Dormit în Austria, plimbat în Germania

TIPĂREȘTE

Si cum tot ce e frumos se termin repede si excursia noastra se apropie de sfarsit. A mai ramas o zi si asta trebuia sa fie cea mai dulce si de neuitat. Pentru asta aveam in program o deplasare la un magazin al celebrei fabrici de ciocolata, Milka si o scurta vizita in orasul Lindau din Germania, de pe malul lacului Bodensee.

Milka, isi are originea in Elvetia si a devenit un produs international foarte apreciat de cei mici, dar si de cei mari. Sa-i fi vazut pe cei mari ce-si mai umpleau cosurile cu tot felul de dulcegarii, pe care cica le cumparau pentru cei mici. Mici sau mari cu totii ne bucuram de bunatatile create de ciocolatierul elvetian Philippe Suchard care, in 1824, a deschis o ciocolaterie in Neuenberg, unde produce si vinde ciocolata de casa. Mai tarziu, aceasta ciocolata va fi numita Milka, dar abia in anul 1901.

Se pare ca numele “Milka “ar fi fost un omagiu adus sopranei Milka Ternina, desi initial se spunea ca numele deriva de la cele doua componente ale renumitei ciocolate, “ Milch” si “Kakao”.

Cel care a dat numele”Milka” a fost ginerele lui Philippe Suchard, Carl-Russ Suchard, care a preluat conducerea afacerii si care o admira foarte mult pe soprana. Tot el este sic el care a adaugat laapte in compozitia ciocolatei. O fi legenda, o fi adevarat nu stim, dar stim doar ca produsele “Milka “ sunt bune si asta am dovedit si noi cei care ne-am umplut sacosele, fiecare dupa cat de bine se avea cu cantarul.

De aici am pornit spre Lindau, oras din Germania, aflat pe una dintre cele trei insule din lacul Constance si atestat documentar, de catre un calugar, in 882.

In plimbarea noastra prin oras am fost insotiti de o ghida de-a locului si care ne-a oferit ceva informatii, dar pe care, fie-mi irtat le-am cam uitat. Din ce-mi amintesc am sa va spun si anume, in perioada medievala, casele erau lipite unele de altele, iar izbucnirea unui incendiu ducea la pierderi foarte mari intrucat pompierii nu puteau ajunge in spatele acestor cladiri. O masura in acest sens a fost crearea unor coridoare, uneori foarte inguste, care sa permita accesul pompierilor. Si in plimbarea noastra am intalnit frecvent asemenea pasaje.

Un alt aspect al perioadei respective sunt balcoanele foarte inguste ce se gasesc pe fatada cladirilor si care erau de fapt toalete facute special la strada pentru ca nobilul sa priveasca trecatorii in timp ce-si rezolva necesitatile fiziologice! Balcoanele exista si acum, dar rolul lor a ramas doar decorativ.

Orasul, are o zona pietonala pe unde ne-am plimbat si noi admirand superbele cladiri medievale cu picturi pe fatade si numeroase decoratiuni din lemn. Una dintre cele mai frumoase cladiri este vechea primarie, construita intre 1422 si 1436, in mijlocul unei podgorii. In prezent cladirea este folosita pentru birouri si poate fi admirat doar exteriorul.

Am continuaat plimbarea si am ajuns la biserica Sf. Petru, construita in sec. al Xlea si unde ghida ne-a indemnat sa intram pentru a vedea frescele ce infatiseaza aspecte din viata Sf Petru, realizate de Hans Holbein cel Batran (1465-1524), un pictor german din perioada Renasterii.

Ne-am intors pe malul lacului, in zona portului, acolo unde intrarea in port dar si lacul par a fi aparate de statuia imensa a unui leu asezat, ce reprezinta simbolul Bavariei, situata pe un soclu imens. De partea cealalta se afla un far, despre care am aflat ca ar fi singurul din Bavaria.

Ne desparteam de Lindau si de lacul Constance, aici pe malul lacului, dar autocarul ne astepta pentru ca o parte dintre noi mai doreau sa faca si ceva cumparaturi. A doua zi urma sa plecam spre casa, unii cu autocarul, unii cu masina proprie, asa cum venise.

Drumul nostru avea sa fie putin mai lung pentru ca ne doream sa facem o scurta pauza la castelul Neuschwanstein.

---

VIZUALIZĂRI: 863 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI