O alta zi in Roma

TIPĂREȘTE

Spun “o alta zi” pentru ca ‘O zi la Roma” a fost deja experimentata de multi dintre voi. Dar sa traiasca cei care au avut aceasta minunata idée si apoi au impartasit-o si celorlalti. Sa spui prietenilor ca maine bei o cafea la Roma si seara esti acasa! Genial! Marti 29 martie am jucat si eu aceasta piesa impreuna cu 3 prieteni si nu regret nici o clipa. Normal ca poti sa te duci oricand cateva zile sa vizitezi Roma cu cheltuiala de rigoare, dar cand nu dispui de aceste fonduri, ma repet, mi se pare incredibil sa poti zbura la Roma, sa vizitezi o particica, sa bei un esspreso, sa gusti o inghetata, sa cumperi o geanta, apoi sa vii acasa ca si cand ai facut ore suplimentare la serviciu.

Dupa ce am citit pe AFA totul depre aceasta mini-city break, pe la inceputul lui februarie am cautat pe internet date in care apareau bilete mai ieftine si am ales 29 martie, cand dus-intors cu taxele de rezervare, costa cam 52 euro, pretul fiind compus din bilet dus 59 ron, bilet intors 59 ron, taxa rezervare, taxa plata cu card si taxa check in la Roma, luata din greseala de sotul meu. Apoi am reluat cercetarea despre ce si cat poti face intr-o zi, am impumutat o harta, am cumparat un ghid si am asteptat cu emotie decolarea.

Ii multumesc in mod special Cameliei (@Roth) pentru toate sfaturile si detaliile oferite face to face. Dar cu tot ajutorul primit, practica ne-a pus in fata unor situatii diferite si ca atare am tras propriile invataminte pe care le voi declara in continuare. Deci, am facut check in-ul on-line si conform indicatiilor de pe bilet, eu personal (caci eu am fost de vina) m-am prezentat la aeroport cu 1 ora inainte de decolare, desi se mentiona ca poti veni chiar cu 30-40 minute inainte. Insa ca sa ajung la poarta de Roma …eehhee, trebuia sa stau la rand cu toata lumea, pentru ca erau programate zboruri in mai multe directii la aceeasi ora. Dar cum eu nu am zburat pana acum niciodata (pe extern), habar nu aveam cum merge treaba. Nu se punea problema ca nu prind zborul, timp a fost suficient, dar am creat o pierdere de timp care apoi s-a propagat pe intregul nostru circuit.

Iata cum: am ajuns cu ultimul autobus la avion, deci am ocupat locuri pe la mijloc, apoi la aterizare in Roma, am iesit ultimii, deci iar am stat la coada pentru controlul actelor, iar am ajuns ultimii la rand pentru autobuzul care face transferul de la aeroport in centru, de fapt nici nu am incaput in primul, asa ca am asteptat inca o jumatate de ora pentru urmatorul si in final dupa 2 ore de la aterizare, am ajuns in centrul Romei si ne-am inceput efectiv vizita propusa.

Acum din nou mare atentie: la aeroport vin 2 autobuze, unul obisnuit, gen RATB cu bilet de 1 euro, care te lasa la capatul metroului, Anagnina (linia rosie sau linia A) si altul de la firma Terravision, gen autocar cu spatiu de depozitare bagaje, la 4 euro, dar care te lasa la gara Termini, adica mult mai aproape de centru. Pana sa ne dezmeticim care autobuz este disponibil, agenta de la Terravison ne-a si abordat, era concetateanca de noastra, si ne-a scos 8 euro din buzunar, bilet dus-intors. Nu-i vorba, ca asa ne gandisem si noi sa procedem, dar uite ca nu ne-am orientat bine la fata locului, nu ne-am lamurit ca randul este mare si nu putem pleca cu primul autobuz…. in timp ce autobuzul de 1 euro statea sub nasul nostru si a plecat bine merci, pe trei sferuturi plin. Deci am pornit un pic gresit, dar pe viitor vom proceda mai bine si oricum nimic nu ne-a afectat bucuria ca Roma este la picioarele noastre.

Am facut haz de necaz si macar vremea a tinut cu noi, am beneficiat de soare si temperaturi optime de colindat pe strazi. Nu aveam planuri prea mari, singurul obiectiv trecut “ca must see” a fost Piazza San Pietro cu Basilica di San Pietro, apoi plimbare de voie. Ne-am propus sa petrecem aceasta zi de placere, sa nu fim stresati de multimea lucrurilor care trebuiesc facute, sa luam doar pulsul Romei.

De la gara Termini am mers cu metroul 6 statii pana la Ottaviano, este specificat peste tot si San Pietro sau Vatican, deci nu ai cum sa ratezi. Odata iesiti la suprafata pur si simplu am mers dupa toata coloana de oameni cu rucsaci in spate si aparate foto de gat, adica turisti ca si noi care nu se puteau indrepta decat spre Piata San Pietro. Dupa cca 700-800 m am patruns in piata prin renumitele coloane ale lui Bernini si practic am intrat pe teritoriul Vaticanului.

Piata poate gazdui pana la 400.000 oameni, este inconjurata de colonade unite in varf printr-o balustrada si prin statuile a 140 sfanti. Desi piata era strabatuta de sute de vizitatori, prin lumina, frumusetea si imensitatea ei iti oferea o stare de liniste si pace interioara. Toate agitatia acumulata s-a topit instantaneu.

Ca sa vizitam basilica ne-am prins in hora, adica asa se incolonasera turistii, pe aproapre toata circumferinta pietii, dar in 15 minute eram deja intrati. Aici capodoperele artei sunt prezente la fiecare pas, operele lui Bernini si Michelagelo dau basilicii aspectul unei bijuterii de dimensiuni uriase. Indiferent de cunostiintele artistice pe care le ai sau nu, ramai mut si cu ochii lipiti de pereti.

Apoi am urcat cele 551 de trepte pana sus in cupola. Se poate urca contra a 7 euro cu liftul pret de 231 trepte si apoi cu piciorul restul de 320, sau pe jos toate cele 551 trepte pentru doar 5 euro!

NU URCATI deloc, daca aveti rau de inaltime, sau daca conditia fizica va joaca feste, pentru ca nu exista cale de intoarcere, intr-un sens se urca si in altul se coboara. La inceputul ascensiunii, treptele sunt largi si foarte putin inalte, adica pare incurajator, dar apoi pe langa faptul ca urci in spirala, spatiul devine ingust, iar peretii holului oblici, si urci si te invarti pana ai senzatia ca te intinzi pe zid si-ti pierzi total echilibrul. Dar, dupa fapta si rasplata, odata ajunsi sus am obtinut imagini care au meritat pe deplin efortul facut! Prima oara am ajuns pe un balcon care incojoara domul la baza, de unde ai o priveliste ametitoate catre interiorul basilicii. Balustrada este prevazuta cu plasa de protectie foarte inalta, deci nu exista nici un pericol. Apoi am continuat urcarea pe alte scari si mai inguste si in final am iesit pe acoperis de unde am admirat si imortalizat gradinile Vaticanului si Roma intreaga.

Coborarea este la fel de spiralata si noroc ca liftul a fost la dispozitia tuturor (indiferent ca am urcat pe scari sau cu liftul) pentru ca alftel posibil ca inca ma invarteam si azi. Oricum ne-au tremurat picioarele inca vreo 1 ora dupa efortul depus. Dar a fost momentul care a marcat vizita noastra la Roma si despre care vom povesti inflacarati tuturor prietenilor. Odata reveniti in piata San Pietro, precum spuneam mai sus, calmul s-a instalat si am fost gata de a merge mai departe.

Dar timpul s-a scurs cam repede, asa ca am luat din nou metroul (1 euro) pana in Piazza Spagna. Aici am gasit alte grupuri de turisti, tolaniti pe treptele primitoare din fata bisericii Trineta dei Monti, servind cate o felie de pizza sau fotografiind imprejurimile si Fontana della Barcaccia (Fantana vechii corabii). Parca toata lumea era in vacanta si-si daduse intalnire aici. Frumos si relaxant. Am continuat drumul spre Fontana di Trevi. Fantana este uriasa si infatiseaza creaturi mitice ale marii printre cascade de ape curgatoare. Legenda spune ca daca arunci o moneda in fantana iti asiguri reintoarcerea la Roma. Bineinteles ca asa am procedat si noi sperand sincer ca vom reveni. Ne-am indreptat apoi spre Piazza Venezia, in care Palazzo Venezia domina prin imensitate, frumusete si valoarea operelor de arta gazduite in saloanele sale.

De aici mergand pe Via dei Fori Imperiale, aveam in fata Colosseum iar pe laterale Columna luiTraian, Forumul Roman si toata istoria Romei. Din pacate nu am mai avut timp sa vizitam si Colosseum mai ales ca presupunea un circuit (mai lung sau mai scurt), deci includea vizitarea mai multor obiective din zona. Dar va fii primul pe lista in urmatoarea escapada. Asa ca am pornit spre Gara Termini, am facut ultimile poze si ultimile cumparaturi, iar la 18,30, am luat in sfarsit loc in autobuz catre aeroport.

Magazine de suveniruri si terase restaurant se gasesc la tot pasul, dar atentie la preturi ca sunt cam piperate. Noi, de exemplu, am servit 3 pizza, doua portii de caneloni si 5 beri Moretti, iar nota a insumat 90 euro. Adica pizza sau pastele costau intre 8-14 euro, iar berea a fost 7 euro/halba de 500ml.

Exista si mici localuri tip bufet-expres, de unde poti lua cate ceva pe un carton, dar mananci in mers sau pe vreo banca, treapta, margine de fantana, sau McDonalds-uri, sau rulote cu foietaje, pizza, sandwich-uri.

Zborul a fost perfect pe ambele sensuri, fara nici o intarziere sau neajuns la bord. Inainte de decolare s-a facut instructajul (vorbit si gesticulat) pentru situatii de urgenta, iar dupa fiecare aterizare pasagerii au aplaudat furtunos multumind astfel pilotului pentru cursa buna realizata.

In concluzie, desi m-am sculat la ora 4, am zburat, am urcat, am ametit, am colindat, am mancat si am baut, iar am zburat, si in final m-am culcat la 2 dimineata (evident dupa ce am vizionat toate pozele facute), excursia a fost un triumf, o minune, care mi s-a intamplat si mie si pe care o recomand calduros amatorilor de instantanee.

---

VIZUALIZĂRI: 5319 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI