GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Locuri fumoase vizitate în Parcul Național Cozia – Mănăstirea Turnu, Stânișoara și Schitul Ostrov
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Duminică dimineața după micul dejun, am discutat cu gazdele noastre de la Pensiunea Casa Lacului pogramul zilei. Pe unde vrem să mergem să ne plimbăm ne-au întrebat? Păi la Schitul Ostrov am zis eu și soțul a completat cu Mănăstirea Turnu.
Gazda ne-a recomandat să mergem întâi la Mănăstirea Turnu, după care la Mănăstirea Stânișoara și să ne reculegem la Schitul Ostrov. I-am ascultat sfatul și am plecat la drum.
Spre rușinea mea, acum am ajuns pentru prima dată la aceste lăcașe de cult, cu toate că de foarte multe ori am fost pe valea Oltului.
Am plecat de la pensiune spre Brezoi, am făcut dreapta pe DN7 spre Călimănești, ne-am revigorat cu un expresso la restaurantul Dada, înainte de a trece Oltul spre Mănăstirea Turnu.
Mănăstirea Turnu
Practic Mănăstirea Turnu este pe partea cealaltă a Oltului. După ce treceți Oltul, imediat stânga pe malul Oltului, este și indicator aici la intersecție. Drumul este strâmt, dar asfaltat, se trece prin două tuneluri scurte fără prioritate! Și după aprox. 1 km faceți dreapta și ajungeți în parcare, locuri sunt suficinte. Fiind Duminică era slujbă la ora la care am ajuns noi, dar și foarte multă lume.
Între versanții munților plini de păduri verzi, este așezământul Mănăstirii. Pare mare, la prima vedere și asta pentru că este o Mănăstire cu etaj, atipică-am zis eu-, era altceva.
Trecem podețul peste pârâiașul ce se varsă într-un iaz, unde este o fântână arteziană dar și nuferi, intrăm pe sub o boltă de viță de vie și ajungem în curtea interioară a Mănăstirii. Wow!!!
Mi-a plăcut foarte mult atmosfera de liniște, doar în difuzoare se auzea vocea preotului.
Curtea frumos întreținută și chiliile îmbrăcate în flori mi-au plăcut foarte mult.
Am intrat doar în biserica mică veche, în ceea mare unde se ținea slujba nu am reușit să intru, era foarte aglomerat.
În curte se mai pot vedea două din chiliile rupestre ale primilor călugări retrași aici de la Mănăstirea Cozia.
Atât cât am reușit să cuprind cu privirea frumusețea locului și să ascult vorbele preotului, în cele câteva zeci de minte cât ne-am plimbat prin curtea Mănăstirii, mi-au dat o stare de liniște.
Ne-am întors pe același drum până la intersecția cu barajul peste Olt și ne-am continuat drumul tot pe partea stângă a Oltului (sau mai cunoscut pe centura Călimăneștului), până în satul Păușa, unde ve-ți întâlni indicator către Mănăstirea Stânișoara. Până la marginea satului drumul este asfaltat, după care ne-a oprit un Domn cu chitanțierul în mână, să ne i-a 5 lei de persoană pentru că intram oficial în Parcul Național Cozia.
Drumul prin pădure spre Mănăstirea Stânișoara
Este spectaculos dar greu, după părerea mea. Fiind cu o mașină de teren, să zicem că a fost mai ușor, dar tot am stat cu inima cât un purice de emoții. Așa mi se întâmplă când nu cunosc drumul, vreau să văd stânga -dreapta și să se termine mai repede, cu toate că mergem foarte încet.
Este un drum forestier numai prin pădure, însoțit de un pârâiaș, când mai volburat când mai liniștit, cu locuri amenajate de relaxare, măsuțe și bănci. Aici nu am înțeles eu, de ce turiștii erau lăsați să facă grătare în pădure, eu știu că este interzis în zone protejate. Și toate aceste locuri erau ocupate de turiști la grătar!!! Dar ne-am întâlnit și cu jandarmii montani pe atv, la datorie!!!
Sunt 5 km de urcat, uneori chiar abrupt, curbe strânse în pantă, îți îngheță sângele când te uiți în dreapta sau stânga și vezi hăul ce se deschide... dar când ajungi sus pe culme... într-o poiană verde... la poalele stâncoase ale Masivului Cozia... wow... îți taie răsuflarea.
Peisajul este superb... mirific.
Mănăstirea Stânișoara
Lăsăm mașina aici pe culmea verde, lângă alte 5-6 mașini și coborâm pe potecă spre Mănăstire.
Admirăm măreția muntelui stâncos și localizăm și Casacada Gardului, despre care gazdele noastre ne spusese că este traseu până la ea!!!
Ca-ntr-o căldare este așezată Mănăstirea la poalele Masivului Cozia. Vedem întâi turla bisericii.
Trecem pe lângă acareturile Mănăstirii, facem loc unui măgăruș, ce era alergat de un călugăr să iasă din curtea Mănăstirii și intrăm și noi în curte. Curtea plină de iarbă verde.
Și aici este slujbă, mai puțină lume dar mult, mult mai multă liniște. Am avut senzația că dacă vorbim mai tare ne aude Dumnezeu... așa am simțit... că aici, parcă suntem mai aproape de El.
Fiind Mănăstire de călugări, parcă este puțin mai auster, dar curtea și chiliile la fel de îngrijite și ordonate, adevărat cu mai puține flori.
Deci, accesul la Mănăstirea Stânișoara se poate face cu mașina prin pădure, așa cum am fost noi (să știți că erau și mașini mici... mici acolo sus), dar este și traseu montan de lângă Mănăstirea Turnu până sus la Stânișoara.
La întoarcere drumul parcă a fost mai ușor... știam de-acum la ce să ne așteptăm!
Ne continuăm drumul tot pe stânga Oltului, intrăm în Călimănești și suntem atenți la indicatorul ce ne arată să facem dreapta spre Schitul Ostrov.
Schitul Ostrov
Trecem Oltul pe podul strâmt și intrăm pe ”insula dintre apele Oltului”, până unde este permis accesul auto. Este un parc cu alei și băncuțe pentru relaxare.
Schitul Ostrov este o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale Despina.
Este cea mai veche mănăstire de maici din țară.
Intrăm în curte pe sub clopotniță... și mă opresc... nu-mi vine să cred... am intrat în grădina raiului...
Explozie de flori de toate culorile și categoriile... nu știu la ce să mă uit mai întâi... este superb.
Biserica mică este în mijlocul grădinii, în stânga sunt chiliile măicuțelor, la fel îmbrăcate în flori, iar în dreapta micuței biserici este un mic magazin cu articole bisericești și o clădire din piatră îmbrăcată în flori... care prima dată nu am realizat ce este. Era locul pentru aprins lumânări... și acesta m-a impresionat.
Până și grădina de zarzavat am stat și am admirat-o... totul era aliniat și toate legumele aveau roade... vinete, ardei, fasole, etc.
Dar florile... wow... sunt superbe... trandafiri de toate culorile... crăițe... gladiole... hortensii și foarte multe agățătoare... necunoscute de mine până acum.
Aici, am stat pe o bancă și am ascultat liniștea locului și m-am bucurat de explozia de culori a florilor ce mă înconjurau.
Nu am vrut să scriu date istorice sau tehnice despre aceste lăcașe de cult.
Am vrut să vă transmit ce am simțit eu când am vizitat aceste locuri și să vă recomand și vouă să le vizitați. Cel puțin Mănăstirea Turnu și Schitul Ostrov este ușor accesibil tuturor celor ce ajungeți pe valea Oltului.
Toate cele bune.
Trimis de ANILU in 29.07.18 19:21:58
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMNICU VÂLCEA. A mai fost în/la: Arieșeni, Baia de Fier, Mediaș,
26 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ANILU); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
26 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@ANILU: Manastrea Turnu am văzut-o in urma cu vreo 10 ani asta deoarece eram pe malul respectiv al Oltului căutând un loc de popas in natura și am văzut indicatorul spre mănăstirea și am zis ca mai bine vedem întâi mănăstirea și apoi ne relaxam și ne-a plăcut tare mult și noua și copiilor. Celelalte doua le-am cunoscut acum cu ajutorul tău.
Felicitări, votat cu mare drag.
Rog așteptați...
@mishu: Mulțumesc pentru ecou și vot.
Abia acum le-am descoperit și noi.
I-am spus soțului că de câte ori trecem prin Calimanesti vreau să trecem pe la Ostrov. Mi-a plăcut cel mai mult. Merită.
Toate cele bune.
????
@ANILU: Toate cele trei locuri vizitate de tine sunt superbe! Avem o țară foarte frumoasă!
Locurile cu lăcașuri de cult sunt - toate - oaze de liniște și reculegere.
Peste tot pe unde am fost locurile sunt îngrijite, bine gospodărite și, dacă ai norocul să le vezi în acest anotimp al florilor, ești și mai „câștigat” (!), pentru că ai impresia că te afli în mici colțuri de Rai aici, pe pământ!
Să vă fie de bine și mă bucur că am văzut - datorită ție - aceste trei mici colțuri de Rai!
Am citit, văzut pozele și votat cu drag! 
@ANILU: Dumnezeu ne aude mereu doar că nu suntem noi dispuși să-i vorbim întotdeauna.
Pipa turcului și Mâna Maicii Domnului sunt cele doua “cățăratoare”. Prima e otrăvitoare, a doua miroase demențial 
La Turnu am fost in tinerețe, ce repede trece timpul
Mă bucur că nu m-ai încărcat cu date tehnice pe care nu le rețin pentru că nu le înțeleg
Felicitări pentru articol, poze, plimbărică, emoționante toate.
@doinafil: Mulțumesc pentru ecou și vot.
Mă bucur că ti-au plăcut "colțurile de Rai " descoperite și de mine abia acum.
Așa este, avem o țară frumoasă.
Toate cele bune.
@krisstinna: Așa este, emoționante locuri am descoperit și probabil că acum a fost momentul să le trec pragul.
Pipa Turcului o știam, dar nu știam că este otravitoare.
Și Mâna Maicii Domnului o știu, numai că aici au alte culori florile. Oricum sunt foarte frumoase.
Mulțumesc pentru vizită și ecou.
Toate cele bune ????
@ANILU:
„… am ajuns pentru prima dată la aceste lăcașe de cult, cu toate că de foarte multe ori am fost pe valea Oltului. ”
Am fost de multe ori pe Valea Oltului. Am vizitat mănăstirile Cozia și Turnu ori de câte ori am avut ocazia, dar la Stânișoara și la Ostrov nu am ajuns niciodată. Înțeleg că drumul până la Mănăstirea Stânișoara este mai dificil. Cu mașina este mai cu emoții, iar pietonal este cam lung. Îți trebuie ceva timp și energie pentru a ajunge acolo. Pentru faptul că nu am vizitat Schitul Ostrov - ctitoria lui Neagoe Basarab, cel mai vechi așezământ de maici din țară - nu am nici o scuză.
„… ne-am revigorat cu un expresso la restaurantul Dada, înainte de a trece Oltul spre Mănăstirea Turnu. ”
De mult, noi ne-am și cazat o noapte la Pensiunea Dada. Nu sunt condiții excepționale – cel puțin așa era pe vremea aceea. Țin minte că ne-au pus la dispoziție doar un singur prosop (noi eram două persoane), iar când am semnalat acest lucru ne-au spus că nu au. În schimb, la restaurant - și el cam simpluț, oferind servicii mai mult celor aflați în tranzit – se prepară niște papanași cu dulceață de afine… buni, buni, foarte buni.
@iulianic: Chiar vă recomand când ajungeți pe valea Oltului să mergeți la Ostrov, mai ales când grădina este plină de flori.
La Stanisoara este mai greu de ajuns dar nu imposibil...
Cât privește restaurantul Dada, i-am trecut pragul de câteva ori, în drumurile noastre pe valea Oltului.
O să scriu articol separat despre ce am servit și cum ne-am simțit.
Mulțumesc pentru vizită și ecou.
Toate cele bune.
@iulianic:
nu e cu emotii de loc drumul la Stanisoara. l-am facut pe timp de iarna cu o masina destul de mica cu garda joasa (Fiesta), am si scris despre asta
@ANILU: Superbe locuri, minunat descrise și ilustrate! Toate cele bune și sănătate!
Minunate locuri si frumos prezentate! Din tot ce ai prezentat tu doar Manastirea Turnu am vazut-o, de doua ori, dar in urma cu multi ani. Frumoase locuri avem, dar nu stim sa ne bucuram suficient de aceste minuni. Noroc ca mai putem" vedea "unele locuri si prin ochii altora...
Felicitari pentru excursie si pentru ca ai impartit cu noi bucuria de a vedea aceste locuri!
@DOINITA: Mulțumesc pentru aprecieri și ecou.
Asta mi-am dorit, să vă arăt frumusețea acestor locuri și să vă îndemn să le vizitați.
Toate cele bune.
@ANILU: O plimbare frumoasă care încântă sufletul și alungă stresul. Alături de Cozia și Cornetu, mănăstirile enumerate în articol constituie picături de istorie în viața religioasă românească de pe frumoasa vale a Oltului.
Dacă manastirea Turnu cu ale sale chilii săpate în piatră și Ostrovul cu superba grădină de flori sunt accesibile din drumul național, mănăstirea Stânișoara este ceva mai retrasă sub țancurile de piatră ale Masivului Cozia. Am ajuns la Stânișoara acum 10 ani urcând într-o zi de toamnă târzie pe traseul din pădure - superb peisaj (vezi impresii).
Mulțumim pentru relatare și pentru fotografiile edificatoare.
@tata123: Mulțumesc și eu pentru aprecieri și ecou.
Toate cele bune.
Toate bune și frumoase, dar până la a fi vizitator!
Tot raiul ăsta la vedere, presupune enorm de multă muncă din partea măicuțelor (că la ele e mai frumos!). Ele sapă, ele plivesc, ele altoiesc și îngrijesc pomi, unele mănăstiri au și ferme de animale, chiar și stupi. Ele muncesc.
Tot ele trebuie să fie la ore exacte, destul de matinale la unele slujbe de dimineață. Tot ele întrețin curățenia în Biserică și fac și bucătăreală. Să nu crezi că numărul lor e mare. Multe și-au îngropat tinerețea, chiar viața în mănăstiri. Dar a fost alegerea lor!
Noi ne bucurăm de aspectul îngrijit, de verdeață, flori etc. și lăsăm un ban. Nici ăsta nu e al lor!
Am votat cu drag și din respect pentru munca ta și a lor!
@mihaelavoicu: Da așa este, multă muncă este pentru gospodarirea acestor Mănăstiri.
Mulțumesc pentru aprecieri și ecou.
Toate cele bune.
@ANILU:
Asta iarna / primavara cand am fost spre Stanisoara nu era niciun nene cu chitantier sau fara la intrarea pe drumul din padure.
Noi am mers pe jos, atunci prin zapada proaspata si pufoasa, bifand prima drumetie pe anul asta.
Acum se pare ca e un compromis dorit cu taxa asta vs gratareala din zona.
Nu intelege de ce se accepta, este periculos sa faci focul in padure.
Felicitari pentru articol, numai de bine! ????
@ANILU:
Frumoase locuri şi frumoase amintiri mi-ai trezit din vremea când umblam cu cortul şi hrăneam pisicile locale cu chiftele, că aveam prea multe ????
O zonă cu o foarte bogată încărcare istorică, poate chiar o carte de identitate a noastră, a românilor, pe care nu o valorifică cum trebuie Ministerul Turismului. Noroc cu tine şi alţii care scriu în privat.
O zi cu soare afară şi în suflet să ai!
@Dan&Ema: Mulțumesc pentru aprecieri.
Știu că voi faceți trasee montane... și eu virtual... citind pe unde vă plimbati. Vă felicit pentru asta.
Cât privește pe nene cu chitantierul, a zis că trebuie să plătim pentru că intrăm în Parcul Național Cozia... nu asta ne-a deranjat ci faptul că lăsa turiștii să facă grătare în Parc.
Toate cele bune.
@ANILU: Felicitari pentru articol!
La manastiurea Turnu am fost si noi in luna martie si ne-a placut foarte mult.
La Ostrov ne-am pornit pe jos, pentru ca era foarte proape, dar nu am reusit sa ajungem pentru ca trupa de pedestrii a abandonat traseul in ideea ca ne intoarcem maine cu masina... asa este cu gasca... ne vom duce sa o vizitam in umatoarea iesire la Calimanesti.
Calatorii placute!
@Dana2008: Mulțumesc pentru aprecieri și ecou.
Data viitoare să nu mai ratați o vizită la Ostrov. Merită.
O zi frumoasă.
@mihaelavoicu:
„Tot raiul ăsta la vedere, presupune enorm de multă muncă … Noi ne bucurăm de aspectul îngrijit, de verdeață, flori etc… ”
Ai perfectă dreptate! Cu ceea ce spui mi-ai amintit de un caz concret. Mănăstirea Plătărești (ctitorie a lui Matei Basarab) situată aproape de București, a fost multă vreme închisoare și spital de nebuni. Condiții ideale pentru o paragină totală. Așa am văzut-o eu prima oară. Era după revoluție și acolo, la mănăstirea cu viață monahală reactivată, pe șantierul de refacere munceau din greu câțiva călugări. După câțiva ani, convinsă că lucrările de restaurare au luat sfârșit, am făcut o nouă vizită. Surpriză! La Plătărești, mănăstirea ridicată dintr-o adâncă ruină de o mână de călugări, nu mai erau călugări, ci călugărițe. Călugărilor nu le-a fost dat să se bucure în liniște de rezultatul muncii lor, ci au fost transferați pe alte șantiere că doar erau buni de muncă și își făcuseră bine ascultarea la Plătărești. Desigur, nici măicuțelor care au fost aduse în locul lor nu le era simplu. Aveau și ele munca lor.
Citii și-mi plăcu și locurile și pozele!
Acuma, nh, ținând cont de râca dintre olteni și moldoveni, cu sinceritate spui că oltenii au mănăstiri aproape la fel de frumoase ca alea ale noastre, moldovenești!!! Sunt pe-aproape, ce mai?! Glumesc, nu-mi săriți în cap, oricum, toată lumea știe asta!!!
Da, frumoase locuri avem, este bine să le vedem și să scriem de ele. Bisericile alea vechi arată că n-am fost chiar sălbaticii lumii care-am păzit doar capre prin locurile astea, că am avut și-avem cultură!
@Yersinia pestis: Așa este, avem multe locuri frumoase în țărișoara noastră...
Noi am trecut de foarte multe ori pe valea Oltului și abia acum am văzut aceste mănăstiri.
Mulțumesc pentru vizită și ecou.
Toate cele bune.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Mănăstirea Berislăvești, renăscută din propriile ruine — scris în 30.10.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Între păduri, în vârful muntelui – Mănăstirea „Sf. Nectarie din Eghina” — scris în 03.04.20 de Daisy Petal din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Biserici vâlcene – repere ale spiritualității poporului român — scris în 26.07.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Schitul Fedeleșoiu [Dăești] – păstrător al unor comori de artă brâncovenească — scris în 26.09.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2017 Manastirea Turnu, Stanisoara si masivul Cozia — scris în 19.02.17 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2016 Schitul Cetatuia — scris în 29.11.16 de alinoprea din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Mănăstirile judeţului Vâlcea — scris în 22.12.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată