Rafting la Koprulu Kanyon

TIPĂREȘTE

Daaa, care va sa zica in urma unei sugestii de a nu rata o tura de rafting in Antalya am iesit intr-o zi din hotel Miracle si am cautat pe cineva care sa ofere asa ceva.

Nu am cautat mult, imediat in complexul de la sosea am gasit o agentie locala de la care am primit urmatoarele explicatii: se face rafting la Koprulu Kanyon, este un fel de family rafting putand participa si copii, nimic periculos. Am solicitat multe amanunte avand in vedere copilul de 10 ani si sotia operata de coloana cu 9 luni in urma. Am vizionat o prezentare video, turcul nefiind foarte insistent in a-mi vinde excursia dar totusi afisa o siguranta in vorba care ne-a facut sa-l credem in faptul ca poate face oricine acest lucru. Dupa o dezbatere de o zi ne-am hotarat, am platit 75 euro 3 persoane si am plecat.

Drumul cam o ora si jumatate destul de mult prin munti unde se desfasurau ample lucrari de amenajare a unei sosele de vreo 2 benzi pe sens (by the way in Antalya in 2016 se va desfasura nu stiu ce expozitie mondiala si turcii lucrau la sosele in draci .Sunt convins ca vom merge pe autostrada pana la Lara cel putin).

Am ajuns la primul popas unde am primit un instructaj in limba engleza, am semnat ca nu suferim de ceva grav gen inima am imbracat vestele de salvare si casti, am inchiriat niste pantofi de plastic de apa (nu prea merge in papuci ai toate sansele sa ii pierzi veti vedea de ce, in rest sandale sau orice se leaga de picior e bun), ne-am urcat iar la microbuz si am mers mai sus la locul de pornire. Ajunsi aici am fost condusi spre o mica râpă de vreo 5 metri pe fundul careia era apa pe care trebuia sa o traversam, nu mult circa 10 metri tinindu-ne unul de altul.

Oaaaaau cand am pasit in apa am inghetat brusc 7-8-10 grade maxim si adanca de a trebuit sa inotam. Copilul s-a speriat fiind nevoit sa tip la ea pentru ai distrage atentia si sa o conving sa inoate, reusind cu brio sa iesim la mal unde am constatat ca se putea foarte bine sa fim condusi pe un drum care tot acolo ajungea, dar atunci unde mai era spectacolul??? Cred ca asta a fost primul motiv de te pune sa semnezi hartia de la inceput.

Aici am fost impartiti in functie de limba inteleasa si noi am nimerit cu 2 polonezi si 2 iranieni americanizati (de la Los Angeles din cate am inteles), in rest circa 50-60 de insi impartiti cam egal rusi si iranieni. Bun deci am fost eu, conducatorul barcii un tip super de altfel, un polonez si un iranian care a trebuit sa luam barca la spinare (nu a fost prea usoara, pentru altii care erau mai multi la barca era mai lejer), am pus-o la apa si am luat-o unde? in susul raului pe un sistem de sfori intinse de la un mal la altul pana la un punct unde se efectuau sarituri in apa in timp ce ei, organizatorii filmau.

Dupa care am plecat in aval pe un traseu ce circa 13 km din ce am inteles, pe alocuri lent pe alocuri exact cum trebuie la rafting cu valtori, pietre care freaca de barca, stropit cu apa cu vaslele in momentul intalnirii cu alta barci multa veselie intretinuta excelent de conducatorul barcii. Pe parcurs organizatorii stateau in locuri strategice de unde faceau poze si video pe care le-au adus la final la pretul de 4 euro sau 10 lire poza si 20 euro dvd-ul.

La punctul final am primit de mancare frigarui, cus-cus, salata, inca ceva dar nu mai retin si pepene.

Ce vreau sa subliniez este capacitatea de organizare a turcilor pentru un obiectiv turistic, adica pe parcursul acestui canion erau mai multe puncte de plecare si sosire decalate ca traseul sa fie de cam 13 km la toate. De exemplu autocarele de la [...] am vazut ca duceau turistii mai sus pentru punctul de plecare si aveau sosirea proportional cu lungimea traseului. Eu cred ca am reusit sa numar cam 4 puncte de sosire deci erau si cele 4 puncte de plecare pe undeva.

De asemenea o apa atat de limpede nu am vazut niciodata, in locul de sarit de la inceput cred ca avea 3-4 metri dar se vedea fundul apei clar de tot, iar pietrele pentru valtori parca erau asezate cu mana pentru a nu fi nici prea linistite si sa nu ai parte de adrenalina dar nici prea de tot sa ai parte de prea multa.

Din celelate barci umplute cu 15 -20 de insi s-au mai rasturnat, s-au mai speriat pentru ca apa era rece si nu reuseai sa te urci foarte repede inapoi dar la sfarsit toata lumea era extrem de multumita si vesela. A fost o excursie pe care as repeta-o la orice ora.

Pozele sunt facute de mine dar dupa sosire si la alte barci care veneau in aval, am avut un regret imens privind lipsa unui aparat foto subacvatic. Un aparat normal nu ai ce face cu el.

---

VIZUALIZĂRI: 2497 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI