Moldovita... nume de alint.

TIPĂREȘTE

O dupamiaza de August desprinsa parca dintr-o poezie de Cosbuc...

Coborand dinspre Sucevita, ajungem la ultimul dar nu cel din urma, tel al turului nostru la manastirile din Bucovina, Moldovita.

Moldovita, botezata asa parca in adins, spre a fi nume de alint pentru prefrumoasa Moldova, cine stie daca nu cei care au ctitorit-o poate asta au si intentionat.

Intemeierea asezamantului, se pierde in negura vremurilor, fiind pomenita in traditie, inca din secolul XIII, in vremea domnitorilor Musatini.

Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410, având hramul Buna Vestire.

Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când, din cauza unor alunecari de teren, se prabuseste... Ruinele vechiului asezamant se pot vedea şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi), împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortareata.

Ajuns in interiorul manastirii, vizitatorul descopera aici spre deosebire de alte biserici moldoveneşti, elemente arhitectonice noi, cum sunt pridvorul deschis, cu cinci arcade mari, tainiţa, amplasata deasupra camerei mormintelor şi semisoclul din jurul bisericii - element caracteristic bisericilor construite in epoca lui Petru Rareş

Aceste amanunte pot parea abstracte dar am simtit nevoia sa dau aceste detalii, pentru a ajuta eventualii vizitatori, sa intelega ce este special la aceasta manastire, si ce trebuie sa remarce spre a putea face diferenta intre Moldovita si restul manastirilor din Bucovina.

Curtea interioara, ca o caracteristica a manastirilor pastorite de maicute, este frumos aranjata, infrumusetata cu numeroase specii de flori, din care la rugamintea sotiei mele, am primit si noi cativa altoi, si am lasat in schimb, promisiunea ca vom reveni si in 2012...

Fiind ultima manastire vizitata in acel an in Bucovina, si cu constiinta faptului ca a doua zi urma sa plecam spre maramuresul lui Pintea Haiducul, si al lui Stan Ioan Pătraș, manastirea ne-a lasat o puternica impresie de nostalgie, cand ne-am indepartat, pornind catre Gura Humorului aveam impresia ca cineva ne face cu mana, luaindu-si la revedere...

La revedere scumpa Bucovina, la revedere sfinte locuri, la revedere pana la anul, cand asa cum, cocorii pleacati toamna se intorc primavara ne vom intoarce si noi...

---

VIZUALIZĂRI: 1784 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI