ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.11.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
TIMP CITIRE: 9 MIN

Centenarul Marii Uniri (1918-2018) Episodul 1: Marea Unire și celelalte aniversări

TIPĂREȘTE

Ceasul aniversar ticăie neîncetat, timpul se scurge implacabil, momentul în care națiunea română va serba trecerea unui secol de la împlinirea unui deziderat național: statul unitar român. E ușor să scrii despre orice altceva, dar despre evenimentele istorice de importanță națională e mai greu (deși românul se pricepe la toate). Să nu uităm cuvintele lui Nicolae Bălcescu: Istoria este cea dintâi carte a unei naţii; ea trebuie să fie curată, reală și să ofere modele și exemple. În același timp, vorba lui Mihai Eminescu: Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece. Istoria e ciclică, are vârfuri și văi, momente de glorie și de suferință.

Încerc să vă prezint în cele câteva zile rămase până la 1 decembrie 2018 câteva aspecte legate de Marea Unire, reflectate în presa vremurilor de altădată. O fi momentul să devenim patrioți, în sensul bun al cuvântului, deși pentru fiecare dintre noi patriotismul are un sens și o semnificație. Să citim azi câteva fragmente despre evenimentul desfășurat la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, dar și despre aniversările care au urmat în deceniile interbelice.

Miron Costin scria în a doua jumătate a veacului al XVII-lea în „De neamul moldovenilor” despre unitatea de neam a românilor: Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenescu şi muntenescu şi câţi sunt şi în ţările ungureşti cu acest nume, români şi până astăzi, de unde sântu şi de ce seminţie, de când şi cum au descălecat aceaste părţi de pământu, a scrie, multă vreame la cumpănă au stătut sufletul nostru. Să înceapă osteneala aceasta, după atâtea veaci de la discălecatul ţărălor cel dintâi de Traian, împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul… să scot lumii la vedeare felul neamului, din ce izvor şi seminţie sântu lăcuitorii ţărăi noastre, Moldovei şi Ţărăi Munteneşti şi românii din ţările ungureşti, cum s-au pomenit mai sus, că toţi un neam şi o dată discălecaţi sântu, de unde sântu veniţi strămoşii loru pre aceaste locuri… . Un cronicar precursor al marilor oameni de cultură care au scris despre Unire în secolele următoare.

Mii de oameni, delegații organizate sau voluntari și doritori de a asista la un moment istoric, în marea lor majoritate țărani cu palmele bătătorite și intelectualitatea satelor, s-au adunat la Alba Iulia. Consiliul Național Român de la Blaj a înaintat o circulară către popor la 24 noiembrie 1918: Veniți la Alba Iulia! Frați Români! Veniți cu toții la Marea Adunare Națională, care se va ține în 1 Decemvrie a. la orele 10 a. m. în Bălgăradul lui Mihaiu Viteazul. Veniți cu miile, cu zecile de mii! Lăsați pe o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor mai bun și fericit pentru întreg neamul nostru românesc. – publicat în „Unirea”, 28 noiembrie 1918.

La câteva zile după desfășurarea marelui moment, Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, ecourile și impresiile continuau să apară în presa vremii. În aceeași publicație care apărea la Blaj („Unirea”, 4 dec 1918) este descris modul de desfășurare a adunării de la Alba Iulia: Poporul la Alba-Iulia! Poporul nostru - mândru ca nici odată – s-a manifestat mai pe sus de toate aşteptările. Pe o vreme de iarnă, mizerabilă, cu zăpadă şi apă, au venit din toate părţile româneşti sutele, miile şi zecile de mii: pe jos, călări, cu căruţe şi cu trenurile. Am văzut la Alba-Iulia căciulile Maramurăşului, pălăriile Câmpiei, cuşmele Bănatului, sumanele țerii Bârsei şi ale Poienarilor. Satele din jur au venit toate în grupe puternice, cu steaguri tricolore, cu tăbliţe, unele cu banderii de călăreţi, cu muzică etc. Ce splendidă a fost inşiruirea de gardişti români mai ales gardele în sumane albe ale Moţilor, înşiruite pe tot drumul dela poarta Carol, de-alungul cetăţii lui Mihaiu Viteazul, până la ieşirea pe câmpul de exerciţiu al reg. 50 unde avea să se adune mulţimea. Eternă pagubă, că acee a mândră defilare a poporului nu a putut fi învecinicită cu ajutorul unui film! Nu ştim dacă vom avea prilej să mai vedem cândva atâta frumuseţă, atâta mândrie şi atâta trezvie a poporului nostru, ca de astă dată la Alba-Iulia. Dacă ar întrebă cineva: cât de mare a fost numărul celor ce au fost de faţă la Alba-Iulia - aş răspunde: nu ştiu. Au putut să fie 80.000, au putut să fie 90-100.000. Pe câmpul de exerciţiu, unde a fost adunarea, era o mare de capete, o mare de steaguri şi tăbliţe tricolore. Când au început oratorii improvizaţi, pe la orele 12, să vorbească de pe cele 4 tribune, şi a început mulţimea să se gru¬ peze în jurul tribunelor - ţi-se părea, că în jurul fiecărei tribune: e tot acelaș număr de capete, care îl evaluai înainte pentru mulţimea de pe câmpul întreg! A fost însă un defect al organizaţiei nu ştim din a cui vină, că abia târziu s-au gândit oamenii să dee şi oarecare hrană sufletească mulţimei adunate. []... [] Pe la 1 oră apărură pe tribuna principală episcopii Cristea şi Hossn. Mulţimea se grupă în jurul tribunei. Episcopul Cristea făcu istoricul acestei zile mari, vorbind poporului din cele 4 laturi ale tribunei, iar episcopul Hossu ceti proiectul de rezoluţie al adunării delegaţilor. Sosiră într-aceea şi alţi trimişi ai adunării delegaţilor: deputatul Vaida, reprezentantul socialist, Jumanca, a cărui vorbire frumoasă merită remarcare deosebită, advocatul Dr. Lazar etc. Deosebit entuziasm au provocat vorbirile delegatului Bucovinei, Procopovici şi ale delegatului Basarabiei, Pantilimon Halipa. Ţinuta poporului nostru a impus mai ales străinilor! Noi constatăm că nu ne-am înşelat nici de astă dată în poporul nostru: în trezvia, în simţul lui de ordine şi de ascultare!

În 1928 când trebuiau să se serbeze 10 ani de la Marea Unire, condițiile politice și tragerea de timp au condus la o ceremonie și manifestări restrânse. Abia anul următor se serbează cum se cuvine deceniul scurs de la eveniment, în jurul datei de 10 mai 1929, Ziua Regalității. După eveniment apare o lucrare intitulată „Serbările Unirii” care relatează toate acțiunile desfășurate cu prilejul acelei aniversări. Cităm un fragment din discursul lui Iuliu Maniu rostit în cadrul manifestărilor: Victoriosul rege Ferdinand va străluci ca o luminoasă făclie înaintea generațiilor care vor urma, binecuvântându-i numele prin toate timpurile, alăturea de cel al Maiestății Sale Regina Maria, luminata sa tovarășe în suferințe și în izbânzi. Țara și Guvernul ei se închină în fața patriotismului plin de sacrificii și de neînchipuite suferințe a Vechiului Regat, care, prin sfatul înțelepților săi conducători, prin devotamentul tuturor și prin jertfa atâtora, a dat naștere grandioasei epopei scrise cu sabia glorioasei noastre armate, pe cele mai mărețe pagini ale istoriei neamurilor.

Cu un an înainte, în 1928, publicistul Gheorghe Tulbure publica în „Familia” (nr. 11-12,1928), sub titlul „Unirea Ardealului 1918-1928”, un text de un adevăr profund: La 1918 s-au regăsit și s-au îmbrățișat două jumătăți de neam: una eroică și alta martirică. Unitatea noastră geografică și politică odată realizată, mai rămâne să le desăvârșim pe amândouă prin acea unitate a sufletelor, care, contopind pe toți într-un gând și într-o simțire, formează temelia adevăratei unități naționale. Opera aceasta de cimentare lăuntrică, dacă a întârziat până astăzi, credem că va fi mai ușoară de acum înainte. Suntem unul din cele mai omogene popoare ale Europei. Procesul unirii noastre desăvârșite face progrese reale în toate domeniile vieții naționale, oricâte ar fi piedicile, ce i s-au pus în cale. Această sfântă și mântuitoare unire sufletească nu o vom putea realiza însă nici prin stearpa gălăgie a politicianismului, nici prin avalanșa păcatelor publice și nici prin meschina scormonire a unor firești cusururi regionale, ci prin obșteasca înfrățire a tuturor energiilor și a tuturor valorilor morale, care înțeleg să își servească țara fără s-o compromită și fără s-o dijmuiască .

Alt text plin de semnificații a publicat Axente Banciu sub titlul „Închinare Făuritorilor Unirii”, în „Țara Bârsei” (nr. 1,1929): Să nu ne prea batem deci în piept supraviețuitorii războiului cu meritele noastre, ori câte jertfe am fi adus, căci România de azi e opera multor generații de jertfitori la altarul ei: jertfitori cu condeiul, cu cuvântul, cu plugul, cu spada, cu suferințele care au dospit sufletele dintre care au țâșnit energiile făptuitorilor. Fără jertfa acestora, fără unitatea sufletească pregătită de acești înaintași, jertfele generațiilor noastre, chiar supraomenști de-ar fi fost, n-ar fi putut realiza ceeace s-a realizat. Înclin să cred că trecerea unui deceniu, apoi a altuia și tot așa conducea la scăderea dorinței, atunci a fost momentul (din toate punctele de vedere) și s-a înfăptuit Marea Unire.

La 20 de ani distanță de actul de la Alba Iulia, publicația „Vestitorul” (nr. 23,1 decembrie 1938) scria: Însemnătatea zilei de 1 Decembrie 1918 n-o poate cuprinde în adevărata-i măreție decât acel ce a pătruns în frământările istorice ale acestui ținut românesc... []… [] Ba generațiile tinere când mai aud povestind câte un om al vremurilor trecute despre stafiile istorice de odinioară, de nedreptățile ce le croiau pe trupul și sufletul neamului nostru stau în cumpănă ce să creadă și cât să creadă... .

Disoluție... Trecerea timpului duce la disoluție, la ștergerea treptată a amintirilor, la transformarea adevărului în legendă, la nebăgare în seamă și indiferență. Mai sunt câteva zile până la Centenarul Marii Uniri, parcă nu se simte nimic festiv în aer, anul 2018 a trecut rapid fără a marca cum se cuvine un asemenea eveniment. Câteva expoziții, lansări de carte și comemorări (dedicate eroilor din Primul Război Mondial) au marcat până acum Centenarul. Nu mai e timp... Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 26.11.18 13:56:45
Validat / Publicat: 26.11.18 14:20:40

VIZUALIZĂRI: 588 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia - preluare Internet.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?
[1 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 55 PMA (din 55 voturi)

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

mihaelavoicu [26.11.18 15:57:28] »

Wow... ce surpriză! În timp ce guvernanții noștri se luptă pentru interese proprii, iată cineva care se luptă pentru ca adevărul să nu intre în legendă, la nebăgare în seamă și indiferență. Felicitări!

Mi-au plăcut în mod deosebit cuvintele lui Axente Banciu, probabil publicist la Țara Bârsei. Cât adevăr grăiește!!

Mulțumesc pentru informațiile date și aștept cu nerăbdare următoarele episoade.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][6 voturi]
liviu49 [27.11.18 18:03:16] »

@tata123: Eeeeiiiii, uite ca nu scapi de mine nici cu acest articol, mai ales cu acest gen de articole. Ma bucur ca se mai gaseste, in afara de un dilimache indragostit de natura, geografie si istorie, cineva care crede ca fara istorie nu suntem, dar mai ales nu vom mai fi nimic.

Nu vreau sa cad in butoiul cu amintiri, dar as mentiona ca razboiul care a dus la reintregirea tarii a putut avea rezultele favorabile pentru tara noastra pentru ca cei care ne-au condus in acele vremuri, au dat la o parte neintelegerile, uneori dusmaniile, dintre ei si au pus mai presus de orice interesul tarii, al natiunii si s-au pus in slujba si in fruntea poporului. Fiind un admirator al dulcei Bucovine, as mentiona faptul ca rivalitatea politica si chiar personala intre Ion Nistor si Flondor, a palit atunci cand s-a pus problema alipirii Bucovinei la Patria Mama. Si-au eforturile si taberele pentru a accelera Unirea Bucovinei cu Romania si a contracara proiectul de realizare a unei Ucraine care sa cuprinda si Bucovina locuita de veacuri de romani. Disensiunile dintre cei doi remarcabili patrioti au continuat si dupa Marea Unire, dar se refereau numai la modalitatea de integrare cat mai rapida a Bucovinei in Romania Mare, dar scopul lor a ramas acelasi. Negocerierile purtate de fiecare cu guvernul roman, pentru unirea Bucovinei cu Patria Mama, sau dupa Marea Unire in cadrul negocierilor dure pentru pace, mai ales pentru contracararea propunerii americane de stabilire a frontierei de nord a Romaniei in zona Bucovinei, pot fi exemplu si peste 100 de ani.

Ce ma doare cel mai mult e faptul ca astazi sunt mai putine manifestari, nu manifestatii, legate de centenarul Uniri, ca acum 50 de ani, cand am fost implicat in organizarea unor evenimente comemorative legate de semicentenarul Unirii. Poate ca pe vremea aceea mai traiau participanti la primul nrazboi, la manifestarile legate de Unire, era un avantaj pentru organizatori. Atunci un lector de la Stefan Gheorghiu nu s-a sfiit sa ne vorbeasca despre Marea Unire, vorbindu-ne si de Unirea Basarabiei si a Bucovinei de Patria Mama. Pe vremea aceea, era dupa 21 august 1968, incepusera sa apara multi cunoscatori ai istoriei care vorbeau si despre ceea ce noi, in manualul de istorie, aveam doar doua randuri mentionate.

Mi-as dori ca, daca nu suntem capabili sa fim uniti, nu ne putem intelege intre noi, macar sa nu ne mai chinuim sa distrugem acest pamant, care ar trebui sa fie sfant pentru noi, romanii.

Iar m-am intins la vorba, asa ca ma opresc aici, asteptand si comentariile altora, dar nu politice, ci istorice.

Numai bine si calatorii placute!

PS. Nu ti se pare ciudat ca la 46 devoturi, apare doar un ecou?

Sa fie de vina farfuria de ciorba?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][4 voturi]
roth [27.11.18 22:05:57] »

@liviu49: O lectie de istorie pe intelesul tuturor, o placere la lecturat.

Astept continuarea, multam.

Mitica49 [28.11.18 16:59:46] »

@tata123: Atunci Marea Unire a fost posibilă "prin obșteasca înfrățire a tuturor energiilor și a tuturor valorilor morale, care înțeleg să își servească țara fără s-o compromită și fără s-o dijmuiască"[i/] conform celor afirmate de publicistul Gheorghe Tulbure. Din păcate azi se pare că mergem spre dezbinare la asta contribuind din plin "stearpa gălăgie a politicianismului" si ""avalanșa păcatelor publice" (vorbe mari atunci, adevărate, din plin, din păcate, și azi).

O lecție de istorie deosebită. Citim și ce va urma.

Felicitări!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
liviu49, mihaelavoicu, Mitica49, roth
Alte articole din această RUBRICĂFilozofări de suflet (mai puţin turistice):


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.041878938674927 sec
    ecranul dvs: 1 x 1