Pensiunea Casa Mircea, locul unde intimitatea si discretia sunt la ele acasa

TIPĂREȘTE

Buna ziua tuturor! In cele ce urmeaza, va voi relata prima noastra exerienta cu zona turistica a Defileului Dunarii/Cazanele Dunarii/Clisura Dunarii.

Bugetari fiind, aveam vaucherele de vacanta care urmau sa expire prin Octombrie si cum toamna e destul de capricioasa, ne-am gandit sa le cheltuim in toiul verii. Dupa cum am mentionat, era pentru prima data cand planuiam o iesire in judetul Mehedinti, asa ca, inainte cu aproape o luna de data la care urma sa plecam in concediu, am inceput cautarile serioase de cazari, obiective turistice si restaurante bune de servit masa. Nu ma condamnati, imi place sa fiu organizata.

Datorita faptului ca marea deja o vizitasem si fusese alegerea mea si a coiilor, venise vremea ca sotul sa aleaga o zona din Romania pentru a doua etapa a concediului de anul acesta. Discutand unde i-ar placea sa ajunga, din doua zone neexplorate, a ales Cazanele Dunarii.

Din trecut stiam ca Eselnita este o localitate in care e bine sa te cazezi si pentru a economisi timp, de la bun inceput, am intrat e AFA, cu gandul sa aflu ce pensiuni au cel mai bun rating.

Astfel, am gasit Pensiunea Casa Mircea, cu nota 10 si grad de recomandare de 100%. Am citit ce se putea citi si am rezervat.

Va voi prezenta o imagine actuala a pensiunii, deoarece ultima recenzie este din 2017, iar pozele sunt invechite rau.

Noi suntem din Vrancea, iar traseul pe care ni l-am propus a fost urmatorul: Focsani-Buzau-Bucuresti-Pitesti-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Orsova-Eselnita. 566km, 7h 31 min, extrem de lung. La inceput s-a vrut a fi un concediu al parintilor, insa cel mic a vrut sa mearga cu noi, asa ca, spre binele tuturor, am ales sa ne oprim o seara in Craiova, despre care va voi povesti ulterior.

Dupa o oprire scurta in Drobeta-Turnu Severin, cat sa vizitam Muzeul Regiunii Portile de Fier I, am ornit catre Eselnita.

Am ajuns la Casa Mircea in jur de ora 15. Am parcat masina peste drum de pensiune, in spatiul special amenajat, am traversat strada si am urcat sa ne cazam.

La receptie am intalnit o doamna extrem de amabila care ne-a urat bun venit si ne-a facut formalitatile de cazare. Ulterior aveam sa aflam ca aceasta este cea care face motoarele sa se invarta la afacerea de familie. Aceeasi doamna zambitoare ne servea si masa, fiind mereu atenta la detalii si dispusa sa petreaca timp cu clientii. Ne simteam ca intre prieteni.

Un aspect foarte important pe care l-am sesizat din primele ore ale sejurului nostru a fost acela ca doamna Oana ne-a oferit suficient „spatiu„si intimitate pentru a ne simtit tare bine in cele doua zile petrecute la pensiune.

Sotul doamnei Oana, o prezenta tare discreta, era cel care se ocupa de chestiile administrative, din ce am putut noi sa ne dam seama.

La cazare, am primit camera cu numarul unu, aceasta fiind o dubla cu pat matrimonial.

Stiam cate ceva despre amenajarea interioara a pensiunii, dar cand am intrat, ne-am dat seama ca in realitate lucrurile stau mult mai bine. Spatiul, arhisuficient pentru noi trei. Camera noastra avea urmatoarele dotari: pat super king size (avea latimea de 180 cm), dulap pentru haine, noptiere, oglinda, iluminat in tavan cu selectarea intensitatii, pe perete si la noptiere. Mi-a placut tare mult ca podeaua era din mocheta, iar asta ne-a sporit confortul, camera fiind foarte primitoare.

Baia era destul de incapatoare, fiind dotata cu cabina de dus. Ne-au fost oferite consumabile, genul acela de produse hoteliere, care s-au reinnoit fara sa cerem asta (sapun solid si sampon si gel de dus 2in 1). Prosoapele erau aranjate pe pat, alaturi de o surpriza dulce.

Balconul era pe colt, oferind priveliste catre spatele pensiunii si catre piscina si zona de relaxare si era dotat cu doua scaune cu pernute.

In camera am avut aer conditionat care a facut fata cu brio caldurii de afara (32-34 C), atat la pranz cat si seara ne-am odihnit foarte bine. Intr-una din seri nu a fost necesar sa pornim aerul conditionat, ci am lasat geamul deschis. N-am avut tantari, fiindca avea plasa impotriva insectelor.

Apropos de tantari, niciun tantar nu roia pe tot spatiul pensiunii, desi era apa aproape, vegetatie multa, vara... Norocul nostru!

La ponton, 2-3 tantari razleti.

Toate spatiile pensiunii erau curate, parfumate si bine intretinute, cu o atentie sporita catre detalii. In cele doua zile s-a ridicat gunoiul si s-a aranjat patul, spre rusinea mea????.

Pensiunea casa Mircea are restaurant propriu si functioneaza cu regim inchis, in sensul ca se gateste strict pentru oaspetii cazati, programul fiind 8.15-21.00.

Am ales sa servim masa aici si sa nu mai exerimentam si alte restaurante din zona.

La cazare, doamna Oana ne-a oferit un meniu si ne-a rugat sa ii transmitem ce dorim sa mancam cu cel putin o ora inainte de a servi masa, deoarece se gateste la solicitarea clientului. Super asa!

Prima masa a fost cina din prima zi de cazare, cand gazda ne-a intampinat cu o gustare din partea casei, salata de icre cu paine prajita, aceasta fiind modalitatea de a ne ura bun venit.

Preparatele comandate au fost foarte bune, am ras tooot!

A doua zi, la micul dejun care este inclus in pretul cazarii, am fost de-a dreptul socati de maniera in care am fost serviti si regret ca o parte importanta n-am apucat sa o pozez (un sandwich cu mot). Poate aveti impresia ca prezint totul prea la superlativ, dar pe nicaieri nu ni s-a oferit un astfel de mic dejun. voi atasa poze, pentru credibilitate :)).

Ce sa va mai povestesc, tot ce am comandat a fost excetional.

Despre preturi, am intalnit: ciorbe 22-25 lei, felul principal 30-59 lei, garnituri 10-14 lei, salate 8-9 lei, platou Casa Mircea - 60 lei, desert 16-24 lei, apa si racoritoare 8-11 lei, bere 10-14 lei, vin 32-120 lei.

Fiecare masa am servit-o pe terasa, de cele mai multe ori pe terasa de sus, cu priveliste catre Dunare si Serbia si o singura data jos.

Pensiunea este situata e un deal, e partea dreapta a drumului, cum veniti dinspre Orsova, este dispusa e doua nivele si, din cate am inteles, este pe piata de acum zece ani. Pozele de pe AFA sunt cam de atunci, iar cand vor fi incarcate si ale mele, veti observa o frumoasa evolutie. Asta pentru ca se pune suflet.

Unitatea de cazare dispune de 5 camere, asta insemnand ca mai mult de 5 familii nu vor fi niciodata cazate simultan. Avand in vedere ca se pot caza persoane care nu fac parte dintr-un grup, s-a pus accentul pe crearea de multiple spatii de relaxare, astfel incat, daca nu se doreste sa se stea laolalta, cuplurile pot sta separat. Am numarat 8 astfel de zone, incluzand terasa principala si interiorul restaurantului.

Atractia principala a pensiunii este piscina care are aproximativ 8 metri lungime, 4 metri latime si adancimea de 1,5 metri, lucru care este afisat. La piscina sunt 6 sezlonguri de lemn cu perna, masute, 2 sezlonguri tip balansoar, umbrele, colac, saltea si o minge. Prosoapele pentru piscina sunt oferite si se schimba zilnic. Fiind suficient loc de asezat, nu prea exista riscul sa te asezi pe prosopul pe care a stat altcineva.

Peste drum de pensiune, se afla parcarea si cararea catre ponton, acesta fiind proprietate privata a pensiunii. Inca din prima zi sotul meu s-a relaxat la pescuit, singur, singurel. Bine... cu noi pe cap, dar noi nu stateam mult, caci ne plictiseam. Ma refer ca niciun alt turist nu a pescuit pe ponton in cele doua zile.

Pontonul, el insusi un mare loc de relaxare este tare frumos amenajat (veti vedea diferentele la poze 2014-2017-2023). Aici gasiti doua seturi de mobilier de gradina, cu perne de burete, plasa de umbrire, sa nu vi se puna pe suflet caldura, 2 mini sezlonguri si pentru seara, cand soarele trece binisor in dreapta, un hamac cu doua pernute.

La 1.8km de pensiune, in Eselnita, se afla un magazin cu articole de pescuit, in cazul in care n-ati venit pregatiti.

Dupa cum am mentionat, distractia a avut loc la piscina, iar relaxarea la ponton. In prima zi ne-am bucurat de exclusivitate la piscina, apoi ni s-au mai alaturat doua cupluri. Oameni de calitate, discreti.

Cu ajutorul doamnei Oana, am programat o plimbare cu salupa, aceasta recomandandu-ne o persoana cu vechime in domeniu care a fost si un foarte bun ghid. Plimbarea a durat 2 ore, pretul a fost de 60 de lei/adult si 30 de lei/copil. Ghidul, domnul Sorin, ne-a explicat, pe indelete, istoricul zonei si punctele de atractie speciale. Am realizat cateva instantanee reusite si 2-3 voi pune si aici, desi doresc sa ma axez pe cazare.

Ca si incheiere, va recomand sa ajungeti la pensiunea Casa Mircea din Eselnita, noi ne-am simtit minunat!

---

VIZUALIZĂRI: 804 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI