Vremuri de liceu

TIPĂREȘTE

Boooon, cum saptamana trecuta a fost ziua doamnei si fiind in pauza de inspiratie mi am zis ca un cadou universal valabil ar fi un uichend de lesin total, pe un sezlong la soare. Cum imi doream sa ma reintorc la hotel Astera, am deschis biblia rezervarilor si am gasit un super pret, dupa parerea mea, undeva in jur de 70 euro/noapte. Asta se intampla marti.

Vineri, ciupim 2-3 ore din programul de munca si ne asezam la drum, trecem repede de vama si intram pe centura orasului Ruse dupa ce ne facem datoria de cetateni europeni si ne cumparam vigneta. Cand sa ajunge la pod pentru a face dreapta spre Varna o mare paleta rosie mi se arata in fata. Opresc de la fabuloasa viteze de ~70km/h, ma dau jos si tinerelul ce ma oprise imi face semn sa ma duc la boss, ce statea rezemat de masina. Ma duc la el, inteleg ceva de 70, eu ii desenez 10E pe geamul masinii dupa care se aude izbavitorul OK! urmat de un Discret! rostit pe un ton mai incet, in timp ce scruta imprejurimile ca sa se asigure ca nu e nimeni prin preajma. Ma aplecai un pic, aruncai hartia de 10E pe scaunul soferului si din nou la drum. Traseul catre Varna il cam stiti cu totii, noutatile ar fi ca pana la Shumen sunt destule portiuni cu asfalt proaspat, dar fara niciun marcaj (probabil destul de greu de mers noaptea pe acolo) si destule portiuni in care soseaua a fost decopertata pe margini, pentru e permite largirea ei, insa spatiul efectiv de rulare este mai mic pentru masini. Pe autostrada se lucreaza la 2 poduri si esti deviat pe sensul celalalt de mers dar nimic suparator.

Facem o scurta oprire in Varna, schimbam leva si in jur de 20.30 dam sa intram in Nisipuri. Dam sa intram este un fel de a spune, ca minunata statiune turistica ne a intampinat cu o atmosfera de Magheru la ora de varf. Adica o coloana infinita de masini ce statea. Pe loc.

-Hait, sa vezi ca au aflat astia ca venim si picheteaza hotelul! :)

Stam vreao 3-4 minute, tragem cu jind dintr o tigara si raspicat imi spun ca nu am de gand sa stau la coada aceea. Intorc trotineta si, mai pe bajbaite, mai din amintiri, gasesc drumul care ma aduce la aproximativ 200 m de hotel, in aceeasi coada. Acolo dau din nou peste bratul lung al legii care imi spune sa ma opresc. Ii explic ca trebui sa ajung la Hotel Astera si el imi spune ca toata coada era pentru Hotel Astera. In momentul ala totul se narui: imi imaginam cum va trebui sa ma bat pentru un copan, cum voi manca paine uscata, cum bauturile incluse in all inclusive se vor transforma in bauturi cumparate de la supermarket, cum piscina va fi un vis frumos si, in cel mai buna caz, voi gasi un loc la plaja, fara umbrela, in bataia soarelui. Ma pun resemnat la coada cand apare un alt vajnic aparator al legii si ma intreaba de ce m am asezat acolo. Reiau toata tarasenia cu el si imi spune sa ocolesc toata coloana pentru a ajunge in fata. In momentul ala imi vine iar gandul acel in sine, cum ca oamenii astia ne asteapta pe noi. :)

Intr un final ajung la hotel si imi dau seama de crunta realitate: era balul bobocilor, o adunare demna de Festivalul de la Cannes: fiecare masina oprea in fata hotelului, cobora boracul respectiv, statea la poza dupa care elibera gazonul pentru urmatorul sau urmatoarea. Asa ca ma strecurai pe langa; eu ma incadram cat de cat cu ei ca plecasem direct de la birou, dar doamna mea trecuse pe acasa si si luase o pereche de pantaloni scurti, destul de potriviti pentru mare, totusi. Pe langa noi toata lumea era la costum, fetele erau in niste rochii cu multa dantela, volanase si tot felul de brizbrizuri. Dam repede cu batu' la check-in, ne inghiontim un pic cu respectivii pentru ca acaparasera hotel si lifturile fac parte din hotel, si urcam spre camera. Am primit una la etajul 8. Cand s a deschis usa liftului mi am dat seama ca la barza chioara ii face Dumnezeu cuib: camera noastra era fix pe "fata hotelului" (una dintre cele 4 care sunt pe "fata hotelului" pe fiecare etaj-hotelul fiind asezat perpendicular pe mare). Cand am deschi si usa mi am dat seama ca Dumnezeu a exagerat cu marimea cuibului. Baia era spatioasa, cu cada, camera era foarte mare cu 2 paturi lipite, dar foarte mari astfel incat se putea folosi unul dintre ele ca pat matrimonial. Un fotoliu mare, cu aspect de jilt ce putea fi folosit ca pat. Mobilierul era destul de nou si mirosul o dovedea. Ce mi a placut cel mai mult la aceasta camera: dupa cum v am spus erau 4 camere pe etaj, iar a noastra era un dintre cele 2 de pe mijloc. Cele 2 de pe lateral aveau balcon pe toata latimea camerei. A noastra si cea de langa aveau balconul cam pe jumatatea camerei, iar pe cealalta jumatate era continuarea camerei, totul imbracat in geam, de sus pana jos astfel incat puteai sta relaxat acolo, la aer conditionat cu toata statiunea la picioarele tale, fara a te mai impiedica de balcon.

Dar sa lasam camera si sa coboram in hol. Am mai prins un pic deschis la restaurant, am gustat cate ceva si am iesit sa ne plimbam un pic dupa drumul de la Bucuresti. Partea pe care am apreciat o a fost ca programul cinei este 18.30-21.30, un program mai mult de bun pentru a nu crea situatii descrise de alti colegi ce au trebuit sa vaneze mese. Am luat Nisipurile la pas si ne am dat seama ca mare parte din statiune este ocupata de liceeni veniti sa si serbeze absolvirea liceului, atat din Bulgaria cat si din Romania! Va dati seama ca a fost destul de distractiv sa trecem prin fata hotelurilor si sa urmarim copii ametiti de aburii alcoolului cum se manifesta. Ne am intors spre hotel tocmai la fix, ca sa vedem cum liceeni nostrii terminasera masa si ingramadeau acum la intrare in Disco Arrogance. Am poposit un pic prin Lobby Bar, care acum se afla in locul vechiului Casino (care a fost desfiintat). Un looby bar ce ar putea rivaliza cu multe loungeuri cu pretentii de pe la noi. Ca tot am atins subiectul acesta, atat restaurantul cat si zona de spa au fost restilizate astfel incat sunt mult mai calde si nu lasa impresia unei cantine sau a unei bai publice (cum se mai intampla pe la altii).

A doua zi am facut ochi, am coborat la micul dejun-unul corect, fara exagerari-fara coada la clatite si cel mai important fara aglomeratie. Dupa micul dejun-tusti pe plaja. O plaja, foarte mare din punctul meu de vedere pentru un hotel. Cred ca erau undeva la 350-400 de sezlonguri cu umbrelele aferente. Un mic barulet cu autoservire: cafea, sucuri si bere plus mere, portocale si ceva foetaje. Pana la pranz a fot totul frumos, fara evenimente. La pranz am mers sa mancam si am zis sa poposim un pic la piscina. Am gasit sezlonguri, ne am luat ceva grade de la pool-bar si n am apucat sa le degustam ca imediat s a intunecat cerul. M am gandit ca asta e, totusi suntem in Mai. A urmat un du te vino intre piscina exterioara, cea interioara si plaja, in functie de toanele soarelui. Cand ne am retras in camera, pe la 19.00, ne ma intins un pic in pat cand s a dezlantuit iadul: scartaieli de cauciucuri, claxoane, tipete, tot tacamul. Buimac, ies pe balcon si ce sa vezi: un nou contingent de liceeni se pregatea sa ia cu asalt mult incercatul hotel. Am privit un pic spectacolul, dupa care am coborat la masa.

A doua zi am eliberat camera, am mai lenevit un pic pe plaja si am pornit spre Bucuresti, pe un drum de 3.5 h, mers lejer.

Un uichend ce si a meritat banii cu totul.

---

VIZUALIZĂRI: 2861 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI