Helsinki - sau in Tara lui Mos Craciun

TIPĂREȘTE

„Daca voi nu ma vreti, eu va vreau” vorba cantecului :) interpretat de Alexandru Lapusneanul. Am vazut ca nu v-a fost dor de mine, dar mie mi-a fost de voi. Asa ca voi incerca sa-mi refac usor, usor miscarile degetelor, amortite de atata stat la sedintele de saptamana trecuta, cu o sama de cuvinte despre Helsinki. By the way, va asteapta imediat dupa ce termin cu Helsinki, un rw despre Antalya

In anno Domini 2009, mai precis 15-19 mai 2009 (il postez azi ca sa nu fiu ilegalista si sa nu se implineasca 3 ani de cand AmFostAcolo. Abia pe 15 mai sunt 3 ani, asa ca...) am avut bucuria sa pot vizita Helsinki. Din pacate pentru mine, cea de azi, nu ma apucase, inca, zargheala cu facutul „lectiilor” cu 2 luni inainte de orice calatorie. Cu trasee printate pe un kil de hartii (scuze copaceilor), si obiective cautate si in... vorba aceea. Asa ca voi face un efort sustinut, si in uralele voastre, voi reface sirul evenimentelor, pe baza fotografiilor.

Pe locuri... fiti gataaa... START!!!

In fuga mare, cu ajutorul unui taxi „de firma” si a unui avion de linie, cu un sofer si unul si altul extrem de maiastri, reusesc sa aterizez la Helsinki. Ha, de parca era meritul meu, asa ma laud. Transferul catre hotelul unde eram cazati a mers ca uns. Parca eram in Germania, erau la minut si la secunda de punctuali. Cazarea am avut-o la Scandic Continental, aflat langa Crowne Plaza, si peste drum de Finnish National Opera si parcul cu lacul Toolonlahti (cam astea sunt numele in Helsinki, trebuie sa va obisnuiti cu ele). O intamplare super haioasa, de Gaga aflat in maretia prezentei de spirit: tot auzeam in dreapta si’n stanga „finish” in sus „finish” in jos, si ma gandeam – ce au toate de se termina in tara asta? Dar, fata agera, cum m-a facut mama, m-am prins intr-un final ca era vorba despre „finlandez”. Va provoc sa fiti mai Gaga decat mine! Dar sa revenim, ca oile asteapta.

Conditiile de cazare, mic dejun, barul cu ale lui tarii, sub toate deghizarile, flawless. Din pacate, nu am nici o poza care sa dovedeasca acest lucru, trebuie sa ma credeti pe cuvant. Inca un punct in plus era dat de statia de tramvai 4,7A, 7B, 10 care era in fata hotelului si care m-au condus pana in port, sau in centru la magazine, daca o luati in directia dinspre stanga spre dreapta, cum va aflati cu spatele la hotel.

Pentru ca despre hotel nu prea am ce va spune (nu am poze deloc), o sa va incant, trag nadejde, cu informatii despre obiectivele turistice si excursiile facute. Prima parte orasul propriu zis cu ale lui obiective si partea a doua cu excursiile la programul liber ales.

Imediat cum ieseam spre dreapta din hotel, dupa cca 100 m, ajungeam la Muzeul National Finlandez, exact la o statie de tramvai departare de hotel, dupa care era un parc cu cu cel mai bun night bar din oras. Bine, bine, nu le-am incercat pe toate, dar mi-a placut foarte mult atmosfera de pe terasa barului, cu muzica jazz live si alive :), care mi-a adus aminte de jazz barurile din New Orleans. Orasul este destul de micut (pana in 500.000 locuitori), atunci nu mi-am dat seama, dar m-am plimbat cu placere pe strazile lui.

File de istorie/economie/social.

In 1809 Suedia a cedat Finlanda Rusiei, care a inceput rusificarea Marelui Ducat al Finlandei. In 1917 profitand de Revolutia bolsevica, Finlanda si-a dobandit independenta. Binenteles ca a trebuit sa ma uit pe net pt ca nu mai tineam minte anii spusi de ghida. Da’ ce credeati ca oi fi fr’un geniu? Singurul an pe care il tin minte este 1504. Ia sa va vaz, stiti ce a fost in 1504? Aaa, pai daca va uitati pe net, cred si eu ca stiti :)

Finlandeza seamana bine cu maghiara.

Dpdv economic, daca va spun Nokia, am spus totul. Ma rog, nu chiar totul, exagerez. Precis mai au ei acolo ceva important.

Invatamantul are unul din cele mai bune sisteme din toata Europa, iar parinti isi scot puii din cuib cand implinesc varsta de 18 ani, considerand ca sunt pe deplin pregatiti pentru viata.

Ca om muncitor al acestei tari, indiferent ce prestezi, ai dreptul la 1 an de retragere din activitate pentru descoperirea eu-lui interior. Si esti platit pentru asta, nu salariu intreg, dar totusi. Iar angajatorul este obligat sa-ti pastreze job-ul pana cand te intorci. Mi s-a parut genial.

Finlandezii, ei si ele, beau foarte mult si sunt niste singuratici (rata mare a divorturilor), asta a tinut in mod deosebit sa sublinieze ghida. Sunt oameni supli, iubitori de sport si sauna.

Circulatia in oras este extrem de lejera dpdv al masinilor si foarte nemteasca dpdv al transportului in comun. Adica sunt putine parcari in oras, foarte scumpe, iar amenzile mari. N-ai sa vezi masini parcate ilegal, pe trotuar sau pe strada. Iar tramvaiele, autobuzele (habar n-am daca au metrou) functioneaza ca un ceas elvetian. Daca pe tablita electronica din statie scrie ca tramvaiul 7 ajunge in 57 de secunde, atunci la si 50 il vezi in zare, venind.

Pentru shoppingareala, am fost la celebrele Galeriile Stockmann, Galeriile Forum. Acolo am intrat pentru prima data intr-un H&M, de la care am avut asteptari destul de mari, dar m-am cam fasait. Am intrat si in magazinul lui Mos Craciun, care era la mare cinste, inca, chiar daca era luna mai.

De vazut:

Biserica in Stanca

Daca n-ai sti ce este acolo, ai putea trece foarte usor pe langa acel musuroi gigant de furnici, din piatra, acoperita pe lateral cu muschi si iarba. Biserica este circulara si este construita din granit si sticla. Asa eco mai zic si eu. Cupola de cupru straluceste minunat, daca aveti norocul s-o vizitati intr-o zi cu soare. Este cu atat mai interesanta, cu cat rasare dintre blocuri cand te astepti mai putin. Intrarea era libera. Fiindca era destul de aproape de hotelul nostru, m-am intors seara la un concert de pian si orga. Si acum mi se face pielea de gaina cand imi aduc aminte de acustica grozava din sala

Piata Senatului

Aflata in centrul orasului, aproape de port, este marginita de 3 cladiri: cea a Universitatii, in stanga, cea a Guvernului in dreapta (fosta Senat, de aici si numele pietei) si Catedrala luterana Sf Nikolai, in fata. In centru este statuia tarului Alexandru II al Rusiei, fostul conducator al Finlandei si bunicul ultimului Romanov, tarul Nicolae al II lea.

Catedrala ortodoxa Uspenski

O frumoasa biserica construita din caramida rosie avand cupole verzi asortate si turle aurite. A fost construita in timpul domniei tarului Alexandru al II lea, in stil rusesc. Se afla pe un deal si se vede foarte frumos in tot portul si din feriboturile care se apropie de Helsinki pe mare. Intreaga cladire se sprijina de 4 coloane mari de granit, ca cea din poza si este ca orice biserica ortodoxa, plina de icoane aurite si arata multa opulenta, n-am gasit alta rima. Foarte interesant este faptul ca nu sunt scaune, se asista la slujba in picioare. De pe terasa care o inconjoara se vede o „panarama” frumoasa a Pietei Senatului si a orasului.

Cele doua catedrale sunt construite pe doua coline ale orasului si pot fi vazute din aproape orice punct.

Parcul Toolonlahti

Aflat vis a vis de hotelul in care am stat. M-am plimbat pe aleile lui (eu, pt ca finlandezii cu catel cu purcel, alergau) pana la ore tarzii din noapte, cand inca era lumina afara, pentru ca incepeau noptile albe. O sa vedeti in poze cum era la 12 noaptea. Nici nu-mi venea sa ma duc la culcare, creierul meu refuza sa "off" :).

Monumentul Sibelius

Este localizat in parcul Sibelius. A fost turnat (este din otel) in cinstea compozitorului finlandez Sibelius (nu mai am rabdare sa caut pe net care ii era prenumele). Initial a fost compus numai din multituburile unite, cu o idee de valuri pe acolo pe undeva. Apoi, ca sa reiasa ca este in onoarea lui Sibelius, a fost adaugata efigia acestuia, langa. Vezi poze. Parcul este foarte bine intretinut.

Mancarea

Am mancat la o taraba in port, parca era un birt comunal, cel mai bun somon cu cartofi si cu sos, din viata mea. A costat 10 euro portia

Restaurantul Sundmans – aflat in port, pe malul drept. Pe afara nu dai doua parale, dar inauntru tavane pictate, candelabre, fineturi pentru „obraze” fine. Meniul a fost pe masura: supa de scoici, si alte farafastlacuri pe care nu le mai tin minte. Oricum, ce tin minte este faptul ca portiile erau desenate pe farfurii (ca la francezi) dar indirect proportionale cu preturile. Pe antreuri, supa mai sus numita, un felul doi pe baza de carne de ren, si un desert la fel de smecher, am dat 100 euro. Eeeee, este? Cand va spuneam de obraz subtire, ma refeream de fapt la buzunar subtire, la iesirea din restaurant.

Restaurantul Savotta – cu specific finlandez, a fost mai pe sufletul meu, mai intim, de-a dreptul intr-o hruba, putin luminata, dar m-am simtit foarte bine. Si buzunarul meu la fel. Am mancat niste „antree” calde si reci (un fel de platou romanesc de la Sura Dacilor, din Poiana) cu wusti din carne de ren (asta era porcu’ lor), neste branzeturi mai altfel, cu tot felul de arome in ele, o supa, o friptura de vita foaaarte frageda, chiar daca nu era in sange, si un desert, de care nu-mi mai aduc aminte chiar daca viata mea ar depinde de asta. Totul a fost stropchit cu un fel de tuiculita de-a lor. Stropit vorba vine, ca se dadea pe gat brusc si iremediabil, de ramaneai fara suflu si voce vreo 10 minute, iar apoi fara picioare, care aveau o voita proprie si nu mai ascultau de stapan. Dar veselia era in toi. Toate chestiile astea costara cca 50 euro. Muuult mai bine, cum va spusei.

Restaurantul Ravintola – pe malul lacului Toolonlahti, cu preturi medii, dar cu o priveliste care intrecea cu mult mancarea servita si mancata.

Mi-aduc aminte ca vinul era scump, jde euro sticla. Dar pentru ca nu ma pricep, nu va pot da mai multe amanunte. Fac ce fac si vorbesc de mancare la ora asta, in dusmanie pentru mintea mea.

Si gata pentru noaptea asta. Continuam maine, adica azi in curand, cu excursiile la Paarvo si Tallin (vezi impresii).

Pi cai si pi curand

---

VIZUALIZĂRI: 3997 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI