Binderhof, Dorfstrasse, 8, Aschau - Văzut, plăcut, recomandat

TIPĂREȘTE

Austria de anul ăsta n-a fost în planurile inițiale de vacanță iar când a apărut, fiind destul de târziu, rețelele de rezervare binecunoscute ne întorceau numai prețuri de ne durea capul. Așa că am încercat și alte saituri de profil și pe casamundo (o companie înregistrată în Anglia), am găsit un apartament pentru 4 persoane, pe Valea Ziller din Tirol, numai bun pentru nevoile noastre. Am împărțit apartamentul cu niște prieteni cu care nu ne călcăm pe bătături, cu care am mai împărțit și altădată, condiția fiind ca fiecare să aibă spațiul lui. Am mai avut un studio și în satul vecin, Zell Im Ziller, pentru o pereche care s-a alipit mai târziu, dar ne-am coordonat foarte bine.

Apartamentul a costat 842 de EUR incluzând: 707 EUR cazare 9 nopți, o asigurare de călătorie de 35 de EUR, 64 EUR taxă curățenie, 36 EUR taxă de stațiune, ceea ce însemna că fiecărei familii i-a revenit câte 421 EUR, adică cam 46 EUR/noapte. Ni s-a părut nesperat de bine pentru Austria, luna august, rezervat relativ târziu.

Condițiile de rezervare au fost: 30% plata în avans la data rezervării, ceea ce s-a și întâmplat, restul cu o lună înainte de sejur și 200 de EUR garanție la check-in, care urmau să ne fie returnați la check out. Garanția asta nu ne-a mai fost luată când am ajuns. Cred că i-am inspirat gazdei că suntem niște persoane respectabile și nu și-a mai făcut griji.

Am primit de la casamundo mai multe documente decât oricând. Mail-uri peste mail-uri, factură pentru avans, confirmări pentru orice spuneam, contract super detaliat, alte documente cu descrierea regiunii, atracții, descrierea foarte amănunțită a casei, interior și exterior, ce avem voie să facem și ce nu, informații privind asigurarea noastră de călătorie (am avut un document care pe 3 pagini ne detalia termenii asigurării), alt document cu informații importante despre voucher-ul nostru de vacanță, de parcă nu-l aveam la îndemână și pe el, voucher-ul însuși, foarte detaliat cu ce însemna costul pe care l-am plătit și toate coordonatele gazdei noastre, nume, telefoane, mail-uri, adresă, coordonate, o scrisoare de bun venit în care ne-au transmis informațiile legate de inventar, grădină, frigider, TV, WC, despre apă, electricitate, gaz, reciclare, regulile casei... ce să mai... a fost cea mai stufoasă rezervare pe care am făcut-o până acum. Cel puțin d. p. d. v. al documentelor primite.

De ajuns, am ajuns cu mașina din București, iar până la Aschau, mica stațiune din Tyrol, Valea Ziller, au fost puțin peste 1500 de km. După ce am intrat pe vale lucrurile au fost simple. Sunt două șosele paralele pe vale, care pe alocuri devine una. O șosea nouă, gen autostradă (rapidă) și o șosea veche, care trece prin localitățile înșirate una după alta, pe o distanță de aprox 30 de km. Aschau se află aprox la jumătatea văii și am ales special așa ca să ne deplasăm ușor în stânga și în dreapta. De la poalele munților până destul de sus sunt alte sate, unul mai frumos decât altul.

Casa noastră de vacanță n-a avut practic un nume. Am avut un apartament cu două camere, la etajul doi al unei case din Aschau, cătunul Binderhof, Dorfstrasse, nr. 8. Pe același palier cu noi mai era un singur apartament, iar la etajul 1 stăteau proprietarii pe care nu i-am văzut și nu i-am auzit decât la venire și la plecare. Nu știu dacă parterul se închiria, nu am văzut alți turiști în afară de noi în cele 10 zile cât am fost prin zonă. Dar cred că iarna, când zona devine raiul schiorilor, este ocupat pentru că am găsit și prin apartamentul nostru, prin sertare, chestii uitate de schiori, iar în holul de la intrare este un întreg aranjament pentru echipamentele sportive.

Știind regulile de la atâtea mail-uri pe care le primisem, când am fost în fața casei am sunat gazda, care ne-a deschis ușa și ne-a condus la etajul doi, unde era apartamentul nostru. După un instructaj scurt ne-a predat cheile de la apartament și de jos, de la intrare și nu ne-am mai văzut. Gazda noastră era o tânără mămică care ne-a primit cu o fetiță mică în brațe. Din păcate, nu a știut să ne lămurească cu zona pentru că nu știa suficientă engleză pentru a se exprima.

Apartamentul nostru a fost simetric astfel încât este ușor să fie folosit de două cupluri. De pe palier fiecare intra pe ușa lui, chiar dacă în același hol. Acel hol de la intrare separa cele două camere care erau una în dreapta și una în stânga, fiecare cu balconul ei și baia proprie. În plus, la jumătatea holului era o ușă culisantă care se putea trage și astfel cele două camere erau total separate, cu intrări separate. Din acest hol era un altul care făcea legătura cu bucătăria, care era comună.

Camerele apartamentului au fost aproape identice. Doar aproape, pentru că într-una era și un televizor extrem de mic, care nu cred că a mers vreun minut, iar băile au fost una cu intrare chiar din cameră, iar cealaltă (aferentă camerei din dreapta) cu intrare din hol. Cum eu prefer de departe astfel de baie am fost mulțumită cu camera din dreapta. Lenjeria de pat a fost curată, dar cam uzată, nu să te tai în ea cum știam noi că era la austrieci. În rest același mobilier. Ditamai dulapul de lemn cu umerașe, rafturi și sertare, o măsuță mică cu 2 scaune, un pat dublu cu noptiere și o canapea pe care am folosit-o pe post de cuier.

Cele două camere, inclusiv bucătăria, au avut balcon. Unul din lemn, cu măsuță și scaune împletite și cu o vedere superbă asupra munților. În plus îmbrăcat în mușcate roșii. Mi-ar fi plăcut să zac mai mult pe acolo dar ca de obicei a fost mai puțin decât mi-am dorit.

Baia a fost cu cabină de duș și singurul inconvenient a fost că nu am avut consumabile. După ce am cerut gazdei ne-a dat un săpunel din acela mic pentru toată perioada. Dar n-a fost bai pentru că acolo unde nu costă suficient nici nu folosesc consumabilele.

Bucătăria nu era atât de mare cum am avut în alte locuri, dar a fost suficientă la cât am stat noi pe acasă. Un colțar cu canapea și 2 scaune, o masă potrivită dar care putea fi mai mare pentru 4 persoane și un perete cu mobilier, plită și frigider. Era și un TV pe un perete, dar nu-mi mai amintesc dacă i-am dat drumul. La bucătărie mai lipseau chestii. Nu am găsit un prăjitor sau microunde, dar vesela a fost suficientă și combina frigorifică destul de mare. Încă un minus legat de bucătărie ar fi faptul că nu am găsit niște prosoape, am cerut gazdei și ne-a adus două prosoape curate, dar cam uzate și ele. Ca să mai compensăm un plus cu un minus, am găsit în bucătărie zahăr, ulei, oțet, sare, cafea, ceai, filtre de cafea, detergenți și bureți de vase, saci de gunoi, pungi pentru mâncare, staniol... cam toate mărunțișurile de care ai nevoie pentru o ședere de câteva zile.

Ulterior, am descoperit pe palier două corpuri înalte legate între ele printr-o comodă cu sertare unde erau prosoape, lenjerii, produse de curățenie, prosoape de bucătărie... diverse chestii utile. Ideea e că la instructaj nu ne-a fost prezentat dulapul ăsta, dar dacă era pe palierul nostru și nu avea cheie, am presupus că ne putem lua de acolo tot ce aveam nevoie.

Curtea casei este foarte dichisită. Are tot felul de hambare transformate în spații de relaxare, gazon îngrijit și stropit zilnic, șezlonguri pentru plajă, umbrare, un loc de joacă pentru copii cu trambulină și șezlonguri pentru părinți. Noi am inspectat curtea dar nu am apucat nici să facem plajă, nici să ne relaxăm cu o carte. Eu nu sunt în stare de așa ceva, din păcate. Dar dacă cineva dorește odihnă și relaxare, este un loc bun. Aaaa și să nu uit de limacși. Nu știu de unde apăreau dar zburdau o mulțime seara, prin gazon.

Casa în sine, ca și clădire, se află chiar la stradă dar este vorba de șoseaua veche pe care traficul este foarte redus. Intrarea însă nu este din stradă, unde este spatele casei, practic ci prin spate, din curte. Pe vale există un tren cu 2-3 vagoane care circulă la fiecare 30 de minute, mai spre seară la o oră, care leagă localitățile din extreme: Mayrhofen, unde se înfundă valea și Jenbach, de unde poți face legături cu restul Austriei și nu numai. El are linia peste stradă, iar casa are camere cu vedere la stradă, cum a fost și a mea, sau camere cu vedere în curte și la alți vecini din planul doi, unde nu se aude nici musca. Nici eu nu pot să spun că m-a deranjat traficul sau trenul.

Pentru că nu am avut nici o masă ne-am gospodărit singuri pentru micul dejun dar am putut să facem asta fără probleme. Valea este plină de magazine, supermarket-uri, chiar unul lângă altul în unele locuri, în plus în Aschau era un supermarket foarte bun la gară, până unde făceam câteva minute pe jos. La el am ajuns doar o dată, de curiozitate, pentru că în general ne-am făcut cumpărăturile când ne întorceam din drumurile noastre, la unul din supermarket-urile pe care le găseam în cale. Multe, repet.

Mie mi-a plăcut apartamentul acesta. Am ajuns ușor, ne-am deplasat la fel, casa este arătoasă, curtea foarte dichisită, a fost curat și am plecat și ne-am întors în fiecare zi cu drag. Camerele ne-au plăcut, așa simpluțe cum erau, iar balcoanele au făcut toți banii. În plus, valea plină de magazine de alimentare și nealimentare, plus benzinării, ne-a asigurat confortul psihic necesar. Cu toate astea aș cârcoti puțin. Lenjeria a fost curată dar ușor uzată și nu apretată, așa cum știam eu de la alte cazări prin Austria. La fel, cârpele de bucătărie pe care le-am primit au fost cam uzate și de asemenea s-ar cere înlocuite husele de la scaunele și canapeaua din bucătărie, pentru că mai aveau câte o pată. Într-un sistem self-catering unora le-ar lipsi microundele sau prăjitorul de pâine, dar eu nu pot să zic că am suferit din cauza asta. Ne-am descurcat foarte bine cu micul dejun și fără ele. Dar una peste alta este un loc bun pe care îl puteți alege.

---

VIZUALIZĂRI: 907 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI