ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.11.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
TIMP CITIRE: 4 MIN

Episodul 2: O trecere de „gheață” – „Unirea” traversează peste Carpați

TIPĂREȘTE URM de aici

Să continuăm periplul nostru prin filele istoriei dedicate Marii Uniri din 1918, pagini înscrise cu fapte și întâmplări de excepție. Prognoza meteo anunță pentru ziua Centenarului o vreme geroasă, posibil și strat de zăpadă – parcă se repetă condițiile de acum 100 de ani. S-a vorbit zilele trecute pe postul național de radio, și pe ici-colo la tv, despre curajoasa misiune a locotenentului aviator Vasile Niculescu și a căpitanului Victor Precup.

Care e povestea celor doi aviatori? Cu o săptămână înainte de Adunarea Națională de la Alba Iulia legătura dintre Consiliul Național Român constituit la Blaj și Guvernul Vechiului Regat refugiat la Iași era aproape imposibil de realizat din cauza zăpezilor abundente și a gerurilor năpraznice. Documentele care stăteau la baza proclamării unirii Transilvaniei cu Regatul României trebuiau să ajungă musai din Moldova la Blaj. Singurul mijloc de transport care ar fi avut o șansă în această încercare era avionul.

La 10/23 noiembrie 1918 locotenentul aviator Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup se îmbarcă la bordul unui avion Farman 40 pe aerodromul din Bacău. Alături de mesajul sufletesc de pace și unire, cei doi aviatori aveau în grijă geanta sigilată cu documente și o mulțime de manifeste cu temă unionistă. Avionul militar de proveniență franceză, destinat cu precădere zborurilor de recunoaștere, nu avea carlingă închisă și nici armament. Dintre voluntarii înscriși pentru misiune a fost ales locotenentul Vasile Niculescu, deoarece avea experiență de zbor pe acest traseu, în 1917 el mai traversase munții pentru a împrăștia manifeste în Transilvania.

Îmbrăcați foarte gros, cu mănuși de mătase și ochelari de protecție, fără parașute, cei doi temerari au fost unși pe față cu un strat gros de parafină pentru a rezista temperaturilor de circa -30 grade Celsius pe care le-au înfruntat la 2500 m înălțime în timpul trecerii Carpaților. Traseul a urmat linia Siretului, a survolat Miercurea Ciuc, apoi a avionul a zburat între Târnave până la Blaj. După două ore și un pic, misiunea se apropie cu brio de sfârșit. Avionul se învârte deasupra orașului Blaj și împrăștie manifestele, apoi aterizează pe Câmpia Libertății.

Surpriza va fi mare – o mulțime entuziasmată îi va întâmpina pe aviatori cu urale. Iată ce scria publicația „Unirea” din chiar ziua aterizării cu privire la Prima solie: Lumea a alergat din toate părțile aclamând aeroplanul, cu culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpul Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin ghiață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților ce ne-au adus solia mântuirii [… ] El a fost solia cea dintăiu, simbolul; „visul neîmplinit”, de care pomenea poetul. Solia de azi e realitatea, biruința principiului național peste toate obstacolele de până acum. Trăiască vestitorii acestei biruințe! Trăiască România Mare!

Puteți citi întreaga poveste spusă chiar de locotenentul pilot Vasile Niculescu într-un interviu acordat la Radio Cluj în 1979 accesând următorul link: ziarulunirea.ro/zborul-ma ... -cantece-483993.

A doua zi avionul pilotat de curajosul locotenent Vasile Niculescu s-a întors la Bacău purtând alte documente oficiale; pe pânza avionului sute de oameni din Blaj și-au lăsat semnătura. Ostașul aviator nu a primit nici o medalie pentru acțiunea aproape nebunească pe care a întreprins-o în acel an.

În 1926 se retrage din activitate, își duce viața în câteva orașe ale țării, practicând o altă meserie – cea de ceasornicar. A trăit până în 1980; mormântul său se află în orașul Rădăuți.

Zborul Marii Uniri a avut o importanță crucială în desfășurarea evenimentelor de la sfârșitul anului 1918. Dacă literatura aeronautică nu l-a uitat, restul oamenilor nu prea au auzit de acest zbor. Abia în ultimii ani presa a redescoperit povestea și a promovat-o. Eroii nu trebuie uitați.

La Alba Iulia, măi frate,
Să mergi în zori de dimineață
Ca răsăritul sfânt de soare
Să-ți dea putere și viață!

Ne cheamă acolo datorința
Și legea noastră românească,
Să dăm dovezi la larga lume
De marea dragoste frățească!

Că soarele ce acol' răsare
În sfânta horă ne va prinde
Și visul nost' nutrit de veacuri
În flăcări zarea va cuprinde!

(Vasile Bora, Alba Iulia. În: Libertatea, nr. 3,15/28 noiembrie 1918)

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 27.11.18 21:18:26
Validat / Publicat: 27.11.18 23:32:01

VIZUALIZĂRI: 385 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Locotenent aviator Vasile Niculescu - preluare Internet.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 41 PMA (din 41 voturi)

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

Yolanda
[28.11.18 07:45:57]
»

@tata123: Un remember bine venit.

La ceas de mare sarbatoare pentru sufletul românesc, eroii mai putin cunoscuti merita recunostiinta noastra.

La multi ani România!

Carmen Ion
[28.11.18 09:37:44]
»

@tata123: Mii de mulțumiri pentru frânturile de istorie pe care ni le povestești!

Să ne bucurăm împreună de marea sărbătoare!

mihaelavoicu
[28.11.18 10:08:12]
»

Eroi despre care, cel puțin eu, am aflat din conversațiile și reviewurile acestui sait. Chiar despre locotenent Vasile Niculescu am citit.

Oameni fără de care, dar mai ales fără curajul și spiritul lor de sacrificiu, nu s-ar fi înfăptuit Romania Mare.

Felicitări! Multe felicitări!

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[28.11.18 15:24:05]
»

@Yolanda + @Carmen Ion +@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru ecouri. E o performanță în ziua de azi să îți rupi puțin timp pentru a citi și aprecia un articol.

Am inițiat această serie de articole, fără pretenția de a trata exhaustiv subiectul, pentru a readuce în atenția cititorilor fapte și aspecte care s-au derulat în anul 1918. Dacă sunt votate mai mult sau mai puțin decât „o farfurie de ciorbă” se poate vedea la fiecare material în parte. Eu mă bucur că reușesc să scriu aceste mici articole aniversare, alocând timp și resurse; poate sunt și alții care se bucură, citesc, apreciază...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][7 voturi]
liviu49
[28.11.18 19:00:19]
»

@tata123: Imi cer scuze ca de-abia acum reusesc sa raspund la acest articol. Si vad ca mai e unul la rand. Citind articolul si minunandu-ma de rabdarea pe care o ai de a cauta documente legate de istoria acestei tari, neuronul meu s-a trezit din somn si ma trage de atentie: Liviule, in 1976, cand ai fost in excursii in Bucovina, dupa vizita la Biserica Bogdan Voda, in drum spre hotel, ghidul ne-a aratat o casa si ne-a spua ca acolo a locuit, sau locuieste (cred ca m-am ramolit, daca nu-mi aduc aminte exact) pilotul avionului care a dus de la Iasi la Alba Iulia (imi amintesc eu) documentele legate de Marea Unire. Nu am dat importanta mai bine de 40 de ani si acum realizez ce informatie deosebita aflasem.

Ma bucur ca ai scris acest articol, care e pe inima mea si alerg sa-l citesc pe cel care, sper sa nu se fi racit.

Numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][3 voturi]
abancor
[28.11.18 20:08:57]
»

Foarte interesantă povestirea, mai ales că nu știam despre această ispravă! Întîmplări ca asta nu prea sînt cunoscute, nici discutate, așa că, pentru amatorii de aventuri și narațiuni bogate, de amănunte și detalii, de miez adică, articole ca acesta sînt mici surprize. Mai aflăm și altele pe lîngă cunoscutele mituri ale Unirii: „pe-aici nu se trece” și adunarea de la Alba Iulia.

Îmi place descrierea traseului, trimite direct la modul de navigație aeriană de atunci, „la vedere”, prin orientare la fața locului, după rîuri, drumuri. Parcă îl și văd pe pilot, atent la detaliile reliefului, urmînd probabil culoarul Trotușului etc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][3 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
liviu49, mihaelavoicu, tata123 🔱, Yolanda
Alte articole din această RUBRICĂFilozofări de suflet (mai puţin turistice):


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.049944877624512 sec
    ecranul dvs: 1 x 1