Vila Dunavski Raj - Paradisul Dunării

TIPĂREȘTE

Cum se ajunge

@costy69, colegul nostru care a fost la Vila Dunavski Raj înaintea mea, a descris atât de bine drumul până acolo încât orice aş mai spune eu, este repetiţie. Citiţi şi impresiile lui aici

Voi sublinia doar că, după ce treci de Golubac, la vreo 4 km, nu trebuie ratat panoul cu săgeată spre Vinci. Chiar lângă drumul secundar dreapta, există şi un panou care specifică faptul că până la Vila Dunavski Raj mai sunt 3500 m. Această porţiune este asfaltată, îngustă, dar nu ridică probleme pentru că este foarte puţin circulată. Al doilea indicator, de astă dată pe partea stângă a şoselei, este mai vizibil şi conduce pe un drum şerpuit, pietruit, prin pădurea de pini, cam 400 m. Vila Dunavski Raj se află pe partea dreaptă, cu neputinţă de ratat pentru că un alt panou este aşezat vizibil, la poartă.

Vila

În pădurea deasă, de pin, se află mai multe case de vacanţă, unele finisate, altele în construcţie, unele mai mari, altele - majoritatea - mai mici, toate părând că se ascund printre tulpinile înalte ale arborilor.

Din primul moment remarci faptul că proprietarii nu au tăiat fără milă copacii pentru a-şi face o curte cât mai largă, ci s-au limitat doar la strictul necesar pentru construcţie, alei şi dependinţe. Aceasta este nota definitorie a întregii zone. Nu ştiu dacă este o reglementare la nivel naţional sau oamenii de aici iubesc cu adevărat natura şi-i apreciază beneficiile.

Vila Dunavski Raj are opt camere, toate cu terasă şi vedere la grădină şi spre drum. Circulaţia fiind aproape inexistentă, liniştea este atât de profundă, iar aerul atât de curat încât pentru mulţi dintre noi poate părea o altă lume. Aici sunt condiţii excelente pentru odihnă, relaxare, dar şi pentru petrecerea timpului într-un mod activ.

Peste drum se află un teren de tenis pe bitum şi un coş de baschet, iar la demisol amatorii de biliard sau tenis de masă au toate condiţiile pentru joc. Alături, tot la demisol, este şi un bar care - atunci când am fost noi acolo - nu părea funcţional. Probabil, la nevoie, în perioade cu un aflux turistic mai mare, situaţia este alta. Tot aici se află şi bucătăria şi sala de mese. O canapea confortabilă şi un televizor mare aşezat pe o comodă, îi face pe televizomani să se simtă ca acasă. Şi internauţii trebuie să ştie că la Vila Dunavski Raj conexiunea Hi-Fi este bună peste tot. La demisol există şi două toalete.

Amatorii de plimbări se pot afunda în desişul pădurii sau pot merge pe malul Dunării, pe faleză, de unde pot admira nu doar fluviul şi clădirile frumoase din centrul satului Vinci, ci şi malul românesc, cu localitatea Moldova Veche. Fiind mai mereu plecaţi, noi nu am avut prea mult timp pentru plimbări pe faleză. Am făcut doar o singură ieşire, suficient pentru a remarca ce frumos se vede Cetatea Golubac, aninată pe coastă, gata să se prăvale în Dunăre.

Grădina

Nu există nivel în sistemul nostru de notare pentru a aprecia frumuseţea grădinii de la Vila Dunavski Raj! Amenajată printre tulpinile înalte, dese, de pin, grădina este un parc în miniatură. Plante exotice mari, multe flori, iederă căţărându-se pe copaci, un mic iaz cu pietre de jur-împrejur, cu câteva frunze de nuferi plutind pe apa verzuie, cu zorelele care-ţi zâmbesc dimineaţa, iată colţul de rai de la Vila Dunavski Raj! Aleile betonate, prin iarbă, duc la leagăn sau la cele trei hamace viu colorate. Patru foişoare acoperite cu trestie peste care s-au scuturat din belşug ace şi conuri de pin, sunt locuri minunate pentru servit masa sau pentru a sta la o şuetă. Plantele agăţătoare lăsate să crească în voia lor, completează fericit acest cadru natural.

Camera

Camera care ne-a fost repartizată se află la etaj, în capătul dinspre alee şi este mai curând o cameră pentru o familie cu doi copii. Are patru paturi care ocupă aproape toată suprafaţa încăperii. Pe paturile proaspăt primenite, cu saltele confortabile, aşteptau prosoapele (câte două de persoană).

Mobilierul este în bună stare, dar minimal. În afară de paturi, în cameră mai sunt două noptiere şi o comodă pe care se află televizorul şi un player. Televizorul interceptează un singur post şi acela sârbesc. Poate că nu ne-am descurcat noi, poate că telecomanda era de vină, în orice caz, cum n-am venit la Vila Dunavski Raj pentru emisiunile TV, o singură încercare ne-a fost de ajuns. Tot pentru pretenţioşi amintesc faptul că în cameră nu există telefon, uscător de păr sau frigider. Pentru cei care chiar au nevoie de frigider, vestea bună este că există un frigider pe hol, posibil de folosit în comun. De asemenea, în cameră nu există aer condiţionat, dar vă asigur că umbra deasă a pădurii vă va face să nici nu gândiţi la aşa ceva. Căldurile sufocante sunt pentru oraşele cu betoane încinse de soare, nicidecum pentru Vila Dunavski Raj.

Încăperea este pardosită cu parchet acoperit parţial cu două preşuleţe. La geamul şi la uşa terasei există perdea şi draperie. Un calorifer pentru perioadele mai reci, o oglindă cu o ramă interesantă, dintr-o împletitură de rafie, un dulap încastrat în perete cu perne şi pături de rezervă, precum şi cu mai multe umeraşe pe o bară, completează dotările camerei 6 de la Vila Dunavski Raj.

Iluminatul încăperii se face prin cele două plafoniere şi prin aplicele montate pe peretele de lângă două dintre paturi. Prizele sunt suficiente, necesare nu doar pentru încărcat telefoanele sau acumulatorii aparatelor foto, ci şi pentru aparatul care alungă ţânţarii. Fiind la Dunăre, e firesc să nu fim scutiţi de prezenţa acestor insecte urâcioase. Avizaţi de @costy69, noi am luat în bagaj şi mijloacele de luptă cu ţânţarii, dar, trebuie să spun că gazdele au fost deosebit de atente în legătură cu acest aspect. Am găsit pe comodă, lângă televizor, un aparat cu pastila pregătită, iar seara, grijuliu, domnul a venit să-l pună în priză.

Terasa

Terasa fiecărei camere este mare, cu grilaj de fier şi împodobită cu flori care cresc în jardiniere. O masă rotundă, cu patru scaune de plastic, este locul în care se fumează (am găsit scrumieră în baie), unde stai seara la o bere şi de unde te poţi bucura de vederea superbă spre pădurea deasă şi spre grădină.

Baia

Baia camerei 6, ca de altfel şi celelalte - cred - este mică, acoperită cu gresie şi faianţă asortate, în ton şi cu perdeluţa de la duş. Singurul recipient pentru săpun lichid se află la chiuvetă, la duş existând doar un suport pentru gelul adus de acasă. Oglinda cu etajeră şi cele două dulăpioare laterale, două bare pentru prosoape şi două agăţători montate pe uşă, peria pentru toaletă, precum şi un coş pentru gunoi fac parte din dotările băii.

Aerisirea se face prin perete. Trebuie să mai menţionez că a fost apă caldă ori de câte ori am avut nevoie.

Masa

Tot de la @irinad şi @costy69, colegii care au fost la Vila Dunavski Raj înaintea noastră, ştiam că în privinţa meselor nu vom fi dezamăgiţi, aşa încât am lăsat la aprecierea gospodinei meniul din fiecare seară.

Nu ştiu dacă în mod obişnuit în Serbia se serveşte ciorbă la cină, dar pentru că noi luam masa târziu, peste zi fiind plecaţi, am făcut începutul de fiecare dată cu ciorbă. Specialitatea casei rămâne însă şalăul la cuptor (garnisit cu lămâie şi o crenguţă de enupăr), cu cartofi natur şi ceapă alături de un mijdei de usturoi foarte bine preparat. De asemenea, pleşcaviţa (nu ştiu cum se scrie) cu cartofi prăjiţi, este un preparat tradiţional pe care n-ar trebui să-l rataţi dacă mergeţi acolo. Vinul casei, alb, este foarte bun.

Clătitele cu gem de caise şi cremă de vanilie sunt un desert de care vă veţi aminti cu plăcere dacă le veţi degusta la Vila Dunavski Raj.

Micul dejun este în regim bufet, preparatele fiind aranjate pe platouri, pe o masă mare de la subsol. Kaizer, salam, şuncă presată, ouă fierte, roşii şi castraveţi, telemea şi caşcaval, iaurt, unt, zacuscă şi gem (caise sau prune) făcute în gospodăria proprie, miere, lapte şi cereale, cafea, suc, pâine (inclusiv feliată), clătite cu gem sau plăcintă cu brânză, iată oferta din cele două dimineţi în care am luat micul dejun acolo.

Personalul

Inima afacerii, cea care este prezentă peste tot, întotdeauna, este o doamnă. Nu ştiu cum s-ar scrie corect, dar - pronunţat - numele ei este Duşiţa. Ea este ajutată de un domn, probabil soţul ei şi - ocazional - de o altă doamnă, ceva mai tânără. Din umbră, adică fără a fi văzută, Mina, fiica lor, bună cunoscătoare a limbii engleze, asigură comunicarea prin e-mail cu potenţialii vizitatori.

Oameni primitori, gazdele s-au străduit cât le-a stat în putinţă ca noi să ne simţim bine acolo. Ne-au primit cu strângeri de mână şi urări de bun sosit, apoi am ciocnit câte un păhărel, doamnele cu lichior de nuci verzi, iar domnii cu ţuică de caise, ambele din gospodăria proprie. Despărţirea a fost ca între prieteni, cu strângeri de mână, îmbrăţişări şi promisiuni de bună revedere.

Comunicarea cu ei este destul de dificilă pentru că nu vorbesc engleza. Doar Duşiţa cunoaşte câteva cuvinte, strictul necesar în relaţionarea cu turiştii străini. Din review-urile celor care au fost acolo înaintea mea, ştiam acest amănunt, de aceea m-am înarmat cu o listă de cuvinte şi expresii uzuale în limba sârbă de care am făcut uz adesea. Nu doar comunicarea cu gazdele mi-a fost în acest fel uşurată, ci şi comunicarea cu alţi oameni, atunci când eram în dificultate, încercând să găsim un anume obiectiv.

N-aş vrea să închei fără a aminti că sâmbătă seara, dintre cele opt camere ale Vilei Dunavski Raj, şase erau ocupate de români şi doar una de o tânără pereche de sârbi. După noi şi două familii sosite de vineri cu o maşină de Hunedoara, sâmbătă a apărut un convoi de 6 motociclete de Galaţi. Dacă pe şosea pentru mine prezenţa motocicletelor este un motiv de real disconfort, la Vila Dunavski Raj impresia a fost cu totul alta. Băieţii mergeau la o întâlnire de profil în Austria şi îşi rezervaseră cazarea pentru noaptea de tranzit la Vila Dunavski Raj. Erau sociabili, povestitori înzestraţi, iar la un pahar cu bere, laolaltă cu gazdele, toţi locatarii temporari ai vilei formaserăm o nouă şi mare familie.

---

VIZUALIZĂRI: 2587 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI