Castelul Contelui Castro Guimaraes - mandria statiunii Cascais

TIPĂREȘTE

Statiunea Cascais, situata pe coasta Oceanului Atlantic, la aproximativ douazeci de kilometri de Lisabona, ofera o gama larga de oportunitati turistice, considerata raiul surferilor si al jucatorilor de golf.

Primul contact turistic cu acest castel ce mi-a starnit curiozitatea din prima clipa, a fost cand am iesit pe balconul camerei hotelului Vila Gale (vezi impresii), aflat in dreapta resortului.

Situat pe o strada, al carei nume este arhicunoscut de turistii care tranziteaza statiunea, Boca do Inferno (Gura Iadului), o grota celebra situata in stancile litoralului Oceanului Atlantic, se invecineaza cu Portul Maritim Cascais, caruia i se alatura farul-muzeu Santa Marta si Casa Santa Maria.

Scaldat de apele limpezi ale oceanului datorita unui golfulet ce duce spre litoral, castelul are urmatorul orar de vizita (accesul fiind gratuit!): de marti pana vineri, 10-17; sambata si duminica, 10-13; 14- 17, iar luni, ca peste tot in aceasta tara, este inchis.

O scurta biografie:

Contele Manuel Inacio de Castro Guimaraes a trait intre anii 1858 - 1927, al carui titlu i-a fost acordat de catre Manuel al II-lea, in ultimii ani ai monarhiei.

Nobil si cavaler la casa regala a avut o diploma de licenta in drept si a fost un mare mosier, bancher, bibliofil si mare amator de sport.

Profund afectat de moartea sotiei din anul 1927, Dona Maria Ana de Andrade ,acesta a lasat mostenire orasului Cascais, aceasta proprietate impreuna cu toate bunurile sale.

A devenit oficial muzeu si biblioteca publica pe 12 iulie 1931.

Turnul Sao Sebastiao

Achizitionat in anul 1910, muzeul Contelui de Castro Guimaraes este gazduit in cladirea initial cunoscuta sub numele de ,,Turnul Sfantul Sebastiao ", comandat în 1900 de catre Jorge O'Neil, pe baza unui proiect al pictorului Francisco Vilaca si partial inspirat de desenele arhitectului si designerului renascentist, Luigi Manini.

Se încadrează în tipologia de resedinta de vara, ce imbina eclectic diferite stiluri, exemplificand prin cosurile de fum care amintesc de palatele medievale, turnuri de fortificatie, ferestre arcuite in stil manuelin, cupole bizantine, verande cu caracteristice italienesti si terase acoperite asemanatoare celor din regiunea Minho din Portugalia.

Toate formeaza un mix specific de forme si stiluri, cu neo-gotic si elemente decorative neo-arabe, ce-ti gadila imaginatia de fantastic si un minunat univers de renastere din secolul al XIX-lea, cu o influenta puternica de romanticism.

Sala de muzică

Contele de Castro Guimaraes a readaptat o camera speciala in acest scop, probabil pentru o mai buna receptionare a sunetelor si a incadrarii in spatiu a unei orgi, datata din secolul al XVII-lea.

Acesta a eliminat o parte din etajul superior, ridicand astfel plafonul, ulterior fiind captusit cu lemn si casetat. Fiecare compartiment contine picturi admirabile, infatisand insemne heraldice si scene din viata stramosilor sai, precum: contii Sousa, Faro, Cunha, Carneiro, Gama, Menezes si Silveira (vezi foto). Seamana izbitor, la scara mai mica, cu Sala Lebedelor a Palatului National din Sintra (vezi impresii).

Mare admirator de arta si cultura, Contele de Castro Guimaraes a folosit camera pentru a explora aceasta pasiune, fiind un expozant al diversificatelor prezentari vizuale.

Sala devine multifunctionala, organizandu-se conferinte, banchete, seminarii, concerte de muzica de camera, piese de teatru, tematici cultural-distractive si activitati pedagogice / didactice.

Arcadele perfect rotunjite abunda de elemente decorative neo-manueline, peretii fiind decorati cu o varietate de diferite placi azulejos, care datează din secolul al XVII-lea, marginite de frize neobisnuite pentru acea perioada.

Deasupra acestui list, se continua decorul cu captuseala rosie de Damasc, ce contine modele aglomerate care se opresc in tavanul strajuit de un candelabru urias din secolul al XVIII -lea.

Camera cu frunze de trifoi

În aceasta camera gasim portrete ale contelui de Castro Guimaraes, considerat cel de-al doilea proprietar al castelului, pe care l-a donat ulterior populatiei din Cascais cu toate bunurile sale.

Arhitectul irlandez Jorge O'Neil, in conformitate cu dorintele proprietarului, abunda de insemne heraldice ale tarii natale, ce simbolizau trifoiul cu frunze.

Conturul usilor si al ferestrelor este format din azulejos in forma de trifoi, iar peretii sunt captusiti cu o catifea galbena de Damasc.

Semineul dispune de un ,,covor'' din piatra sculptata din secolul al XVII-lea, placat din aceleasi faiante simbolice si poarta deasupra lor, stema blazonului familiei Guimaraes, executata de maestrul Pereira Cao.

Peste toate acestea, vegheaza inca de la intrare portretul contelui, pictura in ulei executata de Vittorio Matteo Corcos (1859-1933).

Contele apare imbracat in haine nobile, absorbit in gandurile sale fixand privirea pe un punct imaginar, accentuand astfel postura lui de aristocrat si bancher. Portretul este incadrat de o rama aurie cu o latime relativ mare, pentru gustul meu, ce intra in contrast cu tonalitatea celorlalte culori si cu figura predominanta a contelui.

Camera neo-gotica

Dominata de ferestre mari cu deschidera spre veranda de afara, incaperea iese in evidenta prin decorarea ampla cu panouri policrome in azulejos, ce prezinta acelasi model comun.

Plafonul arcuit în conformitate cu secolul al XIX-lea in stilul neo-gotic, include elemente medievale manueline, asemanator tavanelor ce formeaza transeptul catedralelor din aceasta tara.

Semineul de langa intrare include o statuie impunatoare a Fecioarei cu copilul, din ceramica policroma, executie atribuita lui Adolfo Lopez, artistul care emulează figuri tipice de sculptura gotica Iberică la inceputul secolului XX.

Prima biblioteca publica din Cascais a operat in aceasta camera pentru multe decenii, avand avantajul unei imense colectii de carti din toate domenile, stranse de-a lungul timpului de contele Guimaraes.

Trebuie sa mentiomez ca toate aceste camere beneficiaza de un spatiu numit ,,tremo'', termenul deriva din francezul ,,trumeau''. Adoptat in timpul domniei Dona Maria I, spatiul dintre usa si fereastra a fost acoperit din mai multe oglinzi, plasarea acestora avand rolul de a imbunatatii luminozitatea prin reflexele naturale, avand in vedere perioada in care singura sursa de iluminare o asigurau lumanarile sau mai tarziu, lampile pe baza de ulei.

Mai mult de atat, sub aceste oglinzi erau asezate mese rafinate cu reflexe aurii, cu decor simplu in linii drepte, elemente ce contribuiau la tot acest ansamblu tehnic a sistemului de iluminat.

Biblioteca Contelui

Denumita si ,,Camera Cronica de El - Rei '' a constituit nucleul bibliografic din Cascais.

Aici putem identifica subiectele preferate ale contelui: istoria lumii, istoria Portugaliei, muzica, carti de lingvistica, teme maritime si romantism.

Intr-o vitrina, putem vedea, statuete egiptene de mare rafinament.

Lucrarea cea mai emblematica din colectia muzeului, este fara echivoc Cronica de El - Rei atribuita primului rege portughez Don Afonso Henriques.

Comandata de Don Manuel I si scrisa de istoricul si cronicarul Duarte Galvao in anul 1505, documentul are o inestimabila valoare istorica.

Evocand momentele cheie din recucerirea crestina a Portugaliei din primele secole ale natiunilor portugheze, aceasta a intrat in patrimoniul national.

Prologul manuscrisului este asigurat de pictorul Antonio D' Ollanda (1445-1517), oferind o reprezentare a uneia dintre cele mai vechi cronici din tara.

In anul 1918, contele de Castro Guimaraes a comandat o importanta editie limitata ale acestei lucrari, tiparita in 200 de exemplare, pe care el insusi a revizuit-o si a comentat-o.

Din veniturile acestor copii, a infiintat o ,,misericordia'' - un azil de binefacere, in Cascais.

Bucataria

Constituita initial ca o terasa în fata casei, ceea ce explica existenta fantanii din interiorul camerei, bucataria detine usi in doua canate rotunjite, ce face posibila trecerea spre veranda acoperita din afara.

Pregatita ca si cum ar primi in orice clipa musafiri din clasa aristocratica, bufetele sunt printre cele mai emblematice din conacele portugheze, fiind amplasate in mijlocul atrimiului. Vechimea lor se plaseaza intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, cu elemente neo-manueline, sertarele fiind identice pe ambele parti, desi cele de pe laturi sunt false. Ele ar putea atinge dimensiuni pe scara larga, sustinute de piciore robuste atent elaborate. De remarcat sculptura ondulatorie, cunoscut sub numele de ,,tremidos'', impreuna cu manerele de la sertare cu complicate aplicari in alama, care confera o nota de lumina si culoare asupra tamplariei intunecate din lemn de abanos.

Masa este asezata in mod ospitalier intr-o camera alaturata, ce epateaza ostentativ prin serviciile de portelan, comandate în China (perioada Qing si Qianlong) si servicii rafinate pentru cina, provenite de la curtea Versailles din anul 1720.

Acest serviciu include 71 de articole si a fost produs in Paris de catre firma de prestigiu, Bointaburet.

Impresioneaza si vesela comandata de Don Jose I in anul 1756, de la atelierele pariziene, Germain.

In mod provocator sunt afisate cutite din argint, serviciul de pahare de cristal, sfetnice si decoruri menite sa ofere un confort luxuriant si exuberant.

Atat prin bucatarie, cat si-n spatiul destinat terasei de afara, se ofera accesul la etaj, printr-o scara in spirala cioplita in piatra.

Sala artefactelor

Cascais are o istorie de peste 5000 de ani, dovezi arheologice au fost aduse de Carlos Ribeiro (1813 - 1882), primul arheolog ce a excavat in pesterile din apropiere Porto Covo si Poco Velho, in anul 1879.

Acesta este reprezentat chiar in mijlocul salii printr-un tablou asezat deasupra unui camin (vezi foto).

Colectia vasta de fragmente neolitice, formeaza decoratiunile acestei incaperi, alaturi de o gama larga de documente ce explica practici funerare in traditii mediteraneene, particularitati bazate in acel context istoric.

Artefacte din timpul ocuparii romanilor din ceramica si metal, rafturi ce reprezinta ceramica Beaker reprezentativa pentru acest oras (vaze, oale, boluri... etc), pahare de tip Palmela decorate incizat doar la baza lor.

Reprezentative sunt doua exponate confectionate din silex (in termen popular cremene) lustruite la manere, ce infatiseaza unelte cu tais.

Camera de studiu

Ambianta intima a acestei odai mai mici ca dimensiuni, o da mobilierul executat cu finete din lemn de castan, in stil neo-gotic si tavanul boltit.

Incaperea este placata pana la jumatatea ei, in placi de azulejos standardizate, pentru a consolida reflexele luminii solare, intens perceputa prin ferestrele mari si usa care da spre un mic balconas.

Elementele de mobilier sunt destinate pastrarii papetariei, in dulapioare tip ,,estrado'', ce contin o platforma ridicata, sistem preluat din cultura maura.

In dreapta intrarii se afla un pian portabil din anul 1753, confectionat tot din lemn de castan, strajuit de doua portrete dragi contelui.

Luis de Castro, tatal contelui si Maria Nazareno da Cunha Menezes, mama - ambele pictate in ulei de maestrul Vittorio Matteo Corcos, in anul 1906.

Camera de luat ceaiul

Ceremonialul ceaiului a fost introdus in Portugalia de Dona Catherine de Braganca, dupa mariajul avut cu regele Charles al II-lea din Anglia, in anul 1672.

N-am sa intru in detalii, ceremonia nu-i atat de protocolara ca cea din Orientul Mijlociu (vezi impresii). In cazul de fata, atat tavita de servit, cat si serviciul de ceai cu toate accesoriile, sunt din argint, ornamentate si prelucrate in atelierele Lisabonei ale lui Isidoro Jose dos Santos, in anul 1828.

Peretii camarutei sunt captusiti cu panouri de lemn sculptat (boiserie), ce formeaza impreuna cu ferestrele generoase o lucrare geometrica spre plafonul dispus de un fleuron central, folosit mai ales in arhitectura gotica.

Semineul asezat pe colt dispune de placari in azulejos reprezentand diferite tipologii.

Camera Jose de Figueiredo

Membru fondator al Muzeului Contelui Guimaraes, intre anii 1927- 1937, Jose de Figueiredo (1872 - 1937) originar din Porto, a primit dreptul de nume al acestei incaperi, datorita donatiilor substantiale in domeniul sculpturii, gravurii si mobilier.

Absolvent universitar in arta europeana din Paris, a devenit printre primii critici din Portugalia si si-a dedicat cunostiintele in conservarea si restaurarea tuturor colectiilor din acest castel.

A fost primul director al muzeului, incepand din anul 1931, pana si-a gasit odihna vesnica, fiind imortalizat intr-o schita executata din carbune, de expresionistul Antonio Carneiro (1872- 1940), alaturi de alte sase picturi donate de apreciatul critic.

Cabinetul

O sala dedicata articolelor impresionante in stil baroc- indo-portughez, stil foarte popular în Portugalia si in strainatate, în timpul secolele al XVII-lea si al XVIII-lea' datorita exotismului sau.

Elementele de mobilier includ patru dulapuri indo-portugheze si o masa, impreuna cu mai multe picturi flamande din secolul al XVII -lea.

O atentie speciala mi-a starnit interesul colectia de aur si de argint, reprezentand productia nationala din secolele mai sus amintite, precum si paravanul chinezesc din cinci panouri lacuite cu maiestrie, ce prezinta un decor complicat.

Cele cinci panouri ale acestei forme de paravan, fac parte dintr-un set general de noua, celelalte patru sunt adapostite in Muzeul National de Arta Antica.

Initial aceasta piesa de mobilier ce desparte un spatiu dintr-o incapere, a apartinut contesei Edla, a doua sotie a regelui Fernando al II-lea, din palatul La Pena in orasul Sintra (vezi impresii).

Galeria de arta

Am iesit pe un coridor ce face inconjurul curtii interioare, plin cu opere de arta ale maestrului Carlos Bonvalot (1894 - 1939). Cu studii la Paris in Art Deco, picturile sale surprind prin caracteristici pasionale pentru cuplurile urbane, expresivitatea lor inspirand o eleganta, ca sa folosesc un termen art-deco, ... ,,decorativista''.

Pe acelasi culoar, capteaza atentia sculptura Mariei Luisa de Sousa e Holstein, a treia ducesa de Palmela, realizata in secolul al XIX-lea, de interesantul artist Frenchman Anatole Calmens, in ceramica de Ratinho, ceramica intalnita si-n Palatul Calhariz din Lisabona.

Galeria este completata de picturile artistilor Joao Vaz (1859-1931), Sousa Pinto, Miguel Angelo Lupi (1826- 1883), Giacomo Grosso (1860-1938), Leon Joseph Bonatt (1834 - 1923) cu al sau portret al contesei de Cavalcanti, Frederico Madrazo (1815- 1894) cel care in anul1855 devine directorul Galeriilor Prado, precum si picturi donate de Alfredo de Andrade (1839-1915), fratele contesei de Guimaraes.

Dormitorul

Demn de remarcat in dormitorul contelui Guimaraes, este tavanul casetat si cele doua paturi minutios sculptate, mobilier englezesc din jumatatea secolului al XVII-lea, acoperit cu matase naturala adusa din China anilor 1800.

Alte repere includ o sculptura a Fecioarei Maria cu pruncul, realizata de Pedro Orrente (1580-1645), un adept al scolii venetiene si o colectie de aur si argint de diferite dimensiuni ale obiectelor destinate toaletarii parului.

Camera dispune de doua toalete, care contin si-n zilele noastre articole de servicii, de zi cu zi, avand in dotare oglinzi impresionante.

Atentia iti este atrasa de manerele accesoriilor din argint, decorate exuberant.

Turela sau camera armelor

Acest spatiu a ramas intact conform propunerilor lui O' Neil, arhitectul contelui.

Aflat in cel mai inalt loc al conacului, acesta iti ofera imagini inefabile ale nemarginitului Ocean Atlantic.

Daca in tot acest castel am fost lasat sa vizitez nestingherit fiecare cotlon, aici am fost ghidat de o entitate din lumea de dincolo, care-mi amintea de motto-ul familiei ,,Caelo solo, potentes salo ", inscriptionata in varful turelei.

Am fost inconjurat de intregul arbore genealogic: O'Hanlon, Ferreira, Brito e Cunha, Torlade, O' Neil, O 'Donnell si O' Byrne, stemele stramosilor sai, ornamentand tavanul.

Semineul este decorat cu gresie hispanica si azulejo cu inflexiuni arabe, iar intreaga camera beneficiaza de lambriuri din lemn, reminiscenta data de castele medievale.

Tot arsenalul din dotarea acestei camere, il puteti viziona in fotografiile inserate acestui articol.

Dupa tot acest periplu cultural, invaluit in tainele remarcabilului castel, te poti bucura de gradina Marechal Carmona, ce dispune de o vegetatie bogata, luxurianta, specifica zonei si populata cu fauna exotica, in deosebi reprezentata de pauni imperiali.

Vacante frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 4207 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI