Peștera Snejanka

TIPĂREȘTE

Пещера Снежанка - Peștera "Albă ca zăpada" mai pe românește - a fost încă un obiectiv surpriză din micul nostru circuit "Plovdiv și Munții Rodopi" din această vară. Eram în cea de-a doua zi a circuitului. Vizitaserăm deja două dintre cele mai interesante și mai bine păstrate situri medievale din Munții Rodopi - Mănăstirea Bacikovo și Fortăreața Asăneștilor, apoi, în cursul dimineții, făcuserăm un instructiv tur al orașului Plovdiv - Capitală culturală a Uniunii Europene în 2019, iar acum, cu autocarul, ne îndreptam spre Peștera Snejanka, un monument al naturii și cea mai vizitată peșteră din jumătatea sudică a Bulgariei. Nu știam la ce să mă aștept. Vizitasem cu alte ocazii două peșteri bulgărești - Orlova Ciuca aflată aproape de grănița cu România, la 38 km de Ruse și Măgura situată la 48 km de Vidin - și nu credeam că Snejanka, chiar dacă este un monument al naturii și cea mai vizitată peșteră din jumătatea sudică a Bulgariei poate să-mi ofere ceva mai mult decât celelalte.

Peștera Snejanka se află în masivul Batak (Batașka) din Munții Rodopi, la aprox. 5 km de orașul Peștera. A fost descoperită la 3 ianuarie 1961, cu totul întâmplător și se spune că primii săi vizitatori au intrat acolo la ora 9 dimineața și au ieșit seara târziu, copleșiți de ceea ce au descoperit în pântecul pământului. Profesorul Alexi Petrov de la Academia Bulgară de Științe, inspirat de frumusețea sălilor și de unele formațiuni care duc cu gândul la lumea de basm a copilăriei, a fost cel care a dat numele peșterii - Snejanka (Albă ca Zăpada).

Peștera Snejanka este una din primele 100 cele mai importante atracții turistice ale Bulgariei și totodată una dintre cele mai mari 7 peșteri din Bulgaria, cercetate, amenajate și intrate în circuitul turistic.

Cu o lungime de numai 220 m și o suprafață de 3130 m², Peștera Snejanka este, deci, mai mică decât alte peșteri bulgărești. Se spune că în peșteră sunt nu mai puțin de 600.000 de formațiuni de cavernă, dar... cine să le mai numere? Cei care ajung la Peștera Snejanka sunt fascinați de "Palatul Subteran" cu mai multe săli care mai de care mai frumoasă: Sala Porumbeilor, Sala Lanternelor Chinezești, Sala Mare, Pădurea de Piatră. Imaginația vizitatorilor a adăugat și alte nume sălilor din Peștera Snejanka - Sala Ugerelor, Sala de Muzică, Sala Magică, cea în care se află Albă ca Zăpada, dar, până la urmă nu denumirile ne impresionează, ci formațiunile pe care le vedem acolo. Minunatele formațiuni ale peșterii - stalactite, stalagmite, stalactone, draperii - într-o mare varietate de forme și dimensiuni, m-au impresionat prin lucrătura în piatră făptuită cu migală în mii și mii de ani, o delicată alcătuire cum numai natura răbdătoare poate să o facă. Am văzut stalactite uriașe, sumedenie de stalagmite singuratice sau grupate, cu forme bizare, dar și cea mai mare stalactită din peșteră - 1,27 metri.

Am fost informați că în peșteră au fost descoperite oase de animale și artefacte datând de la începutul epocii fierului și că tracii foloseau peștera și toate grotele din împrejurimi ca refugii în timpul invaziilor inamice.

Cum se ajunge la Peștera Snejanka? Din drumul care leagă orașele Peștera și Batak, te abați cam 2 km pe un drumeag asfaltat, dar îngust, problematic la întâlnirea a două mașini. Traficul nu este prea intens, așa încât se ajunge cu bine la o parcare unde se pot lăsa mașinile. Pentru că autocarul nu putea merge mai departe, noi am fost nevoiți să parcurgem pietonal o distanță de 3 km pe un drum pietruit, în pantă, până la începutul urcușului propriu-zis, cel care se face doar pietonal. La gura Peșterii Snejanka se ajunge destul de anevoios. Am fost avertizați că traseul este dificil, dar parcurși în ritmul propriu și nu în cel impus de un ghid tânăr, obișnuit cu drumețiile montane, cei 830 m până la peșteră se străbat în mai mult de 25 minute cât s-a estimat. Norocul nostru a fost că așteptând ora intrării, pe băncuțele de lângă căbănuța cu casa de bilete, ne-am mai putut trage sufletele.

Programul de vizite (în afara zilelor libere) este: vara între orele 9.00-17.15, iar iarna între orele 10.00-16.00. Intrarea se face din oră în oră, iar taxa de vizitare este de 4 leva/persoană (dacă îmi amintesc bine). Temperatura în peșteră este de 9 ̊C, constantă în tot timpul anului, așa încât venind aici vara, este necesară o îmbrăcăminte potrivită. Și încălțămintea este foarte importantă. Interiorul - electrificat, bine întreținut - este totuși umed, cu căile de acces cam alunecoase.

Mai trebuie adăugat că Peștera Snejanka este deschisă vizitatorilor din 1968, iar din 1979 figurează pe lista monumentelor naturale ale Bulgariei. Este vizitată anual de aprox. 10.000 de turiști.

În sudul Bulgariei, la 36 km de Plovdiv și 123 km de Sofia, se află orașul Peștera (pe unele hărți apărând Peshtera, pe altele Пещера). Este al treilea ca mărime din district după Pazardzhik și Velingrad.

Cercetătorii au identificat urme de locuire în această zonă încă din neolitic. Sunt dovezi că Peștera Snejanka, Peștera Jubileului (Пещера Юбилейна) ca și alte grote din jur, au fost locuite cu mii de ani în urmă de triburile tracice. Materiale de construcție, arme, unelte, monede, ornamente, obiecte religioase, sarcofage, rămășițe de cetăți, poduri și drumuri pietruite sunt descoperiri care atestă viața pe aceste locuri încă din cele mai vechi timpuri, dar primul document scris care face referire la existența unei așezări cu numele "Peștera" datează din 1479, când așezarea - împreună cu alte 41 - se afla în posesia unui turc pe nume Mustafa.

Eliberat de sub stăpânirea otomană la 6 ianuarie 1878, în perioada Renașterii Naționale, orașul Peștera a cunoscut o mare dezvoltare. S-au construit biserici, poduri, fântâni, case și școli. Astăzi orașul numără peste 20.000 de locuitori, predominant bulgari, dar și turci, rromi, greci și vlahi.

Dacă ajungeți în orașul Peștera, dacă aveți timp pentru a vizita și altceva în afară de renumita Peșteră Snejanka despre care am povestit și dacă sunteți mari pasionați de peșteri, încercați să vizitați și Peștera Jubileului. Noi nu am ajuns acolo și nici nu știu dacă face parte din circuitul turistic. Am aflat că peștera situată la 600 m altitudine, cu o lungime de 1000 m, descoperită în 1974, este un obiect de studiu pentru speologi.

Cetatea antică și medievală situată la mai puțin de 1 km de oraș, cu un sanctuar tracic, cu trei rânduri de ziduri înconjurând curți construite una în interiorul celeilalte, cu turnul de sud restaurat complet și transformat în muzeu, merită atenția iubitorilor de vestigii istorice. În afară de alte descoperiri, arheologii au adus la lumină, aici, în dealul cetății, urne de lut cu rol de sarcofag, elemente rar întâlnite la înmormântările tracice.

Cetatea a fost declarată monument cultural de importanță națională în 2012 și a fost deschisă pentru vizitatori doi ani mai târziu.

Turnul cu ceas din oraș are povestea lui. Se spune că pentru evitarea concurenței neloiale între atelierele de artizanat și prăvăliile orașului, ziua de lucru presupunea ridicarea și coborârea în același timp a obloanelor tuturor atelierelor și prăvăliilor. Turnul cu ceas servea nu numai lucrătorilor din oraș, ci și musulmanilor pentru ritualurile lor zilnice. Nu se știe cu exactitate când a fost construit Turnul cu ceas. Sunt presuperi că a fost construit în 1650, odată cu moscheea din oraș, dar există și presupunerea că a fost construit mai târziu, pentru a obține îngăduința turcilor în ceea ce privește construirea unei biserici ortodoxe în apropiere.

Dacă sunteți pasionați de muzee, orașul Peștera oferă posibilitatea vizitării unui Muzeu de Istorie amenajat în clădirea unei foste mănăstiri, lângă Biserica Sf. Petka. În cele 5 săli este expusă o bogată colecție de obiecte care reflectă viața oamenilor pe aceste locuri începând din neolitic. Galeria de artă înființată în 1996 prezintă peste 350 de tablouri și sculpturi.

Biserica Sf. Dimitr înălțată între anii 1825-1831 de Kuzman Miciov și Peter Kazov, este cel mai reprezentativ monument datând din perioada Renașterii Naționale Bulgare. Are trei nave, un iconostas sculptat și icoane datând de la începutul sec. XIX. Pictura interioară este cea originală.

Despre orașul Peștera nu mai vreau să adaug decât faptul că ziua orașului este sărbătorită la 6 mai, atunci când ortodocșii bulgari îl prăznuiesc pe Sf. Gheorghe (după calendarul iulian).

Destul de obosiți de vizitele făcute începând de dimineață și mai ales de urcușul în forță la Peștera Snejanka, ne-am îmbarcat în autocar. Ne aștepta un drum de 94 km, frumos, prin munți. Spre seară urma să ajungem la Shiroka Laka, în inima Munților Rodopi, la Shiroka Laka - Hotel & SPA un hotel frumos, de 4*.

---

VIZUALIZĂRI: 717 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI