Sarmizegetusa – din capitala de azi in capitala de atunci

TIPĂREȘTE

Nu voi putea reda nici o miime din ce v-ar putea prezenta si explica dl. Florin – administratorul Pensiunii Ulpia Traiana (vezi impresii), pensiune amplasata ”gard in gard” cu sitului arheologic vizitabil al ruinelor anticei capitale romane a Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, adica Dacia Romana.

De ce doua Sarmizegetuse?

Cum desigur va este cunoscut, exista o Sarmizegetusa dacica (Sarmizegetusa Regia) si una romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Dupa cucerirea Daciei de catre romani, conducerea de la Roma s-a gandit ca ar da bine pentru populatie sa pastreze denumirile originale dacice pentru mai multe centre importante de pe teritoriul cucerit, in acelasi timp lasandu-si propria amprenta prin dezvoltarea unor cetati noi. Acest compromis strategic a condus la aparitia a doua Sarmizegetuse.

Localizare

Sarmizegetusa Ulpia Traiana se afla pe teritoriul de astazi al localitatii Sarmizegetusa din judetul Hunedoara, la 18 km de Hateg (pe DN68 in directia Caransebes), la 46 km de orasul Hunedoara si la 62 km de Deva, municipiul resedinta de judet al judetului Hunedoara, si la 8 km de Portile de Fier ale Transilvaniei, trecatoarea catre Tara Banatului, cunsocuta din cartile de istorie sub denumirea de Tapae.

Intrarea in site se afla chiar la drumul national, imediat cum ajungi in localitate venind dinspre Hateg, asa ca nu aveti cum sa o ratati. Vis-à-vis de aceasta se gaseste primaria cu un mic parculet cu leagane pentru copii si muzeul de arheologie, asupra caruia voi reveni.

Recent la strada s-au montat vreo 20 camere video si proiectoare care cica transmit imagini live. O prostie de nedescris, de fapt niste bani pe care cineva a pus mana si si-a permis sa ii cheltuiasca fara sens. De ce afirm asta? Pai, in fata camerelor iarba si balariile au peste 1 metru inaltime si obtureaza masiv imaginea zidului. Pe de alta parte exista un singur aliniament (stradal) de camere, dar pe tot intinsul sitului nu mai exista nimic altceva, iar imaginile acelea frumoase pe care le vedeti pe site sau real la fata locului din interiorul cetatii cu ruinele, templele, amfiteatrul etc, nu vor aparea never pe aceste camere, acestea filmeaza un singur zid, zidul de nord al amfiteatrului!

Pentru cei ce doresc sa viziteze si ansamblul de cetati dacice, incluzand Sarmizegetusa Regia, situate in Muntii Orastiei la 60 – 80 km distanta, pot apela la dl. Florin, care le va oferi in afara serviciilor de ghid o experienta de neuitat cu un Pajero 4x4, abordand trasee inedite de acces catre cetati.

Bineinteles ca alegerea locului, unde se construieste o cetate are si explicatii strategice, militare. Sarmizegetusa Ulpia Traiana se afla intre Muntii Retezat in sud, Muntii Tarcu in sud-vest (vezi impresii), Tapae la vest, Muntii Sureanu tot la vest si Muntii Poiana Rusca la nord-vest, fiind astfel bine protejata prin pozitionarea sa de eventuale invazii inamice.

Istoria locului. Situl arheologic.

Initial pe locul unde se va ridica viitoarea capitala romana, Sarmizegetusa, a exsitat o garnizoana romana in anul 102, legiunea a V-a Macedonica. Rolul acesteia era de a controla trecatoarea de la Tapae, unde s-au dus luptele din primul razboi daco-roman din anii 101- 102. Dupa al doilea razboi daco-roman in 105 – 106, in urma caruia romanii au triumfat pe campul de lupta, Roma imparatului Traian a hotarit amplasarea noii capitale a proaspetei provincii romane Dacia la Sarmizegetusa Ulpia Traiana si construirea aici a unui important oras roman. Atunci a aparut pentru prima data numele de Sarmizegetusa alocat acestei asezari, dupa o moneda romana din bronz, cu chipul imparatului Traian.

Primul guvernator al provinciei a fost generalul Terentius Scaurianus intre 108 – 110. In aceasta perioada se presupune ca s-au pus bazele ridicari orasului.

Puternic fortificata, Ulpia Traiana, a fost, în secolele al II-lea si al III-lea, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia.

Orasul.

Zidurile orasului inconjurau o suprafata aproape dreptunghiulara, cu o arie de circa 33 ha. Zidurile erau construite din blocuri de piatra cioplita, care erau imbinate cu mortar și erau prevazute sus cu creneluri. Pe fiecare latura se afla cate o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate intre ele prin doua strazi principale (cardo si decumanus), care strabateau cetatea dintr-o parte in alta.

In afara zidurilor cetatii, pe alte ca. 80 ha, romanii au ridicat numeroase monumente, cladiri particulare si alte constructii. In afara zonei locuite, orasul detinea un ”teritoriu”, unde cei cu dare se retrageau vara intr-un fel de ferme “villa rustica”, cum sunt cele din Hobita sau Santamaria Orlea, dar si asezari de rang inferior precum Aquae (Calan Bai) sau Germisara (Geoagiu Bai), acolo unde inca din acele vremuri antice existau bai termale. Imparatul Traian a intemeiat in provincia Dacia, un singur oras, Colonia Dacica, urmasii sai construind alte 10 asezari cu rang de oras.

Teritoriul metropolei se intindea de la castrele Tibiscum (Jupa), la Micia (Vetel) si Bumbesti, pana la intrarea Jiului in defileu. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare și facea legatura cu nordul provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Acest drum, numit si drumul roman s-a pastrat pana in zilele noastre, iar portiunea dintre Sacel – Barasti si Santamaria Orlea este cel mai drept drum pe care l-ati vazut vreodata intinzandu-se pe o lungime de 6 km, actualmente asfaltat in totalitate (autoritatile spun ca pentru a fi mai bine conservat?!). Asa sa fie!

Istoria mai consemneaza ridicarea in anul 118 a unui monument inchinat imparatului Hadrian, in anul 172 altul imparatului Marcus Auraelius, iar in 250 se inalta o statuie de bronz in cinstea lui Traianus Daecius (imparat roman in perioada 249-252). In secolul al III-lea are loc retragerea armatei romane de pe teritoriul Daciei, ordonata de imparatul Auraelian (271). Cea mai mare parte a populatiei a ramas insa pe aceste meleaguri. Viata orasului nu a incetat odata cu navalirea hunilor sau a altor popoare migratoare, amfiteatrul roman fiind folosit secole la rand (secolele al IV-lea – al VI-lea), prin baricadarea portilor acestuia, ca o fortareata impotriva atacurilor acestora.

Atat in evul mediu cat si in urmatoarele perioade istorice, in zona Sarmizegetusa s-a folosit drept material de constructie multa piatra de la ruinele romane. Aceasta se gaseste la mai multe biserici din zona precum Densus, Ostrov, Pesteana, Santamarie Orlea, despre care puteti citi in incursiunea prin Tara Hategului (vezi impresii).

Arheologie

Ruinele romane au prezentat interes inca din sec. al XVIII-lea. Mai aproape de zilele noastre santierul arheologic de la Sarmizegetusa a fost coordonat de C. Daicoviciu.

Daicoviciu a numit descoperirile sale arhgeologice “Palatul Augustalienilor”, ceea ce mai tarziu s-a dovedit a fi Forumul Coloniei Dacica. In centrul Forumului se intalneau cele doua drumuri principale cardo si decumanus. Intrarea in curtea Forumului se facea printr-o poarta monumentala cu patru coloane (“tetrapilum”) cu un arc de triumf dublu, pe al carui frontispiciu se afla inscriptia ce atesta intemeierea sa. Curtea Forumului este plina de blocuri de marmura, in centru si pe laturi gasindu-se statui din bronz sau marmura. Tot in forumurile din oras se gaseau si pietele (de vite, de peste, de ulei). Din Forum se intra in Basilica, constructia dominanta a ansamblului cetatii din acea vreme.

In secolul al XX-lea au fost scoase de sub pamant materiale ceramic, obiecte din aur, argint, bronz, fier, os; au fost descoperite ateliere de sticlarie, temple necropole si mai multe alte constructii. De o parte si de alta a Drumului Imperial, au fost dezgropate doua necropole. Una din descoperirile remarcabile o reprezinta instalatia de incalzire centrala (hypocaust) care poate fi vazuta in stare destul de buna intr-o restaurare din muzeu si sub forma de ruina in sit.

Sapaturile continua si in zilele noastre, intr-un ritm destul de lent, e drept, dar in cei 6 ani de la ultima mea vizita aici, am putut recunoaste zone noi, care au fost scoase la lumina zilei, unele fiind in gradinile oamenilor sau la limita acestora, altele in zone in care sapaturile sunt active, parcele de teren fiind cumparate in acest scop de stat. Am remarcat faptul ca au aparut panouri explicative in trei limbi de circulatie international (engleza, germana si franceza), care prezinta atat zona din arealul cetatii unde te afli cat si o scurta prezentarea a acesteia.

Sapaturile de dupa anii ’80 au descoperit Domus Procuratoris, palatul procuratorului provinciei (cel cu darile). Sapaturile din zona Forumului, centrul orasului antic, sunt si ele in expansiune.

Constructia cea mai impresionanta ramane Amfiteatrul, de forma ovala (88 m diametrul mare, 69 m cel mic), este ceea ce astazi am numi stadion. Aici aveau loc lupte de gladiatori, se puneau in scena spectacole si se oragnizau concursuri sportive. Amfiteatrul este strabatut si de un canal prin care se scurgea apa cu care se spala arena dupa lupte. In tribunele dispuse pe trei niveluri (marmura, piatra si lemn) incapeau ca. 5000 spectatori, asezarea acestora se facea organizat functie de rangul pe care il detineau. Plebea avea bineinteles locurile cele mai departate.

In fata Amfiteatrului se intinde o zona sacra, inca incomplet cercetata, unde s-au descoperit Templul lui Aesculapio si al Hygeiei, mai multe inscriptii in piatra precum si coloanele descoperite certificand acest fapt. In apropierea zidurilor orasului se gasea Marele Templu, inchinat mai multor zeitati. Langa Amfiteatru este si Tempul zeitei Nemesis.

Astăzi, complexul arheologic de la Sarmizegetusa cuprinde:

• Amfiteatrul

• Templul zeiței Nemesis

• Templul lui Liber Pater

• Templul zeilor Domnus și Domna

• Sanctuarul Zeilor Aesculapius și Hygia

• Templu Mare

• Templul zeului Silvanus

• Horraeum

• Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis)

• Forul lui Traian (forum vetus)

• Forum novum

• Capitoliul

• Insulele de locuinte de la vest de cele două foruri

• Necropola estică

Toponimia

Semnificatia numelui Sarmizegetusa nu se cunoaste cu exactitate, cel mai probabil o ipoteza ar fi accea a compunerii numelui din doua elemente de baza: zermi (stanca, inaltime) si zeget (palisada, gard, cetate), el ar fi insemnat: "Cetatea de pe stanca", "Cetatea inalta".

Muzeul de arheologie Sarmizegetusa

Cercetarile stiintifice pe teritoriul Sarmizegetusei au fost dezvoltate in special dupa anul 1924 la initiativa Institului de Arheologie din Cluj sub indrumarea lui C-tin Daicoviciu. Piesele descoperite au justificat deschiderea unui muzeu.

Muzeul este inainte de primaria localitatii, care la randul sau se afla vis-à-vis de intrarea principala in cetate, pe mana stanga imediat cum intri in Sarmizegetusa venind dinspre Hateg pe DN68. Este o cladire cu etaj, acoperita cu tigla rosie, la poarta careia se afla panoul care ne indica locul in care ne aflam.

Prima sala prezinta inceputurile Sarmizegetusei. Intalnim soldatii legiunii a III-a Flavia Felix, perioada din care dateaza si Amfiteatrul.

In lumea romana, educatiei i se acorda o atentie deosebita, fiind unul din elementele care au dat unitate unui imperiu intins pe trei continente. Intr-o sala alaturata, intalnim elevii care scriau pe tablite cerate.

O alta incapere prezinta fragmente din mai multe statui din bronz aurit ale imparatilor.

Sala tehnologiei cuprinde instalatii care au usurat si infrumusetat viata romanilor. Un cadran solar impartit in 12 parti ajuta la citirea timpului, la fel ca si clepsidrele cu nisip sau cu apa.

Mai putem admira sistemul de incalzire centralizata dintr-o casa romana care se baza pe circulatia aerului incalzit prin podea si prin pereti.

Sala dedicata ceramicii cuprinde multe descoperiri arheologice. Mai multe opaite cu ulei vegetal sau grasime animala ne indica felul in care romanii asigurau iluminarea. Nici amforele nu lipsesc, acestea insa sunt produse de import din Grecia si foloseau la transportul vinului si uleiului.

Ultima sala este dedicata agriculturii, comertului si jocurilor practicate in capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, si in imprejurimile acesteia.

In curtea muzeului se pot fotografia multe alte piese, coloane, fragmente de statui etc.

Invitatie

Va invit calduros sa vizitati ruinele cetatii, muzeul si sa pasiti pe pasii stramosilor nostri de acum aproape 2000 de ani. Este un loc care te farmeca, daca vii setat sa admiri, sa citesti, sa te documentezi. Este istoria noastra. M-a bucurat numarul mare de vizitatori intalniti, inclusiv copii.

In fata intrarii principale este amenajata o terasa cu mese din lemn unde se poate servi masa si / sau o bere si cateva magazine. Noi am beneficiat de “”acces VIP”” prin “”fundul curtii”, asigurat de dl Florin, cel mai bun ghid din Tara Hategului.

Pretul biletelor este 10 lei adulti si 2 lei elevi, studenti si pensionari.

Surse

wiki

ghidvideoturistic

prospecte

si mai ales dl. Florin

@webmaster: Daca se poate, rog inserare https://vimeo.com/92034066. Pt poze mai dureaza vreo 2 - 3 ore

---

VIZUALIZĂRI: 3096 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI