Vacanță de 13 zile în 3 dintre Insule Canare

TIPĂREȘTE

Cum prin mărinimia sa statul român oferă proletarilor 2 zile libere la final de noiembrie și început de decembrie, considerăm că e un prilej oportun pentru a le adăuga unui concediu (mai ales că anul acesta zilele respective erau urmate de sâmbătă și duminică).

Aveam de ales o zonă în care temperaturile sunt ceva mai blânde decât pe meleagurile noastre, opțiunile inițiale fiind Insulele Azore și Insulele Canare. Deși din comoditatea fotoliului eram atras - în mod evident - de primele, a fost necesară o bună cumpănire a paletei de oferte de sezon, la finalul căreia alesele au fost teritoriile spaniole, în principal datorită vântului și sezonului ploios din Azore.

Din capul locului musai să remarc că odată aterizat am luat din nou contact cu ceea ce înseamnă priceperea spaniolilor în a oferi turiștilor condiții ce tind spre calificative maxime (inclusiv faptul că nu ești obligat să pierzi timp la controlul documentelor de călătorie, verificarea acestora lipsind cu desăvârșire), astfel încât te simți relaxat și în concediu de cum ai pus piciorul pe acest tărâm.

Senzația de vacanță, că ești bine primit, aerul de leneveală și vremea caldă pun de îndată stăpânire pe simțurile tale, astfel încât uiți de cele lăsate acasă și se trezește în tine dorința de a descoperi mai mult și mai multe din tot ce au de oferit cele 8 insule care formează Arhipeleagul Canare.

Până acum 2 ani se vorbea de 7 insule, cea de-a opta - Graciosa - fiind oficial inclusă în anul 2021.

Cea mai cunoscută dintre toate este, în mod clar, Tenerife, folosită ca reper atunci când se vorbește despre grupul de insule situat mai aproape de Africa decât de Spania.

Acolo am aterizat și noi, pe aeroportul din sud, cel internațional, o poartă aeriană ce la început de iarnă se prezintă aidoma unui furnicar cu o lungime de aproximativ un kilometru și cu 285 (!!) de ghișee de check-in.

Aveam să aflăm la fața locului că lunile noiembrie și decembrie reprezintă sezonul de vârf pentru turism, mulți nordici preferând să petreacă săptămâni în șir la căldură și soare, departe de timpul mohorât de acasă.

De altfel, mi s-a lămurit și nedumerirea iscată în timpul destinat alegerii cazărilor, momente în care opțiunile erau destul de reduse deși eu mă așteptam să fie puzderie de variante disponibile. O parte destul de însemnată a spațiilor se închiriază pe minim o săptămână, iar motivul l-am descoperit  și explicat în paragraful anterior.

La o atentă evaluare a mediei de vârstă a turiștilor, noi ne încadram unde în partea inferioară, majoritatea celor prezenți pe insule în respectiva perioadă fiind pensionari (preponderent nemți). Dar, spre marea mea surprindere, foarte activi și prezenți pe cărările insulelor.

Iar dacă am pomenit de trasee de drumeție, nu mă pot abține să nu aduc laude celor care se ocupă de întreținerea lor. Dacă puteți închide ochii și crea o insulă în mintea voastră– indiferent care dintre cele canareze – imaginați-v-o brăzdată de nenumărate fire, spre și dinspre orice direcție, ce reprezintă potecile pline de turiști.

Voi vorbi și despre acestea, însă, în acest prim articol, nu vreau să mă depărtez prea mult de la detaliile tehnice ce ar putea fi cât de cât utile pentru unii care vor dori să își creioneze singuri o vacanță pe acolo.

Deși Wizzair are zbor direct din București spre Tenerife iar uneori prețurile sunt foarte convenabile, în perioada aleasă de noi costul unui bilet mi s-a părut foarte scump, motiv pentru care am ales varianta cu Swissair și escală în Zurich la prețul de 770 lei dus-întors, ceva mai puțin de jumătate din tariful operatorului low-cost. Nu ne-a deranjat prea tare escala de 2 ore și jumătate din moment ce condițiile de transport au fost excelente – am zburat cu cel mai elegant și nou avion în care am urcat vreodată, ce sclipea de curățenie iar de pe scaune aveai impresia că țipla a fost îndepărtată înainte să urcăm – am avut bagajele la cală și mâncare la bord. Iar cu banii economisiți am închiriat mașini.

Folosesc pluralul” mașini” întrucât am închiriat 3, pe fiecare insulă pe care am ajuns: Tenerife, La Gomera și La Palma. Toate 3 prin intermediul aceleiași firme, Cicar, pe care o recomand și eu a fi prima în opțiunile voastre.

Ca argumente vă prezint: modalitatea de plată la alegere cash sau card, asigurare completă inclusă în prețul afișat, rapiditatea în predarea autoturismului și restituirea sumei reținute pentru combustibil (ai predat mașina, ai primit pe loc banii), mașini noi sau foarte noi, lipsa vreunei taxe suplimentare în caz de predare a mașinii în altă locație decât cea din care ai ridicat-o (iar noi am avut în fiecare insulă asemenea caz).

Ca un amănunt care pentru mine a însemnat foarte mult, menționez că la preluarea din aeroportul Tenerife Sud – la miezul nopții – nu am făcut o evaluare a autoturismului iar abia dimineața următoare am observat că ușa dreapta față era zgâriată și îndoită. Am scris un email și am atașat o fotografie și mă așteptam să fiu trecut la bun de plată. Însă, spre marea mea ușurare și surpriză, mi s-a transmis că mașina este asigurată și să îmi văd liniștit de concediu, să las problemele deoparte...  

În Tenerife pentru 180 euro am închiriat un Peugeot 208 și am primit la fața locului unul 308 fără a mai achita nimic suplimentar, ocazie excelentă de un drive test de 5 zile pe una dintre mașinile mele preferate, mai ales că era fabricație 2023. Mi s-au reținut 30 euro pentru combustibil pe care i-am primit înapoi la predarea în aeroportul Tenerife Nord. Am fost doar întrebat dacă nivelul combustibilului în rezervor este același, fără a fi efectiv verificat.

În La Gomera am plătit 84 de euro/2 zile pentru un Opel Zafira primit în schimbul Opelului Corsa rezervat, și 18 euro reținere pentru combustibil, preluare la aeroport și predare la San Sebastian în port.

În La Palma am primit exact ce am comandat, un Fiat 500 panoramic, însă v-aș sfătui să urcați în ceva mai vânjos pentru a explora drumurile perfecte, însă mereu în urcare și coborâre ale insulei. Pentru acesta am achitat 80 euro/2 zile, fără reținere taxă de combustibil, cu preluare în portul La Palma și predare în aeroport.

Există câte o rețea de transport public pe fiecare dintre insule dar, în asentimentul înaintașilor meu, sunt de părere că ai nevoie de mașină închiriată pentru a te plimba în voie și a le explora conform preferințelor tale.

Între insule am circulat astfel, tariful fiind raportat la o persoană: Tenerife Nord – La Gomera cu avionul celor de la Binter Canarias, bilet 195 lei, La Gomera – La Palma cu ferry-ul celor de la Fred Olsen, bilet 40 euro  și La Palma – Tenerife Sud cu avion Binter Canarias, bilet 170 lei.

În ce privește cazările, am folosit o plajă largă de la hoteluri de 4 stele cu demipensiune la case rurale tradiționale canareze.

Pentru prima noapte am ales o cazare cât mai aproape de aeroport, dată fiind ora târzie la care am ajuns și dorința de a pune capul jos cât mai repede, fără a fi nevoie să circulăm prea mult.

Pentru următoarele 3 am ales o splendidă proprietate așezată într-o plantație de banani, folosită ca bază pentru explorarea nord vestului insulei și a Parcului Teide. Locația a fost mirifică, cu vedere spre ocean, dincolo de ciorchinii de banane!

Au urmat alte 3 nopți în veche capitală a insulei, San Cristobal de La Laguna, pentru partea de nord și Parcul Anaga, la un hotel de 4 stele situat în centrul istoric. Menționez că pentru tipul nostru de călători – neastâmpărați, mereu pe drumuri în explorare și mai deloc la leneveală – interes reprezintă partea de nord a insulei Tenerife și nu sudul cu plaje.

În La Gomera am avut 2 nopți în două locații diferite, iar în La Palma 3 nopți în 3 locații diferite dintre care două la hoteluri în La Palma iar una în nord într-o casă rustică, tradițională, ultimii oaspeți ai acesteia, imobilul fiind vândut altui proprietar.

Ca activități desfășurate în cele 11 zile complete – fără cele două de transport dus și întors – prioritate au avut drumețiile. Insulele Canare reprezintă un paradis pentru cei îndrăgostiți de plimbat în aer liber. Ai la dispoziție Traseul Vulcanilor și Parcul Caldera de Taburiente în La Palma - cărări printre cratere de vulcani -, Parcul Național Garajonay cu pădurile mistice în La Gomera și Parcurile Naționale Teide și Anaga în Tenerife, primul cu splendide imagini aride iar al doilea cu verdeață abundentă și imagini de senzație cu stâncile ce se prăvălesc în ocean.

Dacă ar fi să fac un clasament al celor 3 destinații știu sigur că Tenerife ar fi pe ultima poziție în preferințele mele. Nu dintr-un spirit de frondă sau pentru a părea mai interesant și împotriva valurilor de turiști ce ajung acolo ci pentru că celelalte două insule mi s-au lipit de suflet.

La Gomera, mai mică și puțin cunoscută – implicit mai puțin căutată – m-a cucerit prin atmosfera sa liniștită, prin micuțele așezări umane în care pare că fiecare se cunoaște cu fiecare, prin drumurile perfecte care duc spre Valea Gran Rey, o zonă ce pare zugrăvită din mâna unui pictor de clasă și nu ar fi aievea imaginile din fața ochilor. E insula pe care m-aș retrage odată cu primirea celui dintâi cupon de pensie.

La Palma sau” Isla Bonita” – insula frumoasă – cum mai e cunoscută, ți se desfășoară în fața ochilor ca un paradis verde în care plantațiile de banani sunt rânduite gospodărește pe terase ce coboară până în buza Atlanticului. Insula e cea dintâi Rezervație Starlight din lume, asta însemnând că e locația din care se pot vedea cel mai bine stelele, dovadă fiind și observatoarele presărate pe cuprinsul ei, cu deosebire în partea de nord.

Pe lângă faptul că cele 3 insule sunt sub steag spaniol, mai au ceva în comun: pădurile magice, de lauri sau de cedri, în care ceața coboară, le învăluie treptat astfel încât vizibilitatea scade la 2 sau 3 metri și aștepți ca un elf să apară de după vreun copac și să te ia de mână, pentru ca la interval de câteva minute să se risipească și să permită soarelui să creeze alte umbre sau desene splendide.

Continui să susțin că ar fi o greșeală să ajungi în Insulele Canare și să te mulțumești doar cu plajele sau parcurile de distracții, cu terasele sau promenadele stațiunilor. Pentru că acestea au infinit mai mult de oferit!

Dar fiecare cu stilul său. Despre al nostru în episoadele viitoare...                    

---

VIZUALIZĂRI: 1836 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI