Santa Maria del Fiore sau Domul din Florenta

TIPĂREȘTE

Am ajuns in Florenta dupa ce am aterizat pe aeroportul Galileo Galilei din Pisa si am luat trenul. O gara este chiar langa aeroport. De acolo am cumparat bilet (6 Euro), am mers cu trenul o statie si in „ Gara Centrala „ am schimbat trenul cu altul care m-a dus pana in Florenta. Daca veti calatori cu trenul, nu uitati sa validati biletul singuri la apartele de pe peron; altfel controlorul va considera ca nu aveti si veti plati o amenda de 150 Euro.

Primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns in oras a fost sa ma duc la hotel si sa scap de bagaj. Am facut un dus, am facut cunostinta cu gazedele, care foarte dragute mi-au dat un pliant cu harta orasului si cateva indicatii in timp de beam un capucino la receptia hotelului, dupa care am plecat curioasa sa descopar frumusetile acestui oras. Hotelul meu era doar la un sfert de ora de mers pe jos pana in centrul vechi.

Orasul este geografic vorbind, impartit in doua, de raul Arno care il traverseaza de la est la vest. Raul este traversat de sase poduri, cel mai cunoscut fiind Ponte Vechio.

Florenta este un oras foarte batran, are peste doua mii de ani; a fost la inceput o mica localitate, de odihna si de „ trait ultimii ani in pace si bunastare „ pentru soldatii veterani ai lui Iulius Cezar cam prin anul 60 iHR. Patru sute de ani mai tarziu imparatul Dioclitian a infiintat aici un centru religios, condus de un Episcop, dupa care orasul a cunoscut an de an progresul si bunastarea.

Dar perioada sa de glorie a fost abia in evul mediu, cand datorita dezvoltarii economice, a trecut si printr-o perioada de expansiune culturala si artistica, care in afara ca i-a adus faima in acele vremuri, ii da si astazi o activitate din care marea majoritate a locuitorilor traiesc; turismul. In sec. XIV-XVII, in oras, s-a construit atat de mult, de trainic si de frumos, incat noi acum admiram munca oamenilor din acele vremuri. Sunt palate, unele transformate in muzee, sunt parcuri si gradini superbe, sunt biserici si manastiri.

Stiati ca mai mult de jumătate din cele mai populare opere de artă din lume se află în Italia si peste jumătate dintre ele se găsesc în Florenţa. ? Mi se pare fantastic; peste un sfert din cele mai apreciate opere artistice din intreaga lume sa se afle in acest oras...

Prima piata care am intalnit-o cand am plecat sa descopar orasul, a fost Piata San Lorenzo. Foarte cautata de artisi si de turisti deopotriva. In aceasta sunt Biserica San Lorenzzo (cea mai veche catedrală a capitalei Toscanei, opera a două genii arhitecturale renascentiste; Brunelleschi şi Michelangelo), Biblioteca Laurenziana (numita si Bibloteca lui Michelangelo) si Capela Medici. In Basilica San Lorenzo se afla mormintele familiei de Medici.

La doua strazi distanta si la zece minute de mers pe jos, se afla Piata Domului, Basilica di Santa Maria del Fiore sau Biserica Sfintei Maria a Florilor sau Domul din Florenta. Ca marime, este a patra din Europa si este celebra datorita cupolei sale. In prima seara am vazut-o doar pe afara, caci era prea tarziu, dar a doua zi m-am intors si am admirat-o pe indelete. Intrarea este libera in catedrala si pentru a ajunge in cupola se achita 8 Eur si se urca 463 de trepte printre cei doi pereti ai cupolei. Eu am vizitat-o intr-o zi de duminica cand nu se poate urca in cupola.

Constructia a inceput in 1296 si a fost gata abia in 1380 iar domul in 1436. Fatada asa cum o vedem noi astazi a fost terminata abia la mijlocul sec. XIX. Lucrarile au fost atat de mult timp amanate din cauza discutiilor legate de materiale, de bani de, de modele, de dorinte, de interese si chiar de coruptie. Fatada catedralei este acoperita cu marmura de Carrara (alba) de Prato (rosie), de Siena (verde).

Podeaua catedralei a fost placata cu marmura in sec. XVI. Construirea cupolei domului, din piatra a fost o mare provocare pentru acea vreme. In final a fost gasita o idee geniala; cupola octogonala sa se sprijine pe un tambur, nu direct pe acoperis. Se estimeaza ca s-au folosit 4 mil de caramizi la cupola. In felul acesta in catedrala nu a fost nevoie de schele in toata perioada ridicarii cupolei. A fost primul dom octogonal din lume. Catedrala a fost sfintita de papa Eugene IV la 25 martie 1436 si avea o capacitate de 30.000 de persoane.

Minute bune am stat afara, in fata ei, ne stiind ce sa admir mai intai. Pe fatada, sunt douasprezece nise unde sunt statui cu cei doisprezece apostoli si multe alte statui cu artistii vremii care au auvut un cuvant de spus in istoria artelor acestui oras.

Am intrat in catedrala, dominata fizic de marimea usilor ce sunt ornamentate cu scene din viata fecioarei Maria. Numele catedralei se traduce prin "Sfanta Maria a Florii" se refera la floarea de crin, simbolul Florentei. Catedrala are forma de cruce romana, cu o nava principala si doua absinte in lateral. Este lunga de 153m. si in zona cea mai lata are 90 m. Interiorul este mult mai simplu decat mi l-am imaginat. Foarte inalta, foarte supla, m-a dominat cu maretia ei, dar ca si decoratiuni nu pot spune ca m-a cucerit. Demne de tot respectul sunt cele 44 de fereste cu vitralii si "Hristos incoronandu-o pe Maica Domnului" care este o fereastra vitraliu circulara de deasupra ceasului. Apoi mai este monumentul de pe mormantul lui Antonio d Orso (1323), episcop al Florentei. Si primul Episcop al Flerentei este inmormant aici, intr-un sarcofag din argint, bogat ornamentat. In rest peretii sunt zugraviti in alb, singura fresca fiind cea din cupola; cei drept este imensa; 3600 mp.

Sub parterul catedralei exista cateva sali, la una din ele avand acces si turisti acum pentruca in ea este amenajat un magazin cu suveniruri cu caracter religios.

Am parasit catedrala cu o senzatie nefiresca de oboseala, data probabil de imensitatea cu care cladirea domina orice fiinta umana si dornica sa mai admir miile de sculpturi de la exterior. Si acum ma uit cu drag la fotogrfii si mai descopar cu incantare, detalii pe care le-am omis atunci. Retineti ca duminica nu se poate urca un cupola, iar in catedrala duminica este program mai scurt; 13.30 – 16.30.

In fata intararii in catedrala este Baptisteriul (Battistero di San Giovanni), construit cu mult inaintea catedralei, pe locul unui fost templu roman dedicat zeului Marte. In anul 1128, Baptsiteriul a devenit oficial locul in care erau botezati toti nou-nascutii florentini. Pe acesta l-am gasit deschis, pana tarziu in noapte si l-am vizitat in prima seara, dar desigur l-am mai admirat si a doua zi, in lumina Soarelui. Cladirea are o forma octogonala si este decorata in acelasi stil si cu aceleasi materiale (marmura) ca si catedrala. (biletul de intrare costat 6 Eur.). Cladirea are trei usi incadrate de tot atatea arcade.

La interior, totul este realizat din marmura. De jur imprejur exista un etaj, la care turistii nu au acces, dar seara era frumos luminat si pictat cu portetele multor sfinti si apostoli citind pasaje din biblie. Cupola este pictata in cinci randuri concentrice, cu scene religioase si pastorale.

---

VIZUALIZĂRI: 11347 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI