Centenarul Marii Uniri (1918-2018) Episodul 3: Unirea Bucovinei cu Vechiul Regat și orașul Cernăuți
TIPĂREȘTELa 15/28 noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei întrunit în Sala Sinodală din Cernăuți dă glas moțiunii de unire: Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României.
Actul cuprinde și motivația acestei hotărâri istorice: Bucovina cu ținuturile ei (Suceava și Cernăuți) a făcut „pururea parte din Moldova”, în interiorul regiunii se găsește Cetatea de Scaun a Sucevei, gropnițele domnești de la Suceava, Rădăuți și Putna, alipirea „prin vicleșug” în 1774 a Bucovinei la Imperiul Habsburgic, asuprirea populației românești și limitarea drepturilor sale de către austrieci – deci „ceasul mântuirii” sosise.
Iancu Flondor, descendent al unei cunoscute familii boierești din Moldova, înrudit cu familia Hurmuzaki, Cârste și Tăutul, s-a născut la Storojineț în 1865. A urmat cursurile Liceului german din Cernăuți, apoi Facultatea de Științe Juridice a Universității din Viena, loc unde și-a luat și doctoratul. S-a implicat în viața politică a Bucovinei începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, moment în care se va înființa și Partidul Național Român, în urma unor frământări interne crâncene. Ales în Dieta Bucovinei, Iancu Flondor va declara: Voi lucra totdeauna într-acolo ca limba noastră să domineze nu numai în cameră, ci să fie întrebuințată și în actele oficiului.
Au urmat ani de lupte politice interne, înțelegeri și neînțelegeri între conducătorii mișcării naționale și acțiuni care au dus la dezbinarea partidelor românești pentru o perioadă lungă de timp. După 5 ani de lipsă de pe scena politică bucovineană, Iancu Flondor reintră în caruselul politicii naționale în 1909, dar disensiunile aprige îl vor îndemna să se retragă la moșia de la Storojineț. Primul Război Mondial aduce pentru omul politic pierderea conacului și a întregii gospodării agricole într-un mare incendiu.
În toamna anului 1918 este chemat să conducă populația română către Unire, lucru pe care îl acceptă fără rezerve: Sunt gata să jertfesc totul pentru înfăptuirea voinței poporului român din Bucovina. După înfăptuirea Unirii, Iancu Flondor va pune bazele organizării administrative românești în provincie: a introdus limba română în principalele instituții ale Statului (școală, justiție, administrație etc.), angajează funcționari autohtoni în aparatul administrativ, sprijină presa românească, a sprijinit reforma agrară în avantajul țăranilor și multe altele.
Din nou tensiunile politice și neîmplinirile programului promovat l-au făcut pe Iancu Flondor să se retragă definitiv la moșia sa de la Storojineț, unde se va stinge în 1924. Iată ce îi scria lui Iuliu maniu cu un an înainte de moarte: Tot timpul am urmărit cu cel mai viu interes acțiunea Dumneavoastră politică în vederea restabilirii dreptății și a legalității vieții politice din România Întregită fiind și eu convins că viitorul țării și nației noastre este strâns legat de drept și legalitate, și că visul secular al unei Românii Întregite, prospere și puternice nu este realizabil decât numai pe această cale.
Orașul Cernăuți, leagăn al mișcării românești de Unire cu Vechiul Regat, este o așezare cu peste 600 de ani vechime, prima atestare documentară coborând până în veacul al XIV-lea. Așezat la răscruce de drumuri comerciale, târgul a devenit o așezare urbană importantă, pol comercial, politic, administrativ, militar și cultural al regiunii. Istoria sa e zbuciumată, marile Imperii căznindu-se de-a lungul secolelor să stăpânească orașul și regiunea înconjurătoare.
Mișcarea cultural-științifică a românilor din timpul stăpânirii austriece, prin intelectualii români care s-au bucurat de o apreciere deosebită, dar și lucrarea bisericii au avut drept rezultat păstrarea ființei etnice românești.
Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, considerat o „fală şi podoabă” a Bucovinei, a găzduit lucrările Congresului general al Bucovinei, acolo unde 74 de delegați ai Consiliului Național Român (conduși de Iancu Flondor), 13 delegaţi ai comunelor ucrainiene, 7 delegaţi ai Consiliului Naţional German şi 6 delegaţi ai Consiliului Naţional Polonez au hotârât Unirea Bucovinei cu România.
Istoria e cea dintâi carte a unei nații – Nicolae Bălcescu.
Trimis de tata123 🔱 in 28.11.18 12:41:01
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am zis ca apuc primul vot si eu, ca nu aparea nimic la voturi. Cum am apasat a aparut un vot. Dar la ecouri sper sa-l fi apucat pe primul.
Vad ca am facut bine ca in articolul postat de dimineata nu am facut referiri mai multe la partea de istorie a Bucovinei, mai ales ca in urma cu un an incepusem serialul despre Bucovina cu doua articole de istorie.
Ma opresc aici, pentru ca sunt la serviciu si nu prea am timp liber. Promit ca diseara, cand ajung acasa gasesc eu ceva sa adaug cateva randuri la acest articol.
Numai bine si calatorii placute!
Rog așteptați...
@tata123: Doamne, ce curajos sunt! Daca nu ma laud eu, cine sa ma mai laude? Sunt singurul care scriu un ecou la acest formidabil articol, despre fapte care au marcat istoria Romaniei, acum o suta de ani. Dar unde mai sunt romanii? Intrebarea, cred ca e retorica.
Dupa postarea, de dimineata, ianinte de a pleca la servici, a articolului despre Bucovina, partea de Geografie, aveam pregatit pentru seara asta un articol scris tot in octombrie 2015, in care incercam sa descriu, asa cum vedeam eu atunci eforturile facute de personalitatile Bucovinei anului 1918, pasii, adeseori sovaielnici si intortocheati. Incercam sa prezint activitatea romanilor si conditiile istorice care au dus la acea Hotarare de la 28 noembrie 2018. Pentru ca ai descris asa de frumos evenimentele unirii Basarabiei cu Patria Mama, consider ca un alt articol, in aceasi zi, despre acelasi subiect, ar fi prea mult.
As vrea sa aduc in atentie o amintire personala legata de acest eveniment.
. In clasa a 11-a, in ultimul an de liceu, am invatat prima oara la istorie ca in 1918 Basarabia s-a unit cu Romania (in cartea noastra de istorie inca nu ajunsese Regat, era doar Romania). Norocul nostru a fost profesorul de istorie, Ion Miclescu (giurgiuvenii generatiei mele, sau mai mari si-l amintesc cu placere pe cel caruia ii spuneam profesorul Meclea), care, desi nu era scris in manual, la lectia cu Marea Unire, ne-a povestit si despre Bucovina, ocupata de austrieci in 1774, despre Basarabia, ocupata de rusi in 1812, despre Cadrilaterul primit in 1913, despre faurirea Romaniei Mari, despre rapturile teritoriale din 1940. A fost singura ora de istorie din clasa a 11-a cand a fost liniste din primul minut al orei, pana la sunetul clopotelului. In general la ora de istorie primele 20-30 de minute, cand eram ascultati, era mare harmalaie in clasa, dar cand incepea sa ne predea, nici musca nu indraznea sa se apropie de sala de clasa. Atat de captivati eram de LECTIA DE ISTORIE (majusculele nu sunt intamplatoare) predata de prof. Miclescu. Cand a sunat clopotelul, care totdeauna suna inainte de a termina ce avea sa ne predea, profesorul ne-a spus ca ce ne-a prezentat aproape o ora este parerea lui personala, dar noi sa invatam dupa manual, de la pagina... pana la pagina... Ca niciodata, cei mai multi ne-am luat notite, cu care ne-am laudat parintilor nostri. Daca as fi pastrat acele notite, astazi as fi avut sansa sa ma laude si pe mine cineva pe AFA pentru dragostea mea pentru istorie.
Numai bine si calatorii placute!
Foarte interesant și reviewul ăsta!
În Ploiești, în parcul C-tin Stere, aflat ceva mai departe de oraș, săptămâna trecută a fost dezvelită statuia lui Iancu Flondor, completând astfel Aleea Unioniștilor. Trebuie să mă duc pe acolo.
Dacă tot ai spus că vei publica zilnic, până la 1 Decembrie, poate ne spui ceva și despre meritele Reginei Maria la înfăptuirea Unirii și a României cea dodoloasă, așa cum bine spune un ziarist cunoscut.
Știm cu toții că a publica un articol, este în primul rând o investiție de timp. Cere documentare, date exacte, citate, astfel ca evenimentul să fie corect prezentat. Dar în cazul celor cu informații istorice, de amploarea și importanța acestora, acum, în prag de mare sărbătoare, presupun că lucrurile stau mai ”taman„ decât la a prezenta o cetate sau un muzeu.
Saitul AmFostAcolo, deși este unul turistic, acum are o ”floare la butonieră”!
Felicitări, că meriti!
@liviu49: Niște copii! Eu nu am avut posibilitatea să-l înregistrez pe bandă de magnetofon pe bunicul meu care a luptat la Turtucaia și mereu ne povestea câte ceva? Am făcut-o? Nu. Păi dacă aveam acum înregistrarea... dar tot n-aș fi avut-o, pentru că demult aș fi predat-o la Muzeul Militar, așa cum am mai dat și alte lucruri.
Profesorul de istorie a fost de un curaj deosebit!
În general, și cred că treaba se poate verifica printr-un sondaj stradal la orice moment, momentul 1 decembrie și unirea Transilvaniei ocupă aproape exclusiv „imaginarul” și simbolistica nașterii României Mari. Probabil pentru că a fost considerată cea mai importantă unire, de altfel probabil de aceea am și ales tabăra în război astfel încît să încercăm să obținem Ardealul, în detrimentul Basarabiei.
Așa că nu strică să amintim cu orice ocazie și celelalte momente ale Marii Uniri.
Nici nu stiu cum sa incep, sa spun ca citesc cu bucurie si savurez fiecare informatie sau sa recunosc ca Istoria era materie "auxiliara" pentru mine iubitoare de mate si fizica?
Ma bucur de fiecare rand, poveste si astept un... va urma.
Sincer multumes!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2023 16 decembrie 1989 — scris în 16.12.23 de Michi din BUCURESTI
- Dec.2023 Ce simțim și cum privim 1 Decembrie — scris în 01.12.23 de elenaadina din GURA HUMORULUI [SV]
- Oct.2023 IUBESC — și respect! — româna! În câte alte limbi te-ai mai putea „juca” astfel cu cuvintele? (urmează câteva exemple) — scris în 29.10.23 de Admin din TIMISOARA
- Sep.2023 Traficul rutier din România, încotro? — scris în 22.09.23 de AZE din SIBIU
- Aug.2023 Drum lin spre Cer, Costyy! — scris în 27.08.23 de alinafulg din OţELU ROşU [CS]
- Jul.2023 La „vânătoare” de flori prin România — scris în 23.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- May.2023 Bujorul – floare națională a României — scris în 28.05.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată