În vizită la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță” din Galați

TIPĂREȘTE

Finalul lunii aprilie ne-a răsfățat cu vreo două sfârșituri călduroase de săptămână, așa că noi am făcut ceea ce ne place cel mai mult – am plecat la plimbare! Întrucât nu aveam nimic planificat inițial, am luat hotărârea rapid, cu un ochi la prognoza meteo și cu altul la destinații aflate la o distanță rezonabilă, astfel încât să nu petrecem toată ziua pe drum. Și am decis că de această dată municipiul Galați o să fie ținta noastră pentru o plimbare de o zi. Tot de acasă ne-am stabilit și un obiectiv principal pe care să-l vizităm – este vorba despre Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”. Mai găsisem înainte unele informații despre acest obiectiv, așa că am considerat că este potrivit de mers acolo alături de băiatul nostru de șase ani, care se dovedește pe zi ce trece un partener de călătorie tot mai implicat ;) .

Referitor la drum nu voi face foarte multe aprecieri, întrucât starea asfaltului este în general bună pe ruta aleasă de noi (pe DN 22 de la Râmnicu Sărat la Brăila, apoi pe DN 22B până la intrarea în Galați).

Destul de repede am ajuns la intrarea în curtea obiectivului (aflată în apropierea falezei Dunării, nu departe de locul de îmbarcare/debarcare a bacului ce traversează fluviul, stabilind astfel o conexiune rutieră rapidă cu nordul Dobrogei). Parcarea spațioasă ne-a oferit posibilitatea să găsim un loc liber la umbră, deși era puțin trecut de ora prânzului și erau suficienți vizitatori în zonă.

Am trecut pe la poarta de acces și, după ce am achitat biletele de intrare, iată-ne în curtea obiectivului. Acum trebuie să vă spun că nu știam cu ce să incepem: De ce? Pentru că acest complex muzeal înseamnă atât o clădire impunătoare (ce cuprinde zona propriu-zisă a muzeului, dar și un acvariu, planetariu sau observatorul astronomic), dar și o grădină botanică ce se întinde pe aproximativ 18 hectare (conform unei informații de pe internet).

Pentru că nu eram obosiți, ne-am hotărât să începem cu o plimbare mai lungă pe aleile de la Grădina Botanică. Spațiu amenajat sub forma unui parc, Grădina Botanică înseamnă o alee principală din care se desprind alei mai înguste către zonele învecinate. Pe parcursul plimbării nostre, am remarcat că această grădină botanică este compartimentată în mai multe sectoare: Flora ornamentală, Flora și vegetația României, Alpinarium, Rosarium, Grădina japoneză sau Serele. Am amintit aceste zone în ordinea în care le-am vizitat noi; trebuie să mai spun că din loc în loc există mai multe băncuțe pentru cei care doresc să se relaxeze în acest loc, iar în partea stângă am ajuns pe o alee secundară într-un loc numit ”La zăvoi”. Aici am găsit un foișor acoperit cu stuf, unde am luat loc pentru mai multe minute, pândind cu atenție orice mișcare printre copacii din apropiere. Nu am reușit să vedem ceea ce doream, adică fazanii care ne-au ținut cu urechile ciulite și care se auzeau cântând din când în când.

Ne-a mai plăcut zona Alpinarium, cu cetina de tot felul care imită o pădure montană, dar și Rosarium-ul, unde numeroase tufe de trandafiri înfrunzite doar așteptau să mai treacă niște săptămâni pentru a încânta vizitatorii cu florile lor de tot felul. Mai trebuie spus că majoritatea arbuștilor au în apropiere mici plăcuțe informative care oferă date despre denumirea științifică a plantei, dar și despre zona de răspândire a acesteia.

Am mers pe aleea principală până în apropierea unei biserici aflate la capătul celălalt al acestui mare parc, apoi am revenit și ne-am îndreptat către sectorul Grădinii japoneze, unde aveam să mai zăbovim pentru aproximativ un sfert de oră. Mai adaug faptul că din loc în loc apar săgeți de orientare care înlesnesc identificarea diverselor zone ale acestei grădini botanice.

Grădina Japoneză se află destul de aproape de clădirea muzeului; privind din aleea principală, muzeul este amplasat în dreapta, iar grădina japoneză se află în partea stângă, la distanță destul de mică. Atracția principală a grădinii japoneze o constituie un iaz, înconjurat de arbuști și de pietre de diferite mărimi, având amenajată pe una dintre laturi o cascadă micuță, loc căutat de majoritatea vizitatorilor pentru fotografii cât mai reușite. Din grădina japoneză se poate ajunge pe două alei secundare către zona unde se află serele; am urcat singur până acolo, însă am văzut două sere aflat în paragină, așa că m-am întors. Cine știe, poate cineva din zonă ne lămurește dacă există vreo seră care se vizitează. Eu nu am căutat prea mult, gândindu-mă că oricum era weekend și – chiar dacă ar exista vreo seră pe acolo care să se poată vizita – ar fi fost probabil închisă.

Trecuseră deja vreo două ore în care am tot hoinărit pe aleile grădinii botanice, așa că am făcut și noi câteva fotografii, apoi ne-am îndreptat către clădirea muzeului. Amplasată într-o zonă mai înaltă a complexului muzeal, clădirea muzeului iese în evidență prin forma sa interesantă, modernă, mai puțin întâlnită la alte muzee din țara noastră (cel puțin la cele vizitate de noi până în prezent).

Am urcat agale pe aleea amenajată în terase largi către muzeu. Din loc în loc apar băncuțe, însă noi nu am mai zăbovit, curioși fiind să vedem ce minunății vom descoperi în interiorul clădirii muzeale.

După ce am intrat, ne-am făcut o părere cu privire la poziționarea colecției muzeale. La subsol se află acvariul, la parter (locul pe unde se intră în clădire) se află un mic magazin de suveniruri și sunt amplasate central câteva vitrine cu flori de mină, la etajul unu se află colecția muzeală de științele naturii, urmând ca la nivelul superior să găsim intrările către Planetarium și Observatorul astronomic.

Întrucât cel mic este îndrăgostit de pești, am început explorarea obiectivului cu o vizită la Acvariu. De altfel, acesta era locul unde aveam să revenim și la final, pentru a ne lua ”La revedere! ” de la bazinele cu pești. Acvariul de la subsol ne-a surprins plăcut prin diversitatea speciilor de pești, găzduiți în bazine de diferite dimensiuni. Am putut admira aici pești de pe la noi, dar și mai multe specii de pești exotici. Dintre speciile pe care le-am remarcat, aș putea aminti chefalul, peștele lună, șalăul, avatul, crapul, plătica, văduvița, somnul, beldița, mreana vânătă, cleanul, dar și pirahna cu burta roșie, scalarul, discus blue royal ori crevetele roșu. Într-un bazin de dimensiuni mai mari, amplasat central, copilul a urmărit încântat dansul în apă al unui pește-leu suficient de prietenos cât să ne permită să-l admirăm din apropiere și să putem să-l fotografiem.

Într-un bazin de dimensiuni medii amplasat în lateral, am văzut alte două specii exotice de pești, dintre aceia care devin uneori protagoniști prin diverse filme horror: este vorba despre pirahna și pirapitinga, ambele specii având ca răspândire bazinul fluviului Amazon. Dacă pirahna nu sunt impresionanți prin dimensiuni, în ceea ce privește pirapitinga, aceștia măsoară în mod obișnuit circa 88 de centimetri și cântăresc în jur de 25 de kilograme.

De la acest acvariu nu lipsesc nici sturionii, pești deosebit de valoroși și –din păcate- mult prea braconați, în special pentru icrele lor negre, dar și pentru carnea acestora. Două exemplare de cegă împart același bazin cu o anghilă, iar în apropiere se află bazinul cu morun, nisetru ori păstrugă. Aici aș avea de făcut o remarcă negativă: bazinul acestor sturioni ni s-a părut a fi prea mic raportat la numărul de exemplare găzduite și la mărimea acestor pești.

Un lucru util pentru vizitatori este faptul că fie deasupra bazinelor, fie pe lateralul acestora, sunt prezentate scurte explicații referitoare la speciile pe care le găzduiesc. De exemplu, despre cegă am putut lectura că ”este cel mai mic dintre sturioni, având 125 de centimetri lungime și maximum 16 kilograme greutate. Trăiește în ape tulburi preferând gropile adânci, mai ales când apa se tulbură. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-5 ani de către masculi și la 4-7 ani în cazul femelelor. Specia este puțin vulnerabilă.”

Pe lângă bazinele cu diversele specii de pești, la acvariu am mai întâlnit și alte exponate. Am parcurs cu privirea un panou informativ dedicat coelacanthului – ”peștele cu picioare”, considerat a fi mesagerul dintr-o lume demult dispărută. Acest pește era considerat dispărut de multe milioane de ani, însă a fost descoperit la începutul secolului al XX-lea în Oceanul Indian. Am mai văzut aici un mulaj pentru o gură de rechin care evidențiază dentiția impresionantă a acestora, o reprezentare a unui morun (alături de câteva informații privind ariile de răspândire a sturionilor migratori din Dunăre), dar și o reprezentare a peștelui-arici.

Admirând toate acestea, ne-am îndreptat încetișor către scară pentru a explora celelalte etaje ale clădirii. La parter ne-am oprit în dreptul vitrinelor cu flori de mină pe care le-am studiat puțin. Am văzut bucăți de cuarț, calcit, pirită, granat sau muscovit, rocile provenind din mai multe zone ale lumii. În partea dreaptă am remarcat un portret al doctorului Grigore Antipa, cel considerat, printre altele – întemeietorul muzeografiei moderne. Tot de la parter se poate intra la cinematograful amenajat într-o altă sală, însă pe noi nu ne-a interesat oferta de filme, așa că nu am reținut alte amănunte.

Am trecut pe lângă o vitrină unde era așezat exponatul lunii, apoi am urcat scara către etajul unu. În ceea ce privește exponatul lunii aprilie, acesta era cucul, pasăre migratoare care este răspândită în mai multe zone ale lumii. Așa cum probabil cunoașteți, caracteristic cucului este faptul că pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt, de regulă, ale unor păsări cântătoare mai mici. Cucul este amintit și prin datinile populare, acest lucru fiind evidențiat într-un panou informativ din lateralul vitrinei: ”În calendarul popular al românilor, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveștenie sau Ziua Cucului. Țăranii spun că Soarele e mai mereu supărat și că numai de două ori pe an e vesel și joacă pe cer: de Blagoveștenie și de Paști. Și asta se întâmplă pentru că întreg pământul e blagoslovit: iarba începe să crească și „învie toată musca„, albinele intră în vară, iar păsările prind glas. Printre ele și cucul, cel care vestește viața și moartea, fericirea și norocul, primăvara și soarta.”

Am ajuns la etajul unu și am remarcat faptul că aici se află colecția muzeală de științele naturii. De jur-împrejurul holului de formă circulară am putut vedea mai multe vitrine amenajate sub forma unor diorame micuțe, în care am admirat mai multe păsări sau animale, grupate în cadrul expoziției ”Mame și pui în lumea animală”. Așadar, am văzut expuse aici: foca din specia călugăr, corcodelul mare alături de cuibul său în care se aflau câteva ouă și un pui, stârcul de noapte, prepelița, ariciul (de fapt aricioaica alături de trei pui), vulpea, bursucul, căprioara și chiar un Moș Martin. Toate aceste exponate sunt însoțite de panouri informative care oferă vizitatorilor date interesante despre specii.

Într-o sală laterală am găsit expoziția temporară Africa; conform celor afișate, această expoziție se află aici în perioada iunie 2015 – iunie 2016, așadar încă ar trebui să fie acolo și luna aceasta. Diverse exponate ne-au oferit posibilitatea să ne facem o idee ceva mai clară asupra multora dintre animalele existente pe continentul african.

Cel mai mult ne-a plăcut o dioramă ”smart” –să-i zicem așa- care era conectată la un panou de control aflat la dispoziția vizitatorilor. Pe micul ecran apărea diorama la scară redusă și atunci când atingeai cu degetul zona dorită, în fața ta se aprindeau luminile în dioramă, fiind luminate animalele pe care doreai să le vezi. În afară de această dioramă, am mai admirat reprezentări ale unor animale ca: zebra, antilopa, leul, leopardul, hiena pătată, gazela Dorcas, mangusta dungată sau cea egipteană, dar și mai multe capete de antipole expuse pe unul dintre pereții laterali.

O hartă de mari dimensiuni a Africii ne-a arătat principalele tipuri de vegetație naturală și zonele ecologice ale acestui continent.

Pas cu pas, ne-am îndreptat către ultimul nivel al muzeului, unde se află intrările către Observatorul astronomic și Planetarium. Pe pereți sunt afișate mai multe imagini care prezintă diverse colțuri din Univers. Am văzut planete, Nebuloasa Cap de cal, Nebuloasa Ochi de pisică, dar și o reprezentare a sistemului nostru solar.

În ceea ce privește programul de la Planetarium, aici se poate veni de miercuri până duminică, existând trei spectacole de planetariu (două se repetă) care au următoarele ore de începere: ora 10.00 (Galaktos, film pentru copii); ora 11.30 (Planetele, film pentru elevi și publicul larg); ora 13.30 (Universul suprem, film pentru elevi și publicul larg); ora 14.30 (Planetele, film pentru elevi și publicul larg); ora 15.30 (Universul suprem, film pentru elevi și publicul larg). Biletele costă 5 lei pentru adulți și 3 lei pentru copii, cu precizarea că participarea copiilor sub 3 ani la spectacolele de planetariu nu este permisă.

Referitor la Observatorul astronomic, programul afișat este de marți până sâmbătă între orele 19.00 – 22.00, precizându-se că observațiile astronomice se pot efectua doar când cerul este senin. În cadrul programului obișnuit de vizitare, accesul în cadrul Observatorului astronomic se face pe bază de bilet gratuit.

Am coborât încet treptele și am mers încă o dată la subsol, la bazinele cu pești, unde am mai zăbovit pentru aproximativ un sfert de oră, apoi am părăsit clădirea și ne-am îndreptat agale către ieșire și apoi spre parcarea unde ne aștepta mașina noastră, care avea să ne ducă înapoi acasă, după o sesiune de cumpărături la un mall din Brăila. Deh, era păcat să ne întoarcem cu bănuți acasă :).

Trebuie să mai precizez faptul că tarifele pe care noi le-am achitat pentru vizitarea Complexului Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță” din Galați sunt: 6 lei/adult și 1,5 lei pentru cel mic. La ieșire, atunci când am fotografiat tarifele afișate, am observat că era trecută și o taxă foto în valoare de 10 lei, însă aceasta nu ne-a fost solicitată, așa că nu am plătit-o. În ceea ce privește vizita noastră aici, am petrecut aproape patru ore în care nu ne-am plictisit deloc. Așadar, vă recomandăm să vizitați Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță” din Galați!

Călătorii plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 2868 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI