţopăia vesel, plin de energie, aşa că mă stimulase şi pe mine.

Iată desfăşurătorul zilei:

-Având în lateral priveliştea unui lac frumos amenajat cu bălării şi jeturi de apă care ţâşneau cu putere în văzduh, ne-am apropiat de WILD WATER SLIDE, un soi de montagne-rousse pe râul sălbatic, în care ne-am dat de vreo 2 ori, în extaz că cel mic depăşea 1m şi avea liber la distracţie, însoţit. Fireşte că elanul meu s-a spulberat la a doua repriză (prietenii ştiu de ce! :))), dar asta era, trebuia să mă adun că abia începusem. Coada depăşea 15 minute, dar fericirea din ochii lui mă ţinea pe picioare, încă vie. Mijlocul de locomoţie era un trunchi de copac scobit la mijloc, în care încăpeau 2 adulţi şi doi copii. Acum poartă denumirea de RIVIERE SAUVAGE Priviţi aici

-După atâta adrenalină am zis că o plimbare în MONORAIL mă mai stabilizează un pic. Fără coadă, ne-am urcat în trenuleţul care ne-a purtat, lejer, în jurul parcului, ca să ne facem o idee despre ce va să vină. Plimbarea durează în jur de 20 minute şi o recomand la începutul sau la sfârşitul zilei, pentru a vă face /sedimenta o imagine de ansamblu. youtube

-Ne uitam lung după BOB EXPRESS, un roller-coaster, nu foarte prăpăstios. Faptul că al meu nu avea min 1,20m (cu însoţitor), mă scuteşte de o nouă zguduială... :) youtube

-Am ajuns la INDIANA RIVER şi, surpriză, ne întâlnim cu băieţii, cică au pornit-o pe urmele noastre să vază dacă ne descurcăm…:) Profit rapid şi îi transfer căruţul şi copilul, intenţionând să mă fofilez, dar cine poate rezista unei plimbări cu o pirogă într-o pădure tropicală plină de primejdii?? Deci, mă pregătesc sufleteşte de safari, fără masai, negri şi alte griji …Plus copilul, că are peste 1m şi însoţitori de nădejde. A fost interesant dar fără vreun infarct, indoor, amenajat mai degrabă ca o savană decât ca o pădure tropicală, semiîntuneric, întrerupt de lumini neaşteptate, zgomote şi alte flic-flacuri pe care nu vi le mai spun că poate ajungeţi pe acolo!! youtube

-Ieşim din beznă la lumină şi ce să vezi?? ... orca…nu, nu eu, ci FLYING ORCA, mămicile de pitici ştiu, moartea pasiunii în parcurile de distracţii, ora de nani pentru părinţi, un mic tur cu o balenă albastră în jurul unui far. Aş fi tras un pui de somn, că a vrut de 2 ori şi nu se înghesuiau prea mulţi, dacă nu ar fi trebuit sa mă învârt cu el, că era obligatoriu…NU MAI VREEEAUUU! Dar a trecut şi asta... youtube

-Magazine de suveniruri, jucării, caţei, purcei…şi câteva băncuţe pentru acostare. Dar ce, se putea? Ăla micu se încinsese bine de la călărit orca aşa că a trebuit să mărim ritmul către alte capcane...

-Vedem în zare…TYPHOON, pe bune??? Mi-a venit să râd, abia am făcut faţă la orcă, darămite la un roller-coaster din care se auzeau ţipete suprarealiste, de la teamă, spaimă, groază… până şi harta mă avertiza că nu este pentru muieri, nu ca mine, cel puţin…S-a dat soţul cu cel mare, peste cap până când n-a mai ştiut de el, nu a apucat să urle prea tare, dar odată aterizat, i-a plăcut şi a mai repetat figura. Inutil să spun că puiuţul meu e la fel de prudent ca mami, se uita prostit la lupingurile paterne, bine camuflat după picioarele mele de care se ţinea strâns, cu putere. youtube

-Si, ca să protestăm vehement la nebuniile lui tati, ne aşezăm cuminţi în CONVOY TRUCKS, eu pe o bancă, cel mic în trenul cu vagoane-camion, care mergea fără grabă, rotindu-se în cerc. youtube

-Continuăm relaxaţi plimbarea când…ce sa vezi…apogeul masochist al parcului, SLEDGE HAMMER, ciocanul care te învârte cu viteză, te ridică şi coboară mai rapid ca politica românească, ce mai…o nebunie…pentru cei ca mine. Până şi soţul meu a zis pas, deşi era frate cu Typhoon-ul, dar părea mai înspăimântător, iar vocile asurzitoare ale celor curajoşi îţi zgârâiau creierul…Ah, să nu uit zgomotul specific de ciocan între fiare, ceva medieval, gen cavalerii teutoni şi începutul unui măcel colectiv…. Brrrr!! youtube

-Iată şi ceva mai soft, GRAND ROUE, roata noastră cea de toate zilele, destul de mărişoară, oferind o privelişte frumoasă asupra parcului. M-am dat doar eu şi copilul, fiind amândoi la fel de nemişcaţi şi fascinaţi de înălţime şi vederea panoramică, cu un nod în gât. Cine a stat să mai filmeze şi roata?

-După aşa o plăcută şi lentă învârteală, a venit vremea distracţiei, adică a zguduielii la înălţime, cu fum şi răgete răsunătoare…KING KONG în mărime naturală, cu impact deosebit asupra copilului dar şi asupra mea. Mi-a părut rău că nu am luat un schelet de peşte…să-l pieptăn puţin şi să-l iau cu mine la plimbare pe clădirile din Rotterdam, că în Bucureşti am fi căzut cu clădiri cu tot. În fine, 12 m de gorilă cu ochii injectaţi, cu sonorul la maxim şi învăluit în fum…pândind nu numai blonde ci şi copiii mici…:) Ne-am urcat într-un vagon fără uşi sau ferestre, cu centurile puse iar KK ridica vagonul ameninţător şi începea să-l zgâlţâie zdravăn până când regretai că ai gustat un sandwich înainte şi te rugai să te dea jos. youtube.

-Trecem acum pe la BANANA BATTLE, o bătălie pe apă între bărci în formă de banane, părea foarte distractiv pentru copii dar noi doar am privit, pentru că se dădea o luptă între ambarcaţii cu tunuri de apă şi ieşeai de acolo ud leoarcă, ca după un botez în apa Iordanului... youtube

-Vrei să știi ce se întâmplă atunci când barca ta de cauciuc ajunge la partea de jos a unui tobogan de apă abrupt? BIG BANG! Ei, bine, am văzut ce a ieşit de la facerea lumii aşa că l-am evitat şi pe ăsta. youtube

-După atâtea atracţii pe apă, a venit rândul unui alt roller coster OKIDOKI, pe care nu am avut cum să-l ratăm. A fost apreciat de cel de mic, aşa că ne-am mai dat o dată. youtube

-Am intrat la EL PASO SPECIAL, a fost o coadă de 10 minute dar a meritat. Indoor, o maşinuţă pe şină ne plimba cu ceva viteză cu un pistol cu laser fiecare şi trebuia să tragi în diverse ţinte mobile din scene cu cowboy şi vestul sălbatic, amuzant. youtube

-Şi, după o competiţie pe cinste însoţită de un bis, ESCAPADE EN BATEAU a picat şi el la fix. O plimbare agale cu o bărcuţă frumoasă printr-un labirint pe apă, cu flori, verdeaţă, statui şi muzică clasică. A fost o desfătare pentru mine dar copilul nu a mai vrut a doua oară. Nu am găsit filmare pe youtube, deci nici alţii nu l-au apreciat cum se cuvine.

-TOBBOGAN, de parcă nu eram sătui de acasă, bineînţeles că piticul l-a reperat primul. Lung de 7m, cu 6 piste, luai startul de la înălţime pe o placă din fibră de cocos, după ce se aprindea o lumină verde. A trebuit să-l şantajez pe cel mic ca să pot să-l dezlipesc de acolo.

-Ei, în sfârşit ceva frumos, pentru mami şi tati, EL RIO, o plimbare cu o ambarcaţiune rotundă, ca o platformă, pe un râu învolburat cu 12 labirinturi, cascade şi un vortex spectaculos în care mi-am pierdut ochelarii de soare, un soi de rafting plin de surprize, ne-a plăcut mult aşa că am repetat. Nu înseamnă că nu mi-a fost rău sau că nu m-am udat până la piele, dar senzaţiile mi-au plăcut. Copiii au rămas pe afară, că nu aveau voie sub 1,20m. youtube

-La TOMBSTONE trăgeai cu puşca în nişte amărâţi paşnici, tati şi-a încercat măiestria vreo 10 min, că doar nu puteau protesta…

-Şi am ajuns la HORSE PEDALO, unde ne-am cocoţat într-o trăsurică cu un cal, acoperită cu o pălărie de cowboy, într-o plimbare pe deasupra tuturor. Dacă nu eram la înălţime, ar fi fost plictisitor, dar aşa…am dat din pedale şi am luat-o ca pe un exerciţiu la stepper. youtube

-PONY RIDE, iată ceva ce aş fi vrut să evit, dar piticot s-a distrat, călărind un ponei ce se deplasa pe o şină, într-un decor frumos cu mult soare şi verdeaţă. Eu l-am aşteptat cuminte, chiar dacă s-a dat de două ori.

-SPEEDY BOB, i-a revenit lui mami cheful de viaţă, aşa că l-a luat pe băiatul prietenilor şi a încercat un roller coaster de senzaţie…Mi-a plăcut destul de mult dar doar pentru o singură dată. My son nu a vrut să încerce iar eu nu am insistat. youtube

-Şi, brusc, atmosfera parcului mă prinde, mă uit la părinţi cu pitici fără frică încât uit că aparatul meu vestibular dă rateuri, că abia am mâncat, că raţiunea e bună şi ea la ceva, uit tot şi urc în DIZZ, un spinning coaster de ultimă generaţie (pe atunci). Stând la coadă vreo jumătate de oră, doar priveam prin cei care se dădeau, cu mintea golită, mi se părea atât de prietenos în comparaţie cu ciocanul sau taifunul încât…Merdre, când m-a dat prima oară peste cap n-am mai apucat să ţip dar am urlat după, conştientă că nu e pentru mine, că este prea târziu şi că…. MOOOOOOR! Am supravieţuit, totuşi, la cei 55 km/h şi 17m înălţime. Când am coborât, copilul meu m-a strâns tare de mană, ca să-l recunosc. El a scăpat cu viaţă că era interzis sub 1,20m. youtube

-Aşa că DINO RIDE mi s-a părut balsam, o altă învârteală de bebe în câţiva dinozauri scobiţi, nevoită fiind. Am acceptat să mă dau de două ori, deşi păsărelele încă îmi cântau în cap de la Dizz…:) youtube

-Dar ce-i ăsta, CARROUSELS, o nouă zbenguială la mare înălţime şi ceva viteză aşa că îl plasez rapid pe cel mic în grija soţului şi îmi iau o binemeritată pauză. Copiilor le place şi adulţilor, la fel, fiind destul de aglomerat prin zonă la ora amiezii. youtube

-Dar nu am scăpat şi de VIKING RIDE, o călătorie pe apă cu o platformă cu bărcuţe de vikingi, plictisitoare dar necesară pentru bucuria lui. youtube

Cam atât am bifat în cele 8 ore, cu o singură pauză de masă de jumătate de oră. Celelalte le-am observat doar, în fugă:

-AZTEK EXPRESS, un carusel cu viteză într-un decor mexican, cu lumini şi culori care te introduc în atmosferă. youtube

-DREAMCATCHER, un roller coaster de mare viteză la înălţime printre figuri indiene. youtube

-HOUSE OF PHOBIA, considerat dificil ca şi categorie, care te introduce în laboratorul monstruos al nebunului dr. Bob şi nu se ştie dacă mai ieşi întreg de acolo (??!!). Aştept să mergeţi voi şi să îmi povestiţi… youtube

-KINDERLAND, l-am vizitat, în treacăt, dar fiind un loc de joacă de interior, nu am stat decât câteva minute. youtube

-LABYRINTH OF EVIL, cotat ca şi House of Phobia, se vrea înspăimântător, cu personaje malefice şi pline de sânge. Nu am intrat din cauza celui mic, care e în perioada noir şi transformă în coşmaruri cam tot ce îl fascinează…mai bine NU! youtube

-NINTENDO 3DS EXPERIENCE, o zonă cu multe aplicaţii video, console de jocuri, numai bune de pierdut timpul…

-REVOLUTION, pare interesant, un vehicul cu mai multe module, merge cu viteză ameţitoare, indoor, cu proiecţii, muzică şi jocuri de lumini. De încercat! youtube

-TRICK OR TREAT, înţeleg că e un labirint în care pot intra doar copiii, fiind însoţiţi de vrăjitoare şi sperietori de ciori ce şuşotesc poveşti de groază…youtube

-Théâtre, o sală de teatru care asigură proiecţii 4D şi spectacole programate, foarte interesant. youtube

Ca să recapitulez, parcul este mare, cu 7 roller coastere, 5 atracţii pe apă şi toate celelalte expuse mai sus. La fiecare atracţie este un panou cu descrierea obiectivului, restricţiile de înălţime (de la 1,40m în sus eşti liber ca pasărea cerului), gradul de dificultate, prezentate în limbile olandeză, germană şi franceză. Nu vă faceţi grijă, mai toţi olandezii sunt vorbitori de engleză. Este personal care deserveşte fiecare atracţie aşa că nu aveţi nicio şansă să intraţi cu un kinder care nu îndeplineşte condiţiile solicitate. Sunt cozi ca şi în alte parcuri din Europa, depinde de perioadă, de momentul zilei şi de cantitatea de adrenalină pe care o stimulează.

Am văzut pe site abonamente care chiar merită, dacă aveţi timp să veniţi pentru 3-4 zile, de exemplu, FAN PAS-ul de 59 euro care îţi oferă câteva avantaje dar şi intrare gratuit, în aceeaşi perioadă, în alte parcuri din Europa (Mirabilandia, Tusenfryd, Parque Warner).

Zona de horeca include 15 restaurante, pizzerii, fast-food-uri, baruri şi gherete cu oferte pentru multe gusturi. De cum intri în parc, chiar în piaţetă dai de Discovery Snack, cu clătite, îngheţată, băutură şi dulciuri, de servit rapid în drumul tău spre distracţie, nu prea multe că prezintă risc. Pe stânga, în faţa teatrului, dai de Bobbie's Kitchen, un restaurant cu o terasă cochetă unde poţi servi mâncare tipic belgiană dar şi produse de patiserie. La câţiva paşi, în dreptul râului sălbatic dai de Frites Rivière Sauvage, cu cartofi prăjiţi, desigur (mâncarea lor naţională) şi salate de fructe. Lângă Okidoki este Refreshment wagon, cu umbreluţe şi mese la care te poţi răcori cu băuturi reci ca gheaţa înainte de zona de picnic cu verdeaţă, unde poţi să stai liniştit şi să guşti pacheţelul. Dacă nu, te aşteaptă o pizzerie în Kinderland.

Marea majoritate a restaurantelor este concentrată în zona centrală, Desperado Grill cu bere, clătite şi specialităţi mexicane, Frites El Rio, cu specialităţi belgiene (Ghici care? Cartofi prăjiţi...), Ice Factory, pentru vată de zahăr şi îngheţată, Saloon, cu decor din vestul sălbatic, bere şi hotdog.

Noi ne-am oprit la Santa Fe, cu specific italian, numele se potriveşte ca nuca în perete... Am servit pizza şi bere, în jur de 10-15 euro pizza, bună dar fără să ne dea pe spate şi 6-7 euro berea. A fost plăcut pentru că aveau umbreluţe şi pentru că ne-am odihnit un pic picioarele după atâta drum.

Lângă Dizz e Slush Puppy, cu băuturi reci iar Bamboo Bar si Mc Monkey te aşteaptă cu pizza şi hamburgeri aproape de Revolution sau Nintendo. Lângă Escapade en Bateau, Dino sau Viking Ride este Asian Wok cu specific, aproape de lac, dacă ţi-e dor să mânuieşti nişte beţişoare (nu, nu pentru aprins focul...). În sfârşit, Mc Bob e amplasat aproape de Flying Orca, cu meniu pentru copii (chips, gustare, băutură), burgeri de pui sau de vită.

Toaletele din parc arată foarte bine, veţi găsi una la timp ca să nu faceţi vreun exerciţiu de stretching prea intens.

Magazine de suveniruri sunt lângă toate atracţiile importante, plus cel de la intrare, la care adăugăm şi fotoshop-urile de unde vă puteţi cumpăra poze cu voi făcute instant în timp ce vă exteriorizaţi trăirile. Nu ştiu să vă spun preţuri, la Disney, spre exemplu, o poză cu ramă de carton era vreo 10 euro (la Buzz Lightyear), aici poate sunt mai ieftine.

Cei cu bebe, nu trebuie să vă faceţi griji, la toate restaurantele li se poate încălzi mâncarea dacă o aveţi deja sau puteţi cumpăra ceva special pentru ei. Toaletele sunt prevăzute cu spaţii speciale. Puteţi închiria un buggy sau un coş de la Candy Shop (lângă Flying Orca, aproape de intrare).

De la punctul de informaţii, în stânga cum intraţi, vă luaţi o hartă şi cereţi gratuit şi o brăţară galbenă de identificare pentru copil, în cazul în care vrea să facă pe exploratorul singuratic.

Cam asta ar fi, dragii mei, pe scurt, unul dintre cele mai mari parcuri tematice din Belgia, mie mi-a plăcut la fel de mult ca şi Efteling din Olanda (mai celebru, însă, graţie lui Andre Rieu, dar vă povestesc altădată) !

---

VIZUALIZĂRI: 9605 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI