Muzeul maritim din Barcelona

TIPĂREȘTE

Am inclus pe lista noastră şi acest muzeu, mai mult din curiozitate decât din interes, dar nu îmi pare rău pentru că este un muzeu interesant, în care afli lucruri noi despre istoria Cataluniei ca regat la mare.

Muzeul se află lângă port, mai exact între La Rambla şi Statuia lui Columb, pe strada Avenida de les Drassanes şi este găzduit în clădirea fostului doc regal, Reials Drassanes. Este deschis zilnic între orele 10.00 – 20.00, ultima intrare fiind la 19.30. Sunt mai multe expoziţii găzduite în acest muzeu, una dintre ele fiind cea a Vikingilor, însă pentru aceasta se plăteşte suplimentar şi nu am intrat şi la ea.

Muzeul este relativ mic, nu are decât vreo 3 săli. Imediat după casa de bilete este o machetă în miniatură care reprezintă frontul maritim al Barcelonei în secolul XV. De ce din acest secol? Pentru că, se pare că în secolul XV Barcelona era un oraş cu o puternică activitate economică la mare. Puţin mai încolo este o altă miniatură, de data asta colorată, cu vapoare, brazi, case şi vikingi.

Cum se intră, în partea dreaptă, am putut vedea Gyotaku. Acesta este un cuvânt japonez („gyo” înseamnă „peşte” iar „taku” înseamnă „impresie”) care se traduce în engleză prin „fish print”. Este vorba de fapt de o veche artă japoneză de „imprimare” a peştelui. Cu sute de ani în urmă, când nu existau aparate de fotografiat şi poze, pescarii japonezi au inventat un mod propriu de a-şi dovedi capturile trofeu, pe care l-au numit Gyotaku. Pescarii nu se credeau între ei când venea vorba de speciile şi mărimile peştilor pe care pretindeau că i-au capturat. Nu puteau să vină direct cu peştii prinşi pentru că, în acele vremuri, japonezii venerau anumiţi peşti, motiv pentru care îi prindeau, îi admirau, apoi le dădeau drumu înapoi în mare. Astfel că, plecau la pescuit cu hârtie şi cerneală. După ce prindeau un peşte, îl vopseau cu cerneală neagră (care, probabil, nu era toxică la acea vreme) şi îl „imprimau” pe hârtie de orez. La început, doar atât făceau, fără detalii amănunţite, doar dimensiunea peştelui îi interesa.

Detalii ale ochilor şi alte ornamente au început să deseneze abia pe la mijlocul anilor 1800. Se spunea că aceste printuri aduc noroc pescarilor. Astăzi Gyotaku este o formă de artă populară şi atât.

Puteţi vedea în poză cum arată aceste printuri, erau puse ca nişte rufe la uscat.

Mergem mai departe şi vedem o navă enormă, extrem de frumos decorată şi colorată, aflând ulterior că este vorba despre o copie la scară mare a navei Royal, nava comandată de Don Juan de Austria în bătălia de la Lepante. În această bătălie, care a avut loc în anul 1571, au luptat flota otomană cu cea creştină. Turcii au fost învinşi, deşi erau numeric superiori, iar lupta a rămas în istorie ca ultima mare bătălie pe apă dusă aproape în totalitate cu nave cu vâsle. Nava expusă în muzeu este foarte frumoasă, am reuşit să fac câteva poze chiar şi în interiorul ei. Nu se poate urca pe navă dar jos sunt câteva spaţii prin care se pot vedea butoaie aranjate pe rafturi, sfoară, saci (probabil cu merinde), chiar şi un pescar ce aranjează nişte sfoară. Este prezent acolo şi un mic şoricel pe care nu am reuşit să îl prind bine în poză.

În exteriorul vasului sunt nişte picturi şi sculpturi superbe, aşa cum puteţi vedea în poze, este într-adevăr impresionant. După ce l-am admirat pe toate părţile, şi nu numai o dată, am mers mai departe să vedem ce mai descoperim.

Ne-am oprit la Jabega Maria del Carmen. “Jabega” este cea mai reprezentativă barcă de pescuit tradiţională de pe coasta Malagăi. Este condusă de vâslaşi, decorată în culori luminoase, pereţii exteriori sunt pictaţi cu flori (se poate vedea în poză). Acest tip de bărci au cam dispărut de pe mare prin anii 1960 pentru că au apărut tehnici de pescuit noi, folosirea motoarelor şi chiar legi care interziceau tehnicile de pescuit ale acestor bărci.

Dinghy – este o ambarcaţiune de agrement tradiţională, de obieci este făcută din lemn, având o lungime între 3.5 şi 4 metri. Acest tip de barcă a fost proiectat prin anii 1940, iniţial ca o barcă “multifuncţională” dar a fost folosită mai mult pentru navigat, pescuit sau competiţii sportive. Exemplarul care este expus în muzeu a fost construit în anul 1972 şi donat acestuia în 2000.

Madrona – este o barcă cu pânze, cea mai folosită barcă tradiţională de pescuit pe coasta catalană. “Madrona” este un termen generic care acoperă un număr mare de bărci cu caracteristici similare, cu mici deosebiri în ceea ce priveşte zonele în care mergeau sau tehnicile de pescuit utilizate.

Papet – "Caro d'art" este o barcă de pescuit utilizată în mod tradițional pe coasta catalană. Are o formă lungă și îngustă, este destul de mică și este condusă cu vâsle. Aceste barci au fost folosite pentru a pescui în apropiere de coastă, deoarece plasele folosite pe plajă aveau doar până la 160 de metri lungime. Metoda de pescuit consta în tragerea plasei într-o formă de cerc și revenirea la plajă, unde plasa era trasă afară. Materialul folosit pentru a construi cadrele este din stejar iar piesele de asamblare sunt din de pin. Barca expusă a fost restaurată de angajaţii muzeului.

Jean at Marie – se mai numeşte “lăută” şi este de pe Coasta Roussillon (Catalonia de nord). Pe lângă tehnicile tradiţionale cu năvod, pe coasta catalană s-a folosit şi tehnica “ox” în care două lăute erau implicate, mergând în paralel, trăgând o plasă deschisă între ele. Barca expusă a fost construită în anul 1906 şi este în muzeu din anul 1987.

Playmate 14’ – este un vas de agrement numit “Gullwing”, echipat cu un motor în doi timpi de 90 CP. Acest vas reprezintă o inovaţie în ceea ce priveşte proiectarea vaselor. Acest design a forţat o schimbare radicală atât în linia, cât şi în stilul de navigare. A fost construită în anul 1966 la americani.

Rowboat – este o barcă mică, pentru vâslaşi, pentru plimbări de-a lungul coastei sau prin port. În traducere înseamnă “barcă cu vâsle”. Numărul de vâsle depinde de dimensiunea bărcii. Vâslaşii stau pe bănci în interiorul bărcii.

Pe lângă cele prezentate, în muzeu mai erau expuse câteva tipuri de bărci, câteva exemplare construite de nişte studenţi şi, am putut vedea Fregata Barcelona care era în restaurare.

După ce am văzut toate modelele expuse, ne-am dus mai departe, într-o altă sală, unde am vizitat expoziţia “Călătorie peste mări”. Aici este expusă e colecţie impresionantă de modele de bărci în miniatură, tablouri cu tematică marină, hărţi şi instrumente de navigaţie, obiecte pe care le luau cu ei sau le foloseau cei care plecau pe mare timp indelungat, mâncarea folosită de aceştia etc.

Mi-a atras atenţia aici în mod deosebit o busolă maritimă construită în secolul 19 care a fost pentru mult timp cel mai important ghid pentru navigatori, deşi a fost folosit numai ca punct de referinţă pentru orientare. Se baza pe forţa direcţională a unei bări din fier, magnetizată cu oxid natural de fier (magnetit), care, dacă este pusă pe o suprafaţă alunecoasă (apă, ulei) indica întotdeauna nordul.

Am văzut şi un GPS model GPSMAP 180, construit în anul 1999 de Garmin, special pentru vase. Modelul în miniatură a vasului Royal de care v-am povestit la început este şi el expus aici.

La ieşirea din muzeu este un fel de restaurant (unde există şi toaletă). În curtea muzeului este, de asemenea, o terasă cu mese şi scaune, unde se poate bea o cafea sau un ceai.

Nouă ne-a plăcut ce am văzut în acest muzeu, am aflat o mulţime de lucruri interesante pe care nu le ştiam. Şi cea mică a fost încântată, a privit bărcile cu mare atenţie în timp ce asculta explicaţiile noastre. Cu toate că a fost o experienţă interesantă, nu este de pus înaintea altor obiective pe care vreţi să le vizitaţi în Barcelona. Dacă vă rămâne timp după ce aţi vizitat ce doreaţi să vizitaţi, atunci vă recomand şi acest muzeu.

---

VIZUALIZĂRI: 4803 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI