GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEAm avut ocazia, în primăvara lui 2011, să văd Istanbulul. Uşor atipic, dintr-o perspectivă diferită de-a unui turist obişnuit, întrucât participam la un festival internaţional care ne-a răpit nopţile şi puterile, am reuşit sa iau pulsul unui oraş extrem de viu şi prietenos. Şi, pentru că printre impresiile postate aici am regăsit descrise şi monumentele istorice şi frumuseţea Bosforului şi străzile cu prăvălii şi mâncarea tradiţională şi transportul şi hotelurile, ba chiar, şi mall-urile, nu-mi rămâne să vă povestesc decât despre elementul tradiţional longeviv şi plin de înţelesuri, secretul cel mai frumos al Istanbulului care este hamamul. Baia turcească. Iar dacă mi-a scăpat, şi altcineva a mai scris despre asta, nu pot decât să sper că a făcut-o cu aceeaşi încântare.
Aşadar, să începem cu începutul. Ştiam despre baia turcească tot ce se poate şti din cărţi, internet şi din experienţa asemănătoare a diverselor saune umede şi uscate de prin SPA-uri. Ştiam că e cam aşa ceva, dar totuşi altfel… Ei, poate că mai mult decât oriunde, aici se potriveşte vorba „să nu crezi până nu vezi! ”. Zis şi făcut! Cele 6 fete care împărţeam aceeaşi cameră şi, în mare, ne petrecusem cam la fel zilele obositoare dar încântătoare până atunci, am hotărât în ultima zi să mergem la baie. Era ca o întâlnire de adio dată şarmantului Istanbul. Ziua se arătase îmbufnată, cu nori şi chiar ceva fulgi, normal de altfel pentru un martie la fel de capricios ca şi pe la noi. Zgribulite, am ajuns cu tramvaiul în Sultanahmet şi, cvasi-orbecăind pe străduţe, am nimerit în cele din urmă Suleymaniye Hamam. De-afară, n-am fi dat nici doi bani găuriţi pe clădire. Ce să mai zic de intrarea dubioasă printr-un gang… Noroc de recomandarea fermă a gazdei noastre care ne-a făcut să îndrăznim. Înăuntru? Am păşit într-o altă lume, într-un alt timp. Stabilimentul, zice-se, rezistă de pe la 1500 şi chiar aşa arată. La intrare ai senzaţia că ai pătruns într-o curte interioară umbrită, când de fapt este sala de primire, ca o sală de han, sau de saray, dacă vreţi, cu tavan înalt, având de jur împrejur camere pe două nivele ce servesc drept vestiare. Uşi, ferestre, balustrade, scări, totul e din lemn şi scârţâie la fiece pas. În aer pluteşte mirosul dulceag de narghilea şi de ceai. Doamna ce ne-a luat în primire şi ne-a taxat cu câte 30eur/persoană (fără masaj cu ulei) a început să ne dea fel de fel de indicaţii în limba turcă. Nu se sinchisea prea tare de nedumeririle noastre, ceea ce părea halucinant. Era ca şi cum nimerisem în alt film. În jur, alţi clienţi, bărbaţi şi femei, intrau ori ieşeau înfăşuraţi în prosoape pentru a dispărea în urma băieşilor pe uşi misterioase. Alţii pur şi simplu stăteau pe divane şi fotolii, cu ceaiuri în mână şi priviri senine. În faţa unei toalete din lemn vechi, cu oglindă în ramă bogată, o doamnă se pieptăna visătoare iar o alta îşi farda fără grabă ochii.
Cu mirarea nelămurită, am intrat fiecare în câte o cămăruţă şi ne-am prins că trebuie să ne dezbrăcăm şi să ieşim în papucii şi prosoapele pregătite. Când zic prosoape nu vă gândiţi la chestiile pufoase, flauşate de acasă, ci, mai degrabă, la ştergarele aspre ale bunicii. Erau din pânză natur. Astfel, ne-am încolonat în urma unei fete negricioase care ne-a făcut semn. După câteva uşi şi culoare obscure, am ajuns într-o încăpere mărişoară în care plutea aburul dens şi cald. Tavanul era foarte înalt, aproape pierdut în ceaţă, boltit şi cu orificiile specifice, prin care intrau razele de lumină moale ale soarelui. Atmosfera mustea de umezeală caldă iar vocile aveau ecouri stranii, cu modulaţii. Pe margini, pe lângă pereţi erau băncuţe de marmură alternând cu chiuvete tot din marmură, cu robineţi antici din bronz din care curgea necontenit apa. Ne-am aşezat şi ni s-a arătat cum să ne turnăm din când în când apă pe corp cu ajutorul unor lighenaşe. Şi ne-au lăsat acolo la înmuiat. Conversaţia s-a legat firesc cu cele două rusoaice şi o italiancă ce stăteau deja la murat, ca între nişte femei dezgolite de haine şi inhibiţii ce eram. În câteva minute sporovăiam de parcă ne ştiam de-o viaţă, aşa cum făceau în urmă cu sute de ani, femeile musulmane aşezate pe aceleaşi băncuţe de marmură veşnică. Din când în când, turcoaica cea negricioasă venea şi controla pe câte una dintre noi, frecându-i pielea de pe spate cu mâna, apoi, nemulţumită ne făcea semn să mai turnă apă. Să tot fi stat vreo 20-30 minute. Apoi au început să ne ia pe fiecare câte o băieşă. Eu am nimerit pe mâna unei tipe între două vârste, brunetă şi subţirică, dar cu mâini de fier, cum aveam să aflu mai târziu. Prietena mea a plecat cu o tanti halterofilă. Spre deosebire de noi care nu mai purtam decât papuci, ştergarul fiind de mult abandonat, băieşele, aveau chiloţi şi deci, ceva mai multă prestanţă. Prestanţa era însă ultimul lucru la care mai ţineam când m-am întins moleşită pe masa de marmură călduţă din sala de baie propriu-zisă. După prima oală de apă aruncată pe corp nu prea mi-a mai păsat de nimic, căci senzaţia care te copleşea era una de neputinţă şi abandon, ca şi cum ai fi fost un prunc. Turcoaica s-a apucat meticulos dar iute să îmi săpunească fiecare centimetru de piele, apoi, cu un burete ferm, să frece şi să maseze. Şi iar de la capăt. Şi-apoi la cap – şuvoi de apă, spumă mirosind aspru-amărui, degete iuţi şi iar şuvoaie de apă- prin păr şi pe faţă. Printre clăbuci, nu-ş’ cum am deschis un ochi şi o imagine hilară mi-a trecut prin vizor: o colegă, la două mese mai departe, era straşnic săpunită pe faţă, în timp ce culori pastelate i se scurgeau patetic la vale – deh, dacă venise machiată...
La final iarăşi apă, multă apă aruncată în valuri, în jeturi şi cascade calde. Am avut nevoie de ajutor ca să cobor de pe „catafalc”, atât eram de ameţită şi pierită. Ne-am regăsit în sala cu aburi, toate mai albe, mai uşoare, mai relaxate. Am continuat să ne clătim cu apă până ne-am revenit cât de cât, apoi primind alte ştergare am luat drumul înapoi către salonul iniţial şi vestiare. Abia atunci au început să ni se desluşească atmosfera şi detaliile stranii de la început. Ne-am tolănit şi noi pe canapele savurând ceaiul aromat, oferit de gazde, după ce ne-am pieptănat, ne-am dat cu creme şi alte smacuri. Ne-am privit şi, fără prea multe cuvinte, am împărtăşit senzaţia că tocmai avusesem cea mai grozavă experienţă, atât de intimă şi totuşi datorată unor oameni străini pe care n-o să-i mai vedem vreodată. Nu ne venea să plecăm pur şi simplu.
Afară ningea uşor. Aşa mi-a furat inima Istanbulul, pişicherul fără vârstă...
Suleymaniye Hamam are site drăguţ aici suleymaniyehamami.com.tr/index.asp#
Trimis de vasilica in 17.09.12 19:55:03
29 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (vasilica); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
29 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru subiectul tratat.
Rog așteptați...
Dragă@vasilica, review-ul tău mi-a agitat imaginația. Și cum să nu fiu tulburată când iată, m-ai purtat printr-un loc la care nu m-aș fi dus nici dacă aș fi călătorit de o sută de ori la Istambul! Descris de tine, acel loc a devenit interesant și pentru mine, pentru că am mers pas cu pas alături de tine și colegele tale, făcând aceleași gesturi, aspirând același aer călduț și înmiresmat de ”narghilea și de ceai”, strecurând priviri geloase, surprinse sau dezgustate spre goliciunea suratelor din jur, abandonându-mă unei băieșe autohtone, savurând ceaiul ”aromat oferit de gazde”... Ai zugrăvit foarte frumos atmosfera hamanului și ne-ai transmis o parte din senzațiile și simțămintele încercate acolo. Atât de frumos, încât mi-a fost jenă că te-am confundat cu o altă stimată doamnă, care din întâmplare, semnează cu același username, dar de care te deosebești fundamental: acea persoană preferă review-urile scurte și la obiect, cu pronunțat caracter informativ (gen tripadvisor sau booking, cum se exprima un confrate de pe site), fără înflorituri stilistice sau literare, fără povești inutile despre ce a mâncat, a băut, cum s-a simțit povestitorul, că doar cititorul are nevoie doar de informații exacte ca să meargă într-un loc în care sigur, nu va reproduce senzațiile încercate de altcineva, ci va avea propriile sale trăiri... Mă bucur că și tu te numeri printre cei care vor să împartă și cu alții nu numai date tehnice legate de o călătorie, ci și sentimente, senzații, experiențe, prezentându-le cu vădit respect pentru limba literară română și pentru ortografia specifică cu diacritice.
@vasilica
Aferim!
Dacă aş fi gândit altfel, aş fi spus despre review-ul tău că este un
”material [... ] extrem de obositor şi plin de balast, excesiv de siropos şi subiectiv...
aşa cum te-ai exprimat tu cu privire la alt review.
Dacă aş fi gândit aşa, nu aş fi citit review-ul şi aş fi trecut mai departe... pentru că fiecare are dreptul la opinie, are dreptul să-şi depene amintirile (aşa cum ştie şi poate), iar dacă nu ne place, nu avem decât să le ignorăm.
S-a întâmplat că tocmai s-a terminat episodul al treilea din serialul "Suleiman Magnificul", a cărui desfăşurare are loc în mare parte în haremul sultanului, aşa că review-ul tău a venit ca o continuare a atmosferei în care mă plasasem timp de două ore.
Şi trebuie să spun că ai reuşit să creezi o atmosferă autentică, să descrii foarte plastic locurile cu pricina, încât mi-ai dat puţin senzaţia că mă aflam şi eu acolo (şi nu vreau să insinuez nimic!).
Aşa că, eu, un "veteran" al saitului AFA trebuie să recunosc faptul că un "novice" a reuşit să-mi capteze atenţia, cu un review siropos şi subiectiv, aşa cum acelaşi novice nu a reuşit s-o facă prin review-urile anterioare, despre cazări, cu
”informaţii de la faţa locului [utile] celor împătimiţi de călătorii.
Iată de ce, în încheiere, repet: aferim!
Vasilico, Vasilico...
Daca mi-ar fi spus cineva, in urma cu cateva ore, ca eu voi ajunge sa citesc un review despre cum se-mbaiaza niste ghiauri in Stambul, cred ca i-as fi spus ca e dus cu pluta. Am aruncat, insa, ochii peste ceea ce ai scris si... nu i-am mai putut dezlipi pana la final. Un stil remarcabil, mi-a placut enorm! Cred ca as mai fi citit vreo 2 ore si tot nu m-as fi saturat! Este, probabil, una dintre cele mai reusite scrieri si descrieri citite de mine pe AFA. Felicitari!
Apropo, banuiesc ca zonele destinate barbatilor si cele destinate femeilor sunt strict delimitate dar macar un restaurant, un bar, o ghereta... exista mixte?! 
O seara frumoasa iti doresc!
Articolul a "primit" o ilustratie muzicala sau video-muzicala - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul prefera o alta melodie, este rugat sa ne scrie (aci, ca ecou, ori pe PM)
@Flaviu: hai, că mă făcuşi să râd, domnule! Nţţ, nţţ nu la osmalâi! Dacă vrei saună mixtă, meri la germania şi-o să vezi acolo libertate şi lipsă de pudoare... La musulmani, femeia e considerată ispita răului, deci... ascunsă, acoperită, izolată.
acu' glumesc, na, istanbulul e un oraş cosmopolit, un amalgam uriaş de culturi, de obiceiuri, de modern şi tradiţional şi vei găsi tot felul de localuri unde să studiezi pe îndelete ochii turcoaicelor...
@webmaster13: deşi e mai săltăreţ decât mi-aş fi dorit eu, cred totuşi că e potrivit acest cântec de dragoste...
merci
Pe langa Süleymaniye Hamamı, am trecut si eu de doua ori. O data, cand fusesem la Istanbul cu sotia si vroise sa vada un hamam istoric, si alta data cand am vizitat Moscheea Süleymaniye, care e in imediata apropiere a hamamului.
Prima data, ne-a prins noaptea si am urcat pe stradutele alea, venind din Eminönu. Destul de infricosatoare acele strazi la lasarea noptii
Ceea ce nu stiam noi, era ca-n ziua respectiva era "kandil gecesi"... o noapte sfanta pentru religia musulmana. Nu-i cea mai buna comparatie, dar ceva asemanator cu noaptea de inviere la noi. Numai chef de musterii nu aveau cei de la hamam. Am fost refuzati
Pregatisera ceva mancare pe acolo... si stiu ca acele strazi si mirosul de mancare ce venea dn hamam, nu-mi inspirasera deloc incredere.
A doua oara, am trecut in timpul zilei, deoarece vizitasem moscheea... Moscheea Süleymaniye e una dintre cele mai renumite din Istanbul si e considerata una din capodoperele Arhitectului Sinan. Acest hamam, a fost construit tot de el, intre anii 1550-1557.
”Când zic prosoape nu vă gândiţi la chestiile pufoase, flauşate de acasă, ci, mai degrabă, la ştergarele aspre ale bunicii. Erau din pânză natur.
Aceste prosoape se numesc "Peştemal" -si nu sunt folosite pentru a te sterge. Doar ca acoperamant si a sta pe ele. De obicei cand te intinzi pe piatra fierbinte, iti intinzi un peştemal. Nu te pui direct pe piatra.
"Havlu" - se zice la prosop, si "bornos" la capot. "Kese" se cheama spalarea cu manusile alea aspre. "Köpük Masajı" e masaj cu spuma. Se face spuma din sapun si te maseasa dupa kese.
In hamamurile istorice, incalzirea apei si a pietrei se face cu ajutorul unui foc de lemne. Sub pietre, exista un cuptor imens in care aunca niste ditamai barne. Cuptorul e sub camera de tip sauna -mai bine zis sub "göbek taşı". Aici e camera unde temperatura e cea mai ridicata. Aceasta camera e mai numita si "sıcaklık". Prima data mergi acolo si stai sa transpiri. E bine sa nu folosesti sapun, sau sampon inainte de kese; ci sa transpiri de cateva ori - ca in sauna.
Pentru miros, folosesc cristale de menta, care se dizolva in apa.
Dupa ce ai transpirat bine, te iau la "kesuit". Cu manusile alea asprea... iti ia un rand de piele Va garantez ca oricat de curati ati fi, va veti mira ce iese de pe voi. Dupa kese urmeaza masajul cu sapun... si spalarea pe cap. Pentru femei, trebuie folosit "saç kremi" - daca vor sa nu li se incalceasca parul.
Dupa spalare esti infofolit bine si bagat la "rahatlama odası". Camera de rest. In hamamurile istorice... au si camere private, unde stai sa mai transpiri de cateva ori. Aici bei si un ceai. Te ajuta si ala la transpirat...
Cand termini, mergi la "Soyunmak odası" - unde te schimbi...
Hai ca am vorbit prea mult. Ceea ce vroiam sa zic e ca hamamul e o experienta unica, foarte recomandata si despre care tu ai povestit foarte frumos. Felicitari pentru review.
Sper sa nu te superi daca am sa atasez o poza, cu intrarea la acest hamam.
wow, ce de informaţii! sunt mai mult decât binevenite!
hai cu poza
@vasilica: Daca eram deja hotarata sa nu mai ratez hammam-ul marocan in decembrie, acum sa stii ca orice-ar fi, imi aloc o dupa amiaza unei astfel de experiente. Mi-a placut tare mult cum ai descris locul si senzatiile traite. Pretul mi se pare cam mare. Sunt convinsa ca - de altfel ca peste tot - era pret pentru turisti. Sor'mea a fost la un hammam "de cartier", cu prietena ei marocanca, la ea acasa, si nu au dat mai mult de un euro doi, basca ai parte de ceva cat se poate de... traditional. Asa ca sunt chitita sa caut unul sau sa-i pun pe maurii mei sa ma duca la unul de genul asta.
Felicitari inca o data pentru experienta si relatare!
@Traian: jos palaria!
@vasilica
Am lucrat cativa ani intr-un hamam 
... desi nu prea trec asta la CV. Asa se face ca mai stiu una alta. Am lucrat insa intr-un hamam modern (la un hotel), nu de tip istoric.
Nu pot atasa poza la acest review. Am pus-o la un review mai vechi de al meu (vezi impresii). Cred ca o sa apara dupa validare.
@TraianS:
” Nu pot atasa poza la acest review. Am pus-o la un review mai vechi de al meu
Intr-adevar, NU se pot atasa fotografii la articolele altor autori (ci doar la articolele proprii sau - daca acestea nu exista in rubrica curenta -- ca neatasate niciunui review).
Fotografia respectiva va fi insa atasata manual de noi la articolul curent (dupa validare)
@vasilica: cum v-au primit in hamam 6 fete? V-au considerat cupluri?
Ca pe site-ul lor spun:
Yes. It is specially suitable to families and couples.
The haman is suitable for families and couples only. Single males or females will not be admitted
@TraianS: fotografia in cauza a fost atasata (manual) reveiw-ului. A se vedea P03 pe coloana din dreapta.
@Andox: habar n-am la ce se referă! ba chiar pot să spun că n-am văzut niciun cuplu. oricum femeile erau complet separate de zona bărbaţilor, cum e şi normal şi eram, cum am spus, mai multe - noi 6, plus altele care erau acolo sau au apărut pe parcurs.
@alinapopi: şi eu sunt convinsă că un hamam non-turistic trebuie să fie şi mai grozav. din păcate, din ce am înţeles, în partea europeană a Istanbulului nu se găseşte aşa ceva. să ne povesteşti neapărat experienţa marocană!
@vasilica: printre damele din hamam n-ai intalnit-o, n-ai stat de vorba cumva prin hol sau de pe sub clabuci si cu o doamna frumoasa din Bucuresti pe care-o apela masioru' turc "Miss Aeerdna"? ... era o mare iubitoare a semilunei, pe care-am pierdut-o de pe sait, mie, sincer, imi lipseste, avea ceva din stilul tau, doar ca scria ceva mai mult si se deghiza intr-o "annisie", pardon, intr-o "gheisa"...
@dorgo: nuş' pe cine-ai pierdut matale, suflet neliniştit...
@vasilica: Büyük Hamam din Nicosia de nord este singura baie turceasca vazuta de mine vreodata. Bineinteles, doar exterior pentru ca nu se putea altfel din mai multe motive.
Citind cele scrise de tine, inteleg ca ti se toarna apa pe cap, esti sapunit pe fata… Intr-un alt review am citit despre ceva asemanator in Maroc. Intreb cu naivitate (dar in deplina cunostinta de cauza): daca esti spumuit si frecat ca pe o rufa, exista vreo protectie pentru urechi de exemplu?
Hamamul este intr-adevar o experienta unica, dar eu - platind 30 euro, numai 2 sau neplatind nimic - nu vreau s-o incerc. Ma multumesc (si va multumesc celor doua care ati scris despre asta) cu descrierea interiorului hamamului si atmosferei de acolo asa cum ati facut-o voi.
@iulianic: nu exista nicio protecţie de genul ăsta. probabil dacă ai vreo sensibilitate poţi să spui la început şi să ceri un tratament mai special
@vasilica: Acest tratament brutal, cu apa si sapun, asupra capului poate crea probleme nu doar celor cu sensibilitati, ci si celor sanatosi si aparent rezistenti. Stiti ce grave probleme auditive pot surveni doar in urma unui singur astfel de tratament? Nici macar nu ne vom da seama de unde a pornit pentru ca manifestarea este mult tardiva. Dar, sa speram ca nimic rau nu se poate intampla si vom ramane cu amintirea vie a unei experiente de neuitat.
@iulianic
Pentru cap si par se foloseste sampon (al lor, sau cel de acasa daca exista vreo preferinta). O persoana sensibila sau cu probleme, poate pur si simplu spune ca nu vrea sa fie spalat (sau udat) pe cap. Eu nu vad ce probleme ar putea sa apara.
De unde pana unde "tratament brutal"?
@TraianS: Scuze, nu vreau sa picam in "Off topic". Colega noastra a scris:
”Şi-apoi la cap – şuvoi de apă, spumă mirosind aspru-amărui, degete iuţi şi iar şuvoaie de apă- prin păr şi pe faţă. Printre clăbuci, nu-ş’ cum am deschis un ochi şi o imagine hilară mi-a trecut prin vizor: o colegă, la două mese mai departe, era straşnic săpunită pe faţă, în timp ce culori pastelate i se scurgeau patetic la vale – deh, dacă venise machiată...
Bine ca se poate si altfel decat asa. Cunosc pe cineva care si-a pierdut partial auzul si a suferit mai multe operatii in urma unor probleme generate de un spalat la coafor. Dar poate ca samponezele din Romania nu au atata stiinta sau intelegere cat baiesitele din hamamul turcesc.
Dragii mei, de opt ani de cand merg in Turcia, nu am ratat o zi sa nu intru la SPA, sa fac o baie de aburi, sauna, baie turceasca! Este o placere a mea! M-am lasat pe mana profesionistilor doar in primul an, nu suport sa fiu framantata. La baia turceasca nu iau nici-un prosop. Stiu ca tocmai pentru a beneficia din plin de acest lucru trebuie sa stai, sa calci direct pe marmura, fiind un bun dezinfectant si un bun pentru sanatate. Stau la inmuiat vreo jumatate de ora apoi torn castroane de apa din crestet pana-n picioare, lancezesc pe masa de marmura, fac o baie la piscina de relaxare, majoritatea resorturilor au asa ceva si la SPA iar masaj nu fac decat reflexo.
@Traian, te-as intreba daca e buna ordinea in care fac procedurile: baie de aburi, sauna, baie turceasca, piscina, masaj si relaxare? Stiu ca baile sunt de fapt tot un fel de saune. Am mai intrebat pe cineva care a fost la bai in Ungaria si n-am primit raspuns. Multumesc!
@vasilica: Un review excelent, iti multumesc pentru atmosfera pe care ai reusit sa o transmiti. Am intrat pe site-ul hammamului, mi-a placut mult melodia atasata acestuia. Ma poate cineva ajuta sa o pot copia?
@balasa violeta:
Dna Violeta, imi cer scuze ca nu am raspuns mai repede, dar acum am vazut mesajul.
Nu exista o ordine "prestabilita", depinde de preferintele fiecaruia.
In hamam, se folosesc manusile acelea aspre pentru "exfoliation" (cum zic englezii). Si prin exfoliation... se elimina celule ale pielii, moarte etc.....
Noi le zicem la manusi "kese"... nu stiu exact care-i termenul. Sunt manusi diferite, mai aspre si mai fine. Un client se poate spala si singur cu acele manusi, daca nu vrea sa faca kesea. Ce e important, e sa se foloseasca manusile, inainte de sapunire, deoarece daca s-a dat sapun, aluneca pielea. Deci e bine sa se transpire de cateva ori (fie in sauna), sau stand pe piatra in hamam, si dupa ce ai transpirat bine sa incepi frecarea cu manusile, pe tot corpul. Atunci e cel mai bine... pielea respira altfel, dupa.
Apoi urmeaza spalarea cu sapun, sampon etc.
Normal mai trebuie si kesea dupa masaj, deoarece la masaj se foloseste ulei. Dar keseau adevarata (turceasca) se face inainte de masaj.
Dupa masaj... e mai mult pentru a indeparta uleiul.
Dupa mine, ordinea pe care ati mentionat-o e foarte buna. Eu de obicei asa fac. O sauna, doua... Soc in bazin cu apa rece, daca au, dupa care un dus fierbinte si piatra in hamam, sau inca o sauna...
Iarna e si mai bine, deoarece e rece apa din piscina. De multe ori am fost si-n mare iarna (prin ianuarie, februarie) dupa o sauna tare. In sauna e bun de folosit ulei de eucalipt cand se arunca apa pe piatra. Desfunda caile respiratorii
Dupa aia hamam, kesea, ... si-nmuiat oasele pe piatra fierbinte, dupa care, cand ai ajuns ca o carpa, masaj, sau reflexologie
Dupa masaj, spalarea uleiului... dupa care rest, relax si ceai.
Desigur ca reprizele de relax, pot sa fie mai multe intre intrarile in sauna, camera cu aburi ("buhar odası"), hamam etc.
Sper sa fie de folos info
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 A patra zi în Istanbul, minunăție de oraș — scris în 07.11.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 Patru zile superbe în Istanbul (3) — scris în 31.10.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 Patru zile în superbul Istanbul (2) — scris în 30.10.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 Patru zile pline în Istanbul — scris în 28.10.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 5 zile in Istanbul — scris în 12.10.24 de Lumi713 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2024 City break Istanbul — scris în 07.05.24 de Dan-George din BRAILA - nu recomandă
- Oct.2023 Istanbul prin ochii nostri — scris în 30.06.24 de GloriaS din CORNETU [IF] - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată