ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.02.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Ploieşti
ÎNSCRIS: 07.02.12
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
NOV-2013
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

După dumnezei, mirese şi bătrânei prin Cordoba

Ilustrație video-muzicală
Fantasy Flamenco - Rumba Allegro (Mozart Sinfonia Nr.40)


TIPĂREȘTE

Deşi începută de @le_maitre în forţă cu surle şi trâmbiţe, nararea periplului nostru andaluz s-a sfârşit înainte de a... continua. Iată că venirea zăpezii a reuşit să-i facă inspiraţia domnului meu să-i moară la intrare, sau mai bine zis, imediat după intrare... Zilele trecute, cu ochii pe geam, treceam în revistă mental toate escapadele nostre de anul trecut. Şi iată că așa mi-am dat seama că “aventura Spania” a început să se estompeze încet-încet. Pffffff, păi şi pe AFA ce-am mai scris? Iată că... ia-o pe toată de unde nu-i. M-am lăsat pe mâna lui şi sigur rămâneam şi cu asta nebifată... Aşa că mi-am luat pana la purtător şi călimara din dotare şi am început să le pun la treabă. Nu de alta, da’ acuş se face timpul să mai plecăm şi nici măcar pe asta n-am finalizat-o...

Domnul meu a început cu drumul cu maşina prin sudul Spaniei, apoi a continuat cu cazarea friguroasă din Malaga. Parcă i-aş lăsa lui Granada şi m-aş apuca eu de Cordoba. Aşa, ca să împărţim frăţeşte... două la primărie, două la...comandamenul de iarnă... :)

Bun... am ajuns în Cordoba într-o seară de sfârşit de noiembrie şi ne-am oprit direct la hotelul unde antamasem cazarea. Fiind foarte târziu, ne-am făcut planul pentru vizitarea oraşului în care tocmai ajunsesem şi ne-am retras în glorie. A doua zi urma un alt tur de forţă, de data asta în citadela vestită pentru ceramica sa.

Principalul obiectiv al vizitei în Cordoba a fost celebra Mezquita, pe care doream neapărat s-o vedem. Restul, ce mai venea pe lângă, era bonus de bună purtare, sau mai bine zis, de bună organizare... Zis şi făcut. A doua zi dimineaţă după micul dejun am pornit la pas spre celebra moschee. Hotelul era la o aruncătură de băţ de intrarea în Mezquita, aşa că maşina a stat cuminte în parcarea hotelului iar noi “ne-am luat picioarele la spinare” cătinel. Vai, şi acum îmi aduc aminte vântul acela rece şi înţepător care îmi tăia respiraţia pe măsură ce ne apropiam de malul Guadalquivir-ului. Cel puţin când treceam prin zonele umbroase, era de-a dreptul crivăţ, nouă aşa ni se părea.

Mezquita - sau unde se vede cel mai bine că există un singur Dumnezeu

“Ai grijă la ghiozdan! ”, mă atenţionă jumătatea-mi încă de când am ajuns în apropierea zidurilor moscheii. Deşi era o zi rece de noiembrie, turişti erau destul de mulţi. Şi precum vorba dragului Garcea: “…şi unde e lume multă, înseamnă că e o victimă…”, a trebuit să facem tot posibilul să nu ajungem noi înşine victimele din poveste. Aşa că am scos cu eleganţă actele, banii şi cardurile din portofele şi le-am introdus cu aceeaşi eleganţă în buzunarul din faţă al blugilor. Fiind astfel rezolvată problema siguranţei am purces curajoşi la drum.

Cum ajungi în dreptul Mezquitei pe partea cu Guadalquivir-ul privirea îţi fuge involuntar către Podul Roman care se întinde peste apele râului. Este incredibil câtă forţă degajă această construcţie. “Ăsta e regele tuturor podurilor şi podeţelor”, concluzionă maestrul emerit şi cred că nimic nu putea explica mai bine senzaţia pe care ţi-o trezeşte imaginea Podului Roman. Bine, gugălind veţi afla că Podul a fost construit în timpul împăratului Augustus, a fost ulterior extins, are o lungime de 250 de metri, şi alte asemenea date. Undeva pe la mijlocul lui se află statuia lui San Rafael, protectorul Cordobei. Pe malul celălalt faţă de Mezquita, în capătul podului, se află Turnul Arab care la început străjuia intrarea în Cordoba. Acum el adăposteşte un muzeu… Detalii, detalii… dar moscheea o vedem şi noi azi? Că doar d’asta am ajuns aici...

Ne-am îndreptat înspre moschee trecând prin Poarta Podului – în traducere liberă - sau Puerta del Puente, sau Bridge Gate (cum o aveam denumită pe harta de la purtător). Aceasta arată de fapt un Arc de Triumf în miniatură :), sau cel puţin pe mine la asta m-a dus cu gândul. Maestrul a făcut un pic pe ghidul şi a explicat micului auditoriu că această construcţie, de sfârşit de secol XVI, este în stil renascentist şi se află pe vechea locaţie a porţilor romane, respectiv maure ce legau arhitectural pe vremuri centrul oraşului de Podul Roman. Mulţumim, mulţumim!

Ce mi-a plăcut cel mai mult în Cordoba a fost că o grămadă din obiectivele turistice importante erau în preajma Mezquitei, aşa că am putut vedea destule într-un timp foarte scurt, nepierzând vremea cu transportul. Dar să revenim…

Odată întraţi în curtea moscheii, ne-am oprit pentru câteva cadre. Ştiam din cele citite că este impunătoare, dar primul impact al grădinii nu pot spune că m-a dat pe spate. Era frumos, dar nu ceva... nemaivăzut! Am luat repede biletele de acces pentru care am plătit 8 euro/persoană şi ne-am îndreptat spre intrare. Fac o paranteză aici pentru a dezvălui celor care intenţionează o vizită în viitorul apropiat că pe site-ul catedralei era specificat că zilnic între orele 8.30 şi 9.30 accesul poate fi gratuit dar vizita trebuie să fie individuală şi să se desfăşoare în linişte deplină. Dar să ne întoarcem la Mezquita...

Am intrat urmându-mi jumătatea care deja nu mai avea răbdare aflându-se atât de aproape de a-şi realiza un al doilea vis din copilărie (primul fusese cu o zi în urmă la Alhambra). Păşind înăuntru în primul moment nu am avut curajul să privesc în stânga unde se întindea interiorul moscheii. Îmi era frică de dezamăgire. Uitându-mă însă în ochii domnului meu şi văzând toată acea uimire amestecată cu bucurie, satisfacţie şi admiraţie, am întors şi eu capul pentru a vedea de fapt ce este Mezquita. Ştiţi imaginea aceea din filme când timpul se opreşte în loc pentru a da răgaz personajului principal să cuprindă întregul cu privirea? Cam aşa m-am simţit eu când am dat cu ochii de coloanele moscheii. Cele peste 1000 de arcade alcătuiesc ceva ce cu greu poate fi descris în cuvinte. Nu există epitete care să poată caracteriza deplinătatea acelui loc. Poate doar grandios, dar nu, nici acesta nu e suficient. Nu ştiu cum să explic mai bine, este o grandoare lipsită de opulenţă, te simţi mic şi totuşi mare, te simţi singur şi totuşi apărat, te simţi musulman şi totuşi creştin şi parcă îţi surâde puţin şi păgânismul. Nu ştiu, e un amestec acolo pe care nu l-am mai văzut şi nu l-am trăit nicăieri…

Şi mai e ceva… La un moment dat, poate şi datorită faptului că erau destul de puţini turişti, am avut impresia că sunt într-un labirint al oglinzilor. Am avut exact senzaţia aceea că dacă arunc o minge în faţa mea, am să-i văd reflexia în oglindă, mingea o să se lovescă şi o să se întoarcă la mine… Şi totuşi, nu s-ar fi întors. Aş fi pierdut-o cu siguranţă...

Istoria lăcaşului se întinde mult în urmă când pe ruinele unui lăcaş de cult vizigot s-a ridicat o moschee care a tot fost modificată şi extinsă, ca apoi în 1236 a fost resfinţită ca loc creştin. Aceasta este sinteza sintezei. Nu dau mai multe detalii. Tot aşa nu dau detalii nici despre împărţirea Mezquitei, mihrab, capele… Au făcut-o înaintea mea @amero ( aici ) şi @Costi ( aici ). Aceste review-uri le-am folosit în documentarea noastră şi pentru ele le mulţumim din suflet. Ideea de bază este că acolo, pe acel pământ, este cu adevărat ceva sfânt. Acolo Dumnezeu îmbracă orice formă dar rămâne tot Dumnezeu indiferent că eşti musulman sau creştin. Cum altfel, ce altceva să simţi într-o moschee în mijlocul căreia se ridică o catedrală? Cum se pot îmbina atât de armonic cele două religii “rivale” dând naştere sublimului din interiorul Mezquitei? Este pur şi simplu covârşitor!

Am ieşit din nou în grădina cu portocali care nu mă impresionase la prima vedere. Acum mi se părea mult mai frumoasă şi mult mai luminoasă. Zărind un paznic, ne-am îndreptat grăbiţi spre el pentru a-l întreba cum putem face să vizităm şi noi turnul pe care îl ochisem încă de la sosire. Nicio şansă… Turnul era închis vizitelor publicului. Am plecat cu regretul că nu am putut vizita şi Turnul şi că mai aveam doar puţine ore de petrecut în acst oraş.

Odată ieşiţi din grădina cu portocali ne-am oprit într-un magazinaş de albume şi mici obiecte de piele lucrate manual. Nu ştiu de ce, ni s-a mai întâmplat de multe ori chestia asta, probabil avem noi feţe simpatice sau… pierdute… sau, cine ştie. Cert este că acel magazinaş era tocmai al bătrânelului care vindea şi care tocmai atunci mai confecţiona un breloc. Deşi i-am spus că nu căutăm decât un mic album pe care îl şi alesesem, s-a oprit din lucru şi a început să stea de vorbă cu noi. A scos nişte fotografii vechi cu ruinele Medina Azahara şi ne-a arătat similarităţile între coloanele acestui palat şi coloanele Mezquitei. Apoi ne-a atras atenţia la diferenţele dintre cele două, cele din Medina fiind simple, pe când cele din Mezquita, duble. Ne-a luat albumul din mână şi l-a deschis exact la pagina cu Medina Azahara, arătându-ne că putem aprofunda cele aflate de la el. Ne-a povestit apoi lucruri cunoscute, despre Fernando şi Isabela de Castilia şi despre istoria Cordobei. Trebuie să recunosc, cu toate că ştiam, nu am avut nici inimă şi nici chef să-l întrerupem. Povestea atât de frumos acest bunicuţ trecut bine de 70 de ani, se citea în privirea lui atâta plăcere în timp ce ne istorisea, încât l-am lăsat să vorbească într-o engleză stâlcită cred că mai bine de 15 minute. A fost cu adevărat deosebit. La sfârşit i-a strâns mâna domnului meu şi i-a spus că a făcut o alegere foarte bună cu acel album. Era unul dintre cele mai complete pe care le avea în magazin, la un preţ rezonabil.

Ne-am recuperat pe drum tovarăşii de călătorie şi ne-am îndreptat toţi patru spre următorul obiectiv din plan. Ne mişcasem cu talent, aşa că aveam suficient timp pentru a savura…

…Hărţuirea mireselor în Alcazar de los Reyes Cristianos

Dacă la Mezquita, stabilisem deja că şi-a ridicat Dumnezeu casa, la Alcazar, în mod sigur şi-a făcut grădina… Aşa, aproape, ca să nu piardă mult timp pe drum…

“Măăăăăăiii, ăsta-i bonus! ”, ne-o trânti maestrul în goana mare de se ridicase colbul în urma adidaşilor lui. “Aloooo, domnu’, unde atâta grabă? Se închide la non-stop? ”. Nimic, dus fu şi pace. Abia la intrare l-am mai prins…

Parcă 4,50 euro/persoană am plătit intrarea, oricum, a meritat din plin... Poate în sine, palatul nu impresionează, deşi e încărcat de istorie. Aici au avut reşedinţa o perioadă Fernando şi Isabela de Castilia, aici s-a pus la cale cucerirea Granadei, aici a avut sediul mai târziu Inchiziţia, apoi a fost închisoare. Chiar am citit că băile arabe au fost transformate în celule. Cu toate astea... parcă îi lipseşte ceva. Ştiu că am rămas cu gândul de sala în care erau expuse o serie de mozaicuri romane descoperite în urma unor săpături arheologice. Cred că am stat câteva minute bune în faţa celui care îi reprezenta pe Eros şi Psiheea şi mă gândeam ce imagine diferită aveam eu faţă de ce mi se înfăţişa înaintea ochilor. Eu mi-l imaginam pe Eros... aheam... Eros, adică, vă rog, înţelegeţi... un fel de le_maitre, am vrut să zic, la ce vă aşteptaţi? Eheheheeee. Aici era doar un copilaș care îmbrățișa o fetiță. Pfffff! Şoc, şoc şi iar şoc!

Şi cam atât. Ah, nu, mi-au mai rămas în minte băile arabe de jos şi... cu asta chiar gata.

Eeeee, dragii mei, dar ajungem şi la punctul forte al acestui palat: grădinile. Când am spus că Dumnezeu şi-a făcut grădina aici, nu am exagerat cu nimic.

Închipuiţi-vă o oază de verdeaţă presărată din loc în loc cu fântâni arteziene care mai de care sculptate în fel şi chip. Bazine artificiale micuţe sunt adăpost pentru peşti cu un colorit superb. Lămâii şi portocalii te îmbie parcă să întinzi mâna şi să le culegi rodul. Simţi efectiv parfumul fructelor atunci când stai în apropierea lor. Tuturor acestora se adaugă culorile tufelor de leandru.

Nu e de mirare deci, că un astfel de cadru natural este preferatul mireselor andaluze. Era o zi de sâmbătă când am ajuns. Grădinile Alcazarului erau pline de mirese... care mai de care mai golaşă şi mai cu ce i-a dat ‘Ăl de Sus la vedere. Toate urmărite de paparazzi amatori disperaţi să surprindă cadrul perfect “neregizat”. Caznele supreme erau însă pe bietele fete. Nu erau mai mult de patru grade afară, iar ele… of Doamne… cu rochiţe unele fără mâneci, altele fără spate, altele doar corset, cu umerii goi. Nu vreau să mă gândesc la urmările acelei zile pentru ele… Am văzut la un moment dat una care cred că găsise în ultimul moment niște mâneci din dantelă pe care și le atașase rochiei. Cred că îi țineau tare cald! Dacă n-a urmărit-o cumnată-miu să-i facă poze, mamă-mamă. Adevărul e că era o adevărată rara avis printre toate acele turturele năpăstuite…

Dar să ne întoarcem la grădini… Pe timp de vară, în mod sigur sunt un refugiu de răcoare, o evadare din căldura toridă. Noi le-am văzut însă pe o vreme când căutam orice rază de soare pentru a ne încălzi. Frumuseţea lor este desăvârşită. Acelaşi stil l-am întâlnit şi în grădinile Alcazarului din Sevilla, dar la o scară mai mare. Totuşi, cele din Cordoba mi-au plăcut mai mult. Poate tocmai din acest motiv, mi s-au părut mult mai intime. Bazinele cu peşti sunt mai micuţe, iar peştii sunt mici şi frumos coloraţi. Dacă te apleci şi întinzi mâna deasupra apei se strâng în dreptul reflexiei mâinii şi aşteaptă.

Ceramica de Cordoba şi other stuff

Pentru ce este renumită Cordoba în afară de faptul că adăposteşte cea de-a doua moschee din lume? Pentru ceramică, of course… Oriunde te uiţi, stânga – dreapta, la scump, la ieftin, la magazine sau la hoteluri, totul este plin de ceramică. Ceea ce sare în ochi imediat este albastrul. Acel albastru închis care poartă titulatura neoficială de “albastru de Cordoba”. Curţile interioare ale caselor andaluze au obligatoriu agăţate pe pereţi vase din această ceramică. Desigur, nu se poate să ajungi în Cordoba şi să pleci cu traista goală. Poate pentru că vezi peste tot, îţi doreşti imediat să achiziţionezi măcar o ulcică, sau… ceva, orice, numai să ştii că e de acolo şi că e din ceramică de Cordoba. Şi totuşi, precum ouşoarele albe de la Marble Beach din Thassos… şi “albastrul de Cordoba” îşi pierde parcă intensitatea şi strălucirea odată ce l-ai scos din mediul lui. Dar e frumos chiar şi aşa. Şi pe ăsta nu intenţionez defel să-l duc înapoi...

Auzisem încă dinainte de a ajunge acolo de Cartierul evreiesc Juderia. Din păcate însă, timpul foarte scurt nu ne-a permis să tragem o raită şi printre casele sale medievale. Acesta este poate marele regret al excursiei noastre în Cordoba. Faptul că nu am ajuns să păşim pe acele străduţe înguste este aşa, parcă să ne învăţăm minte să nu mai fim tot timpul pe fast-forward.

O altă mare pierdere a fost Medina Azahara. Deşi bătrânelul de la magazinul de pielărie ne-a făcut o poftă cumplită să ne repezim până la ruinele palatului, calculele ne-au dat cu virgulă şi a trebuit să renunţăm şi la asta. Pentru cine ajunge în zonă şi are ceva mai mult timp la dispoziţie, poate da o fugă până acolo, nu este departe. Ruinele Medinei Azahara se află la 13 km vest de Cordoba, la poalele munţilor Sierra Morena. Interesant este că acest palat a fost ridicat, după spusele bătrânelului, în vecinătatea unui apeduct roman din sec I. Acum înţelegeţi de ce regretăm atât de mult că nu am ajuns acolo? Aştept cu interes să citesc părerile celor care vor ajunge. Până atunci... deja l-am trecut pe lista de “de făcut când ne întoarcem”. Când va fi asta? Rămâne de văzut...

Cordoba este o destinaţie care merită în sine, nu numai ca parte a unui circuit, după părerea mea. Atmosfera generală a oraşului pe mine m-a încântat mai mult decât cea din Granada şi chiar cea din Sevilla. Este mult mai liniştit, mult mai puţin populat. Şi ştiţi ce mi-aş mai dori atunci când mă voi întoarce în acest oraş, în afară de cele enumerate mai sus? Mi-aş dori un... apus de soare în Cordoba...


[fb]
---
Trimis de ariciu in 02.02.14 15:41:15
Validat / Publicat: 02.02.14 18:34:05
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SPANIA.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 3411 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

27 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ariciu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P27 Catedrala din moschee :)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44750 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

27 ecouri scrise, până acum

MCM [02.02.14 18:54:58] »

Dacă începi o zi bine, o termini bine. Și nici n-am citit! To be continued. )

PS: de data asta nici un lichid lângă mine

makuy* [02.02.14 19:26:04] »

Cum Dumnezeu (l, creștin sau musulman), frig și portocale? ) Frig și portocale - titlu de roman!

Chiar nu se leagă, în mintea-mi încă neformată pentru ritmuri andaluze, ideea de rece, indiferent de anotimp (deși, urmărind albastrul cerului din fotografii, acesta rimează cu temperaturi mai scăzute). Bietele mirese... Dar, cu siguranță, ofereau o imagine... încălzitoare

Nu, e clar! Trebuie să fac incursiunea asta în Al Andalus, cu o evadare în Gibraltarul britanic

danamandache [02.02.14 21:07:01] »

Aricica mea draga, superbonusul este de la mine cu dedicatie. De cand asteptam eu super reviewul.

Sa ma bucur ca maestrului i-a murit... inspiratia? si ariciul are din belsug? Nu, nu vreau sa fiu rea asa ca maestrica o intrebare: exista pastile, ceaiuri, remedii de orice natura pentru revenirea pacatoasei... inspiratii? Ar fi pacat sa nu va tratati pentru ca urmeaza o serie de aventuri ce se vor derula la Moeciu, ar fi pacat sa lasati inspiratia... moarta. Treziti-o maiestrica!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
arru [02.02.14 21:38:40] »

@makuy: Chiar e unul > Cenusa si portocale la New York... E pe aproape ariciul

arru [02.02.14 22:15:37] »

Si acum, Doamna, pentru dumneavoastra

V-ati aricit cat v-ati aricit, da' se pare ca seara de ieri v-a umplut de "inspiratiune" si bine a facut.

Mi-ar placea sa ma plimb si eu prin "casa si gradina lui Dumnezeu", ca taaaare bine le-ai mai descris.

Ma mananca un pik piciorusele si al lua-o din loc acush acush...

Cu felicitari, draga ariciule!...

traian.leuca † [02.02.14 22:33:16] »

@arru: Nu cumva vă referiţi la romanul poliţist "Cenuşă şi orhidee la New York" scris de Vintilă Corbul?

ariciu [02.02.14 22:35:01] »

@MCM:

To be continued. )

Când? Să nu spui că încă n-ai terminat de citit...

@makuy: Să ştii că nici noi nu eram pregătiţi pentru respectiva asociere: frig şi portocale. Am simţit-o însă pe pielea noastră la propriu. Ştiu ce zici, dar este exact alăturarea "blugi şi Totnes". Acum e mai clar?

Gibraltarul îl avem şi noi în plan data vitoare. Dacă zilele astea trei au fost pentru Alhambra, Mezquita şi Alcazarul din Sevilla, celelalte trei vor fi dedicate Malaga, Gibraltar şi Cadiz. Ăsta e programul!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
arru [02.02.14 22:36:17] »

@traian. leuca: Ba da, ba da

Sunt doua, de fapt: Cenusa si orhidee la new-york si Moarte si portocale la palermo Eu le-am combinat Imi cer scuze daca am indus pe cineva in eroare...

MCM [02.02.14 22:42:22] »

Offff, ce ți-e cu tineretul din ziua de azi. Nu mai are răbdare.

Gata am terminat de citit, bine? Uite, dovada:

Ne mişcasem cu talent

Și nu numai că vă mișcați cu talent, dar și scrieți cu talent. Amândoi )

Mi-a plăcut că ați vorbit cu bătrânelul de la magazin. Și mie îmi place să mă "mingheluiesc" cu localnicii, pe unde mă duc.

În altă ordine de idei, dragi mafrenzi, o să mă îmbogățesc. Cum de ce? Păi, mă voi folosi de legea copyright-ului pt cuvântul "măiestrică" ))))). Și pt că-mi sunteți prieteni (voi cei care-l folosiți) n-o să vă iau prea mulți bani. Câteva milioane amărâte. )))

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ariciu [02.02.14 22:48:41] »

@danamandache: Ha! Simt valuri de energie negativă care se vor revărsa spre pantelimon dacă îndrăzneşti să te bucuri de temporara lipsă de imaginaţie a domnului meu! ) Cum însă a fost formulată o întrebare doar, cred că ai scăpat ca prin urechile acului...

@arru: Seara trecută se face "vinovată" doar pentru timpul mai mult pe care l-am avut astăzi pentru a încheia ceea ce am tot scris printre picături de câteva zile încoace. Norocul meu că am putut să zac puţin cu laptopul în braţe că altfel m-ar fi prins Sf. Aşteaptă şi tot nu aş fi găsit portiţă să închei.

Chiar îţi doresc să ajungi cât mai repede să vezi ziua Cordoba cu cele dumnezeieşti şi seara să te răsfeţi cu nişte Malaga Virgen! Ole!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
arru [02.02.14 22:56:11] »

@ariciu: Toata "oboseala" spre bine, Doamna mea Chiar spre foarte bine, as spune

Astept acum sa-i dea tarcoale inspiratiunea si Maestrului. Si poate nu asteapta sa se topeasca muntii de zapezi de pe ulite

ariciu [02.02.14 23:00:16] »

@MCM: Vai, dacă te-ai dat pe diacritice e grav, mafrendo! Acum chiar nu vrei să mai laşi niciun locşor de interpretări gen: "A scris MCM ceva de musca. Auch! Vrea să spună: muşcă sau muşca? " Că de amărâta de insectă nu cred că se preocupă ea. Poate doar în expresia "rea de muscă", da' cred că şi aici era necesară o căciuliţă undeva... )

Bravo, pretina mea! Ţine-o tot aşa! Vreau o Roma cu diacritice!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
MCM [02.02.14 23:23:38] »

@ariciu: sper din tot sufletul că ai vrut să spui "rea de mușcă" ))))))))))). Și nu te da pe lângă mine, că te "execut" și pe tine de bănuți, dacă ai folosit cuvântul cu pricina. Hihihi!!! Ia să verific!

Mi-ar plăcea să văd albumul cumpărat.

ariciu [02.02.14 23:28:49] »

@MCM: Nuuuuuuuu, nu l-am folosit, parol! Controlează-mă dacă nu crezi!

Pe partea cealaltă, dacă vrei să muşti, muscă, draga mea! Ups, iar l-am uitat pe Ş... )

webmaster13 [02.02.14 23:42:58] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

şi iată ce nu a apucat să vadă colega noastră @ariciu

le_maitre [03.02.14 00:20:55] »

Bine"â"nţeles că se impun nişte consideraţii, având în vedere cele scrise mai sus, astfel încât se introduce intempestiv şi subsemnatul cu o cuvântare în program.

Aşadar:

@Milady - Bravo draga moşului, aşa îţi şade bine, cu un rew punctual şi plin de feeling, adică simţător (ca să enventez un termen). Mi-s mundru nevoie mare şi parţial autonom!

@danamandache - Stimată Doamnă. Inspiraţia nu-mi fugi niciunde, dar un rew al meu se întinde pe câteva, mai multe de fapt pagini, pentru că mă pierd în tot felul de detalii şi explicaţiuni care mai de care mai... elucubrante Neavând pic de timp să redactez ditamai scenariul de sagă a la Familia Guldenburg, Milady s-a hotărât să ia ferm taurul de corniţe şi aşternu polologhia cu pricina. Voi reveni cu siguranţă, spre disperarea sau poate uşorul zâmbet al unora dintre cetitori. Mă las aşteptat ca fata mare sub vâsc Cu mulţumiri pentru îngrijorare, mă voi trata ad-hoc cetind oareşce ecouri funny, rew-uri mai "altfel" sau discuţiile de pe firul Moeciu legate de locaţie, vedere de amplitudine, numărul de ordine la cină sau aşezarea "meseană"!

@EmsiEmA - Mare Doamnă, mare caracter, deosebită atenţie la detalii, grandioasă prezenţă!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
TraianS [03.02.14 10:24:20] »

@ariciu

Parcă i-aş lăsa lui Granada...

Am citit, m-am minunat, mi-a placut si am votat. Felicitari @arici!

Nu am putut insa sa nu remarc atacurile explicite impotriva unui anume user @AFA, mai ales in prima parte a reviewului, urmate apoi de o indulcire, in fragmentul despre mozaicuri. Impricinatul, a mai fost mentionat din nou, prin ecouri... si ca sa vezi, doar de partea feminin-cititoare AFA; rezultand intr-o incercare de self-defence pe finalul discutiei.

Doamnelor, domnisoarelor - ma simt nevoit sa va spun eu, ceea ce EL, din eleganta si bun simt, nu a reusit sa faca:

"ATENŢIE! Administraţia Naţională de Meteorologie AmFostAColo (ANM-AFA) emite un COD ROŞU (INCHIS), pentru regiunea Granada/Spain. Se va lasa cu viscol, ninsori, poze si un review APOCALIPTIC! "

You have been warned!

Eugenia55* † [03.02.14 11:01:20] »

Muy hermoso!

Articolul are o tinuta care nu-mi permite datul in stamba, oricum azi is linistita si xanaxuita.

O singura nedumerire:

"şi ne-am retras în glorie. "

Asa-i zice-acu la dormitor?

ariciu [03.02.14 11:42:35] »

@webmaster13: Aşa, aşa... puţină sare pe rană nu strică, nu?

N-am ce să mai adaug (şi eu rareori mă găsesc în situaţia asta).

Fondul muzical ales este perfect ca de obicei... Mulţumesc: *

ariciu [03.02.14 11:55:05] »

@le_maitre: Hmmm, dragul meu... Dacă ceea ce eu scriu, tu poţi caracteriza ca fiind "polologhie", păi află că avem o problemă conjugală... Cred că acea "autonomie parţială" de care aminteai are toate şansele să-şi sfârşească parţialitatea... )))))))))

@TraianS: Băieţii ţin cu băieţii, ha? Ştii bancul ăla cu: atunci când o nevastă lipseşte o noapte de acasă spunând că a fost la o prietenă, toate prietenele ei neagă acest lucru atunci când sunt chestionate de soţul acesteia, pe când atunci când un bărbat lipseşte de acasă o noapte spunând că a dormit la un prieten, toţi prietenii lui jură că a fost acolo (fiecare pe rând) ?

Aşa şi voi... Lasă, nu te supăra, o să scrie le_maitre despre Granada şi n-o să fie "polologhie"... DELOC! )))

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
ariciu [03.02.14 12:02:45] »

@Eugenia55: Doamnă, ce să spun...

Asa-i zice-acu la dormitor?

... numai unui dormitor care are o oglindă mare în dreptul patului... )

Ah, da, ţinuta articolului... am încercat eu să-l fac mai funny, dar nu prea mi-a ieşit. Deh, destinaţia nu prea a permis. Asta şi poate şi faptul că, uneori, am o stare mai "simţătoare", ca să citez un clasic în viaţă. M-o pocnit starea aia taman în Cordoba, ce să-i fac...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
traian.leuca † [03.02.14 12:10:58] »

@ariciu: Apropo de banc... "cand a venit o prietena pe la mine m-a aflat tot blocul, cand au intrat hotii si m-au lasat sarac, toti dormeau"

ariciu [03.02.14 12:19:32] »

@traian. leuca: )))) dadadadaaaaaaa, şi ăsta! Îl uitasem...

le_maitre [03.02.14 15:42:30] »

@Sensei Traian: You're THE MAN! Împricinatul îţi este profund recunoscător pentru echitatea-ţi de nedemolat! Mă voi supune cerinţelor cu proxima ocazie la maxim de potenţial! THX!!!

@Milady: Vorbim noi acasă...

Carmen Ion [13.08.14 18:58:00] »

@ariciu: După ce am lecturat cu încântare reviewul tău, la sfârşit - hopa! Comparaţia dintre Cordoba şi Granada, în care "dai câştig de cauză" Cordobei m-a făcut să-mi schimb părerea. Nu despre tine sau reviewurile tale excelente, ci despre acest articol în sine.

Nu pot decât să pun concluzia pe care o tragi pe seama faptului că, din lipsă cronică de timp, n-ai acordat Granadei suficientă atenţie, pentru că, dincolo de superba moştenire maură, dincolo de Alhambra, de Sacromonte etc. etc., Granada tocmai asta are: o atmosferă de vis.

Mergi în mai sau iunie pentru a vedea oraşul "cotropit" de trandafirii, opreşte-te in piaţetele pitoreşti, cu baruri de tapas decorate cu azulejos splendide şi ai să simţi pulsul unui oraş cu adevărat "viu".

Iar Sevilla - ce să mai spun, mi s-a părut absolut fabulos.

Ceea nu scade cu nimic din "meritele" Cordobei. Spun doar că te-ai grăbit niţel cu concluziile.

La fel ca în cazul Neapolelui, promit ca şi pentru Andaluzia să scriu într-un viitor cât de cât predictibil un articol care - eventual - să-ţi schimbe părerile şi să te determine să acorzi Granadei şi Sevillei o a doua şansă.

Până atunci, la cât mai multe şi mai rodnice călătorii. Eu te voi "urmări" în continuare cu aceeaşi neţărmurită plăcere.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ariciu [15.08.14 11:20:53] »

@Carmen Ion: Aşa cum am spus şi în cazul de la Napoli... suntem diferiţi, avem păreri diferite. E normal să fie aşa. Fiecare vizitează, trăieşte şi apoi zugrăveşte experienţele prin filtrul propriu. Uneori nu e suficient polarizant, alteori poate... a fost ales greşit. Alţii, ajunşi acolo, nu au avut deloc filtru... : P

Întotdeauna am încercat măcar să mă feresc de afirmaţii certe: "nu e frumos", "nu e bine", "nu vă duceţi că nu merită". De fiecare dată am subliniat experienţa proprie prin sintagme: "după părerea mea", "eu consider că", "pentru mine... ", etc. În acest fel am ţinut să scot în evidenţă subiectivismul. E posibil ca altcuiva să placă ceva... orice, altcuiva nu.

Spui "te-ai grăbit cu concluziile", "... articol care... să-ţi schimbe părerile". De ce aceste afirmaţii clare? Nu, un articol nu-mi va schimba părerile, am citit ghiduri întregi. La mine contează impactul pe care îl are un loc asupra mea. Niciun articol din lume nu mă va face să-mi schimb părerea despre un loc pe care l-am văzut. Pentru mine articolele au efect... înainte, niciodată după. : D

Dacă rămânem conştienţi de faptul că fiecare are dreptul la o opinie proprie, chiar dacă nu coincide cu a celuilalt, atunci suntem ok. E bine să fim rezervaţi în afirmaţii. Eu sunt convinsă că Granada, Sevilla, Cordoba au importanţă diferită pentru fiecare din noi. Topul se schimbă în funcţie de persoană. Eu am relatat experienţa mea şi atât. Nu are nimeni dreptul să vină şi să-mi spună mie cum ar fi trebuit să percep sau nu un loc, obiectiv, etc., atâta vreme cât nu AFostAcolo, cu mine. Sper că am explicat destul de clar.

În rest, mă bucur că îţi plac articolele mele şi îţi mulţumesc pentru vizită şi pentru ecou.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Carmen Ion [15.08.14 15:55:02] »

@ariciu: Nu ştiu unde ai văzut tu în ecoul scris de mine afirmaţii de genul "nu e frumos" sau "nu e bine". Rog respectuos să nu-mi fie puse în gură cuvinte nerostite. Afirmaţii categorice, generalizări, lecţii de comportament în societate şi "trageri de urechi" apar în răspunsul tău, nu în ecoul meu. Citez: "E bine să fim rezervaţi în afirmaţii... Nu are nimeni dreptul să vină şi să-mi spună mie cum ar fi trebuit să percep sau nu un loc... " Te rog să îmi arăţi unde anume mi-am permis eu să-ţi arăt ce trebuie să simţi sau cum ar fi trebuit să percepi un loc.

Evident că suntem diferiţi şi că fiecare are dreptul la propriile opinii. Nu e nicidecum o critică, ci o constatare faptul că "te-ai grăbit niţel cu concluziile" - sper că ai sesizat aici prezenţa cuvântului "niţel". Cât despre promisiunea mea referitoare la un articol care să-ţi schimbe "eventual" părerea, pentru a acorda Granadei şi Sevillei "o a doua şansă", cred că aceasta nu poate fi înţeleasă decât ca ceea ce am intenţionat să fie, adică o invitaţie de a citi reviewul la momentul respectiv şi un îndemn de a revedea aceste două oraşe minunate.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ariciu, arru, Carmen Ion, danamandache, Eugenia55*, le_maitre, makuy*, MCM
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Cordoba:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.073809146881104 sec
    ecranul dvs: 1 x 1