Borvizmuzeum

TIPĂREȘTE

Nu este un muzeu în Ungaria, ci chiar aici lângă noi. La 8 km de Băile Tușnad, muzeul se află în satul Tușnad, lângă izvorul amenajat de apă minerală, vizavi de parcare.

De fapt, ne-am oprit să luăm apă de la izvor. Și privind cu atenție vedem o mică căsuță (ca un chioșc în care găsești diverse obiecte de vânzare) cu un bilet pe ușă: Muzeul apelor minerale. Tușnad. Cheia este la casa nr. 223. Telefon…

Răspunde imediat o doamnă și îmi spune să aștept 2 minute.

Bilet de intrare 2 lei.

Muzeul (sau camera) atrage atenția vizitatorului asupra importanței apelor minerale din Ținutul Secuiesc, ape cu efecte benefice pentru sănătate, prezintă mișcarea de reconstrucție a băilor populare și tradiția balneara din regiune.

Ideea de reconstrucţie a băilor populare din Ţinutul Secuiesc s-a născut în zona masivului Ciomad, cea mai bogată în ape minerale, mofete şi băi din zona lanţului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita.

În 2001, după reconstrucţia băii populare din Lăzăreşti, la inițiativa Asociaţiei de Turism și de Ocrotirea Naturii şi a Fundaţiei Ars Topia din Budapesta, localnicii, dar şi voluntari au continuat prin a reconstrui 11 băi locale din judeţul Harghita şi 6 în judeţul Covasna. Aceasta reconstrucţie a reuşit să trezească interesul pentru Ţinutul Secuiesc și pentru cea mai mare bogăţie a acestuia, apele minerale, medicinale, precum şi pentru băile locale lăsate în paragină până nu demult.

Din cele mai vechi timpuri este cunoscut efectul curativ al apelor minerale carbogazoase, sărate sau sulfuroase care izvorăsc aici. Datele arheologice confirmă existenţa de băi romane pe lângă izvoarele sărate din Cristuru Secuiesc şi Odorheiu Secuiesc. Observăm că s-au păstrat formele primitive de îmbăiere, gropi săpate în pământ numite în limbaj popular "băi ale caprelor", sau gropi în care se acumulează gazele emanate, paralel cu amenajările balneare de agrement sau terapeutice şi mofetele care satisfac cele mai înalte criterii ale timpului modern.

În urmă cu câteva decenii, se foloseau încă bolovani încălziţi în foc pentru a face suportabilă temperatura băilor minerale foarte reci, numite în glumă "camere de tortură".

În prezent funcționează mai multe stabilimente unde se pot face băi cu apă minerala încălzită, una din cele mai cunoscute fiind Băile Jigodin.

Dezvoltarea băilor populare din Ţinutul Secuiesc a luat un avânt spectaculos spre sfârșitul secolului 18 și începutul secolului 19. Cele mai cunoscute staţiuni balneare ale acestei perioade sunt Corund, Sovata, Borsec, Tuşnad și Vâlcele. Staţiunile balneare li s-a făcut publicitate prin presă, dar după naţionalizare (1948), au pornit pe calea degradării. Tergiversarea după 1989 a retrocedării a contribuit decisiv la distrugerea aproape totală a lor. Totuși, la începutul anilor 2000 s-au creat noi hoteluri/baze de tratament, vile, pensiuni.

Pe parcursul a multe secole, medici, farmacişti, geologi, istorici, etnografi au umplut biblioteci întregi cu studii despre apele minerale din Ţinutului Secuiesc.

Îmbutelierea apelor minerale carbogazoase

Există un colț dedicat îmbutelierii unde sunt prezentate o mașina de îmbuteliat, modele de ulcioare și sticle de diverse mărimi, de sticlă sau mai nou de plastic, comercializate de-a lungul timpului, navete pentru depozitare din lemn sau plastic.

Prima menţiune despre acest lucru datează de la sfârşitul secolului XVIII când s-a îmbuteliat apa izvorului de la Băile Corund. Apa minerală de la Borsec s-a îmbuteliat începând din anul 1806.

Recipientele din lemn, lut ars sau faianţă ale vremii nu permiteau îmbutelierea şi transportul la distanţă a apelor cu conţinut ridicat de dioxid de carbon. Ulterior, s-au înmulţit manufacturile de sticlă, numite glăjării, care erau capabile să producă sticle de mărimi diferite, potrivite pentru îmbutelierea apelor.

Dacă la început, transportul apei îmbuteliate se făcea cu căruţe sau cu pluta, a devenit posibil transportul rapid al apei şi la distanţe mari când a început folosirea căii ferate.

Printre cele mai cunoscute ape minerale îmbuteliate din Ţinutul Secuiesc se numărau cele din Corund, apa Sarolta din Odorheiu Secuiesc, cele de la Băile Homorod, Borsec, apa Anna din Sanmartín, Mercur din Vrabia, Mária din Malnaş, cele din Tuşnad, Bodoc, Poian, Diana din Turia, Horgácz din Covasna, Erzsébet din Vâlcele, Gloria din Arcuş, Borhegyi din Biborţeni.

În urma prospecţiunilor hidrogeologice din anii 1950-70, au fost înfiinţate fabrici de îmbuteliere moderne, de mare capacitate. După 1990, industria îmbutelierii apelor minerale din Ţinutul Secuiesc s-a înnoit. Au fost înfiinţate noi unităţi de îmbuteliere la Bilbor, Miercurea Ciuc. Vechile fabrici de îmbuteliere de la Borsec, Sâncraieni Tuşnad, Bodoc, Biborţeni au fost echipate cu linii noi de îmbuteliere, de mare capacitate, în general apa minerală fiind îmbuteliată în recipiente din plastic extrudate la faţa locului, transportul făcându-se cu camioane.

În mijlocul tavanului atârna o ramură dintr-un pom de care erau legate diverse cârpe albe. Întrebând despre semnificația acestora, mi s-a explicat că la izvoarele apelor sulfuroase oamenii cu probleme de vedere se spălau cu diverse prosoape, batiste pe care apoi le atârnau de ramurile unui pom din jurul izvorului pentru a nu aduce înapoi boala.

Voi ce apă minerală preferați? Gustați apa minerală de la intrarea în muzeu. Depunerea portocalie se formează datorită conținutului ridicat de fier.

Călătorii plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 2020 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI