Intoarcerea la mama natura

TIPĂREȘTE

In urma cu doi ani, ne-am schitat un circuit, pentru a ne petrece cateva zile de concediu si pentru a face rodajul noii noastre masini. In total am stat 10 zile, traseul a fost: Constanta-Craiova-Valcea-Baile-Tusnad si imprejurini-Siriu-Constanta. Pretul a inclus drumul, masa si cazarea mea, a sotului si a fiului meu, dar din cele 10 zile, numai 6 ne-am cazat la Pensiunea Panorama din Baile-Tusnad despre care am mai scris, restul zilelor poposind la socrul meu, la 60 km. sud de Craiova. Dar o sa detaliez numai excursiile din jurul Tusnadului, care ne-au incarcat cu energie, buna-dispozitie si sanatate, cat pentru 3 ani.

Ziua 1: am facut turul statiunii, care nu este foarte mare, ba, dimpotriva, mi se pare chiar micuta, comparativ cu afluxul de turisti care se bucurau de binefacerile naturii, mai ales a apelor termale, precum si a mofetelor, la mare cautare de bolnavii cu probleme cardio-vasculare. Dupa-amiaza am vizitat orasul Miercurea-Ciuc, de unde am facut cateva cumparaturi. Un oras micut, curatel, destul de aerisit, atata cat am putut sa observam cat ne-am invartit prin centru. Seara ne-am intors in Tusnad, unde ne-am plimbat prin magazine si am cumparat suveniruri pentru cei dragi de acasa.

Ziua a 2-a: Cat am regretat ca nu ne-am luat costumele de baie!... Ne-am indreptat spre Lacu Sf. Ana, un tablou incantator pictat parca de o mana divina; atata farmec si poezie iti mangaia privirea si-ti incanta imaginatia, incat, pentru o clipa, timpul parca a uitat sa mai curga, privind si el, uimit, la toate aceste bogatii si minunatii. Ai zice ca ai coborat pe alt taram, precum Fat-Frumos din minunatele povesti ale lui Petre Ispirescu. De fapt, tot peisajul din jur e superb, incepand cu drumul serpuit in serpentine abrupte, cu toate gropile imense pe care uiti sa mai fii furios cand te uiti in jurul tau, continuind cu campingul mai populat decat la mare, unde toti traiau intr-o comuniune bazata pe gratare, ceaune, muzica si distractie si terminand cu minunatul lac strajuit de coroana brazilor semeti Chiar daca sunt nascuta si crescuta la mare, chiar daca n-as putea sa las sa treaca nici un an din viata mea fara sa ma prajesc la soare ca o pisica lenesa, vesnic nesatula de caldura, sau sa innot in marea inspumata, sa ma zbenguiesc printre valuri ca un copil, am fost invidioasa pe toti turistii care faceau plaja pe malul Lacului Sf. Ana si pe toti copiii care se balaceau fericiti in apa calduta. De-atunci mi-am promis ca nu voi mai pleca nicaieri fara costum de baie. As petrece un sejur acolo, chiar nu-mi imaginam ca apa unui lac de munte poate fi asa de calda. Si marea are farmecul ei, dar si aici, sa impletesti marea cu muntele, ce-ti poti dori mai mult de-atat? Pe drumul de intoarcere, ne-am abatut putin sa vizitam si statiunea Balvanyos, dar acolo era dezastru, ca dupa razboi: PUSTIU, SANTIER, URAT. La iesire din padure, trecand prin satele destul de saracacioase, te intampinau tiganci cu cosuri cu ciuperci proaspete, care mai de care mai colorate si mai apetisante si copii cu cosulete cu afine, murdari si vinovati precum pisoii care-si baga boticul in strachina cu lapte.

Ziua a 3-a: ne-am dedicat-o vizitarii Cheilor Bicazului si a Lacului Rosu. Am mai trecut pe-aici, demult, in anii studentiei, dar cred ca era noapte si ma deplasam cu trenul, deci n-am vazut printre ce minunatii trecusem! Cand ma gandesc acum ca numai negura noptii m-a impiedicat sa ma rasfat cu bucuria naturii generoasa si ospitaliera ca o taranca rumena-n obraji, cu manecile iei de in topit suflecate si cu coada-mpletita serpuind in jurul capului, care te ospateaza cu paine coapta-n spuza si cu o gaina dodoloata fripta-n cuptorul de lut, stropite cu un vinisor de poama-n parg, pentru ca, intr-un tarziu, sa te culce-n asternuturile imaculate cu miros de sulfina, intr-o odaie racoroasa care pastreaza parfumul gutuilor coapte cu miros de toamna tarzie!... Parca as fi fost un muribund sculat, printr-o minune divina, de pe patul de moarte, uimit de atata bogatie si frumusete, sau parca am fost oarba si Dumnezeu mi-a redat vederea, iar eu, confuza, nu stiam daca eram in Rai sau pe pamant. Incetul cu incetul ne-amobisnuit si cu acest mic Paradis, bucurandu-ne cateva ore si profitand de tot, sorbid parca toate aceste frumuseti cu setea beduinului ratacit in desert. Ne-am plimbat cu barca printre trunchiurile de copaci retezate de ghetarul despre care invatasem cu uimire, in clasele primare, la geografie, ghetar care parca pastreaza si acum temperatura deosebit de rece a apei, spre deosebire de cea a Lacului Sf. Ana... Ne-am cumparat suveniruri, oferta fiind foarte bogata si-n acest sens, am mancat colaci secuiesti si, la final, am batut la portile Cheilor Bicazului, promitand ca anul care urma sa vina, vom bate si pe cealalta parte, dinspre tinuturile nemtene. Ne-am tinut de cuvant, dar asta va voi relata in alt review. Oricum, doar cand ajungi in preajma acestor uriase stanci, iti dai seama cat de mic si neansemnat esti tu, omul care te crezi mare si tare si vrei sa rastorni muntii! Ei numai te privesc solemni si te reduc la tacere. Doamne-fereste sa se dezlantuie, caci cu un mic stranut te-ar rade de pe fata pamantului!

Ziua a 4-a: am dedicat-o statiunii Sovata; ne-am cam indepartat de Tusnad, nu credeti? Ei, am profitat de putinul timp avut la dispozitie si ne-am facut de cap. Am trecut prin Gheorghieni, unde am savurat cea mai buna langosa cu branza si smantana pe care am mancat-o vreodata, undeva langa piata centrala. Am vazut din departare si Izvorul Muresului, care pare, dupa cum auzisem, chiar o superba statiune de tineret. Nu ne-am oprit, caci drumul, chiar daca era foarte bun de data asta, era lung si trebuia sa ne intoarcem in Tusnad pana la lasarea intunericului. In fine, am ajuns si la Sovata, ne-a placut, chiar in acea vara optasem intre Baile-Tusnad si Sovata, dar m-am informat pe internet si am aflat ca Sovata era rascolita de buldozere si tot felul de utilaje care schimbau toata reteaua de apa, deci era zgomot si praf. Sper ca acum, dupa 2 ani, s-a reglementat aceasta situatie. Facand abstractie de cele relatate mai sus, am privit partea plina a paharului, pentru care venisem si ne-am informat cat am putut, in vederea petrecerii unui viitor sejur acolo. Cu distractia cred ca nu prea se lauda aceasta statiune, la prima vedere, impresia noastra a fost ca acolo se merge pentru tratament (nu numai ginecologic, apele lacurilor Ursu si Alunis fiind recomandate si pentru alte afectiuni, in special cele reumatice), sau pentru relaxare, peisajul fiind generos din toate punctele de vedere. Chiar am servit masa la iarba-verde, in afara statiunii, pe malul raului, unde ne-am saturat de liniste, aer curat si pace, acompaniati de trilurile pasarelelor si de susurul apei reci care se rostogolea vioi peste pietrele slefuite cu dibacie de mii de ani, cautand vesnic perfectiunea unei forme finale.

Ziua a 5-a si a 6-a: ne-am cumintit, le-am petrecut in statiune, resemnati si recunascatori, obositi de atatea cautari si descoperiri, dar vesnic nesatui in fata tuturor comorilor naturii. Am coborat pe langa pensiunea "Moara lui Fagadau"despre care multi aduc numai cuvinte de lauda in privinta calitatii si pretului preparatelor culinare, noi nu am servit masa acolo, am preferat sa ne delectam cu gratare si frigarui mai la vale de aceasta pensiune, pe malul Oltului, care era nesperat de ingust si mic, avand in vedere ca noi il cunosteam chiar de sub podul peste care trecem cand ne ducem la Craiova. Peste tot erau indicatoare care ne avertizau ca in zona existau ursi, insa noi nu am fost "tulburati"decat de o turma de vitei, oi si capre obraznice, care doreau sa serveasca masa impreuna cu noi. Sotul meu a fost atat de incantat, incat nu-si mai dezlipea privirea de la Oltul subtirel precum un flacau caruia abia-i mijise mustata, dar se aventura, tainic, in cautarea de fecioare despletite cu parul balai si sanii plini cu mere pietroase, facandu-si loc printre pietre, sapandu-si albia cu nesat, pentru ca, mai la vale, satul, resemnat si batran, sa se reverse greoi, nemaidorind decat imbratisarea contopirii cu batrana Dunare.

---

VIZUALIZĂRI: 3854 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI