Textul de mai jos face parte din categoria discuții libere, off-topic sau "de interes turistic TEMPORAR ori restrâns"
- eventualele voturi sunt simbolice (+1/-1 PMA)
Joi seară la Sala Radio a fost concertul aniversar cu numărul 11 al simpaticului cantautor Mihai Mărgineanu.
E unul dintre cei puțini la care țin în mod deosebit, a căror muzică (și texte) au și o semnificație aparte, nu doar aceea de a crea o senzație plăcută ascultătorilor, ci și de a-i educa.
Nu cred că acum mai e cineva care să nu îl cunoască - Ardiles din Las Fierbinți e un personaj foarte îndrăgit din veselul sitcom. Dar și alte apariții prin spectacole plus cele patru albume oficiale l-au făcut foarte popular. În special în rândul publicului de peste 40 de ani, după cum spune chiar el.
Așadar - mda... iar eu cu Sala Radio... :-??
Ce să fac? așa s-a nimerit. Am mers într-acolo direct de la serviciu, trecând mai întâi prin centru ca să ridic biletul rezervat cu vreo două zile mai 'nainte (drept cadou de ziua mea din parte-mi), apoi am luat-o agale la vale pe bulevard, pe lângă Cercul Militar, prin Cișmigiul aurit de culorile toamnei în după-amiaza unei splendide zile de toamnă, cu lacul oglindind culorile așternute de răceala vremii pe frunzele copacilor ce-l înconjoară. Am ajuns cu vreo jumătate de oră mai devreme decât ora de admitere în sală și primul lucru pe care l-am observat a fost lipsa unei „soluții” pentru cei la fel de grăbiți ca mine: nu ai niciunde unde să aștepți așezat, în tihnă, deschiderea porților. În fine, eu m-am așezat simplu, pe o bordură de beton și m-am pus pe citit. Lucru pe care l-am continuat și după ce am ajuns așezat pe locul meu, până aproape de ora începerii spectacolului.
Spectacol care a început cu o „diversiune”: pe rândul central al sălii au pătruns o trupă de marching band (SuperChill) - toboșari, făcând toată lumea să privească spre ei, cât timp pe scenă au pătruns „împricinații”, Mărgineanu și prietenii săi care îl acompaniază.
Ce a urmat? două ore jumate de spectacol, cu melodii cunoscute, dar care parcă sună altfel când le auzi live, cu glume și câțiva invitați, cu multă bucurie și în special cu un mare „joie de vivre” înscris pe fețele tuturor - interpreți și public deopotrivă.
Și pentru că am amintit interpreții - „band-ul” său e format din (citez) „trei țigani” și încă vreo alți trei -patru amici cu care cântă de mult timp: Andrei Vlad (chitară), Nicu Dumitrescu (percuţie), Cristi Horia (vioară), Constantin Dragu „Kiba” (chitară bass). La tobe a fost un tip (pe care recunosc - am uitat cum îl cheamă, dar am reținut alt detaliu - a cântat cu Roșu și Negru!), iar la chitară electrică un puști, nou venit, Alex (Alexandru Mușat, de la „Vocea României”), care a cântat și ca „invitat” - o voce de reținut.
Un alt invitat cu o voce remarcabilă - actorul (și bunul său prieten) Ovidiu Niculescu.
La final, prietenii l-au însoțit pe Mihai pe ușa artiștilor iar noi, ceilalți privitori, mai plini sufletește, am pornit fiecare spre casele lor.
Web, aș dori ca ilustrație muzicală melodia sa „A fost odată” - cred că ar merge și ca imn al călătorilor pe cărări de munte.
NOTĂ: Părerile și recomandarile din articol aparțin integral autorului (Dragos);
în lipsa unor alte precizări explicite,
ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări
din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc
folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS
în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
@Dragos: În primul si al doilea și al treilea rând: La Mulți Ani! În următorul rând, habar nu aveam că-ți place Mărgineanu, habar nu aveam cine e Ardiles sau cum o fi numele personajului de care eu nu am auzit în veci, norocul meu că ai explicat :D. Chiar zilele trecute am vizionat pe youtube concertul lui din 2012. Bănuiești nu? Îmi place teribil. dar nu pot merge la concerte, nu-i place lui C tipul:(
@Dragos: Inca o data La Multi Ani! si intradevar un cadou frumos. Si mie imi place Margineanu pentru ca este deosebit. Imi place mult de tot muzica, nu stiu daca am un cantaret preferat sau nu, insa imi place muzica. Acum cativa ani am primit cadou de la colegii de serviciu un bilet (de fapt au fost 2 pentru ca am fost si cu o colega) la Demis Roussos.
Nu am fost in extazul cu care multe dintre spectatoare se ridicau in picioare si tipau insa m-am simtit extraordinar.
Îmi place de gagiu că a popularizat folclorul bucureștean de spatele blocului și de șpriț. Să auzi ardeleni sau moldoveni fredonînd melodii folcloric - urbane din Bucale e o chestie! :D