Domul din Koln neclintit peste veacuri infrunta cerul

TIPĂREȘTE

Dupa scurta noapte de rasfat la hotelul de 4* apartinand lantului hotelier Radama, despre care am scris aici, am luat calea catre Koln pentru a vizita Domul, simbolul orasului. Drumul a fost scurt si iata-ne dimineata ajunse intr-o parcare din Koln, aproape de destinatia noastra din program. Am privit in jurul meu si mi-a placut ce am vazut; un oras linistit la acea ora matinala, curat, Koln ne intampina cu strazi aerisite, largi, cu multa vegetatie si multa liniste.

Koln este al 4 lea oras ca marime din Germania. Este un oras cu bogate semnificatii istorice, culturale si artistice. Este si cel mai vechi oras al Germaniei, situat pe Rin. Orasul are multe de daruit turistilor ce ii calca “potecile” largi si moderne, dar noi aveam in program doar vizitarea Domului.

Printre cladirile armonioase si frumoase, am vazut clar cum se distinge acest mare Dom, prin inaltimea sa de 157 m ce se intrevede, cred eu, din fiecare colt al orasului. L-am asemuit cu un urias bun si credincios ce protejeaza cu dragoste si bunatate orasul. Nu degeaba este simbolul Koln-ului si cred eu, al Germaniei. Am ajuns repede in piata ce-i poarta numele. Si nu mare mi-a fost uimirea cand am ridicat capul sa-l privesc pana sus si ochii mei nu au reusit sa gaseasca granita dintre varful sau si cer. O constructie monumentala, coplesitoare, de-a dreptul uluitoare. Sa mergeti si voi sa vedeti domul din Koln si veti avea aceasi stare ca a mea atunci: m-am simtit neputincioasa, atat de mica si insignifianta precum o furnica la picioarele unui elefant. Da, dar ce elefant…I-am facut o poza fetei mele la o distanta apreciabila si nu am reusit sa surprind din constructie prea mult. Veti vedea…

Domul din Koln este o biserica sau mai degraba o catedrala impresionanta romano-catolica, ce ii are ca patroni protectori pe Fecioara Maria si pe Sf. Petru. Este cocotat pe o colina a orasului si cred ca si din aceasta cauza iese atat de pregnant din peisajul cotidian, fiind vazut cam de peste tot de prin oras. Este a doua biserica din Germania ca inaltime, dupa Musterul din Ulm, pe care am avut norocul sa-l vizitez cu ceva ani in urma. ( vezi aici )

Cand stateam eu afara si priveam la acea constructie in stil gotic, nu am putut sa nu ma intreb, ce fel de oameni alesi special de Dumnezeu, pot concepe si construi o asemenea minunatie de constructie? !... Ce har insuflat de Sus, ce imaginatie excesiv de bogata si creatoare sa fi avut acei oameni ai sec. 13, cand s-a inceput construirea ei. Cata frumusete suflteasca, daruire, lasare de sine au avut acei alesi, de au putut scoate din interiorul lor tot ce au avut mai bun! Si se mai spune ca realizarile oamenilor sunt limitate doar de imaginatie. Ei bine, domul din Koln combate orice limita si intr-adevar imaginatia impreuna cu o munca si o daruire totala au facut ca aceasta biserica sa ia nastere pe la anii 1248, iar inaltarea ei a durat destul, cam pana pe la 1322. Dupa aceasta perioada, lucrarile s-au mai oprit. Dar in timp au fost reluate cand s-au mai adaugat alte parti ale sale, constructia terminandu-se prin anii 1880, dupa mai bine de 600 de ani. Surprinzator este faptul ca Domul din Koln a supravietuit raidurilor de la sfarsitul celui de al 2-lea razboi mondial, cand orasul a fost distrus complet. A fost atins de cateva bombe, dar nu a fost distrus decat partial, avand daune minore, cu toate ca iesea clar in evidenta. Cu siguranta ca Providenta si-a facut pe deplin datoria si a salvat asemenea tezaur al umanitatii europene. Am vazut ca si acum inca se mai lucreaza la el, pentru ca o parte din dom era acoperit cu schele…

Domul din Koln este inclus pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial si cu siguranta ca este unul dintre cele mai reprezentative si cele mai marete monumente istorice ale Germaniei, o expresie desavarsita a arhitecturii gotice germane. Este inclus in topul celor 100 de minuni ale lumii.

Am ramas gura cascata intinzandu-mi atat gatul cat si ochii sa vad cele 2 turnuri ce parca infrunta cerul. Bine ca n-am fost atunci nori ca nu mai reuseam sa intrevad cam pe unde se pierde varful printre ei. Dar sigur ca ele, turnurile chiar i-ar depasi pe nori. Fatada catedralei este un joc aparte, unic, de modele de dantelarie in piatra, rodul perfect si bogat al imaginatiei arhitectilor ce au scos la lumina asemenea constructie monument. Intrarea este cu arcade prelungi in stilul gotic binecunoscut, cu statui pe fiecare arcada de la usile de intrare.

Cand am patruns in interiorul uriasei catedrale, am simtit ca ma primeste cu o imensa caldura si pace sufleteasca. Nu stiu, aici parca m-am identificat cu maretia-i si tot privind spre inaltimea ei, m-am simtit tot mai usoara de parca pluteam undeva mai sus, cat mai sus, printre cupolele atat de inalte si bine conturate, cu statui pe toti stalpii puternici de piatra si cu arcadele interioare imbogatite de alte statui atat de frumoase. Iar ferestrele pictate cu vitralii minunat mestesugite, dadeau o lumina difuza dar foarte placuta, calma si primitoare intregii biserici. Mai erau oameni aici, care sedeau pe multele banci de lemn asezate pe toata lungimea partii principale a bisericii. Fie se rugau in tacere, fie admirau ca si noi minunea in interiorul careia erau.

Am dat o roata mare intregului locas sfant si am ajuns pana la altar, decorat de o parte si de cealalta cu statui aurite iar mai in fata erau doua cosuri imense cu flori, o splendoare. In spatele altarului este un loc special pentru cor, iar in fata pe peretele opus am vazut o mare orga. Si iar n-am putut sa-mi tin in frau imaginatia si pur si simplu mi s-a ridicat parul pe mine, numai la auzul in gand a corului acompaniat de acea impresionanta orga. Ma intreb cum as reactiona daca as auzi live…Sau poate as pati ca la Paris, in 2006, cand, duminica fiind, am avut norocul de a asculta in biserica Saint Germain de Pres un cor si un cvartet. Si atunci mi-au dat serios lacrimile de emotie…In fine. Altarul, ca de altfel intreaga biserica, era luminat doar de razele diminetii ce razbateau printre picturile vitraliilor care infrumusetau ferestrele inalte. In spatele altarului sunt asezate in arc de cerc, exact pe marginea cladirii, opt capele ale diferitilor sfinti si episcopi sau preoti ai vremurilor demult apuse. Voi atasa poze pentru a vedea si voi frumusetea fara cuvinte multe a acestui monumental dom din Koln.

Catedrala se afla sub patronatul Vaticanului. Aici se oficiaza slujbe si au loc tot felul de sarbatori si intruniri crestine.

Am plecat din acest loc mult mai fericita, mai implinita si satisfacuta sufleteste, pentru ca am reusit sa vad inca o minune savarsita de geniul uman, inca un loc in care omul si-a pus amprenta eterna, lasand posteritatii maretie, frumusete impletita pana la hotarul cu divinul si o creatie unica ce se uneste undeva acolo sus, cu infinitul.

Si v-am povestit aici cate ceva despre Domul din Koln doar pentru ca, precum multi altii, si eu AmFost Acolo!!!

Cu mult drag pentru voi, in speranta ca v-am fost de folos,

Ileana

---

VIZUALIZĂRI: 6507 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI