Miorita - o cabana de munte... sau mai mult!

TIPĂREȘTE

Cu toate ca in ultimii ani am tot batatorit potecile Bucegilor, trebuie sa recunosc faptul ca a fost pentru prima data cand ne-am petrecut noaptea la CABANA MIORITA. Defapt inainte obisnuiam sa innoptam la cort dar de cand cu ursii care au inceput sa misune prin preajma cabanelor si sa mai faca si cate o vizita pe la corturi, cel putin pe acest munte am preferat sa renuntam la vechiul obicei si sa dormim in cabane. Iar de aceasta data cararile ne-au calauzit catre Miorita.

Pentru a fi siguri ca avem locuri, am dat telefon direct la cabana, cu doua zile inainte. Deoarece cand plecam pe munte principiul nostru este “confort minim, pret pe masura”, ne-am rezervat doua locuri in camera de 12 persoane, unde tarifele erau cele mai mici. As fi ipocrit sa nu recunosc faptul ca ne-am fi dorit in drumetiile noastre sa putem sta doar in camere de doua locuri, dar de-a lungul timpului am fost obligati sa ne raportam si sa ne adaptam la conditiile de cazare si mai ales la situatia financiara. Asta este, nu e o rusine si nu ma feresc sa spun ca suntem o familie care face economii si nu ne permitem sa cheltuim prea mult, preferand, decat sa plecam o data pe bani multi, mai bine sa investim sume cat mai mici dar sa ne plimbam cat mai mult. Pana la urma, atat alegerea cabanei cat si a locurilor de cazare s-a dovedit una inspirata, desi sincer vorbind, ne temeam ca datorita accesului facil vom avea parte de aglomeratie. Defapt nu numarul mare ar turistilor era o problema ci ceea ce eu tot aduc mereu in discutie si anume comportamentul multora dintre ei. Din fericire, desi am inteles ca in cursul zilei fusese intr-adevar foarta multa agitatie, odata cu incheierea programului instalatiilor de transport pe cablu, in zona s-a asternut linistea iar cei ce urmau sa ramana peste noapte la cabana s-au dovedit a fi oameni civilizati (cred ca mai mult de jumatate din ei erau straini). Asadar temerile ne-au fost inlaturate si ne-am putut bucura de o cazare pe gustul nostru, intr-o cabana ce ne-a depasit asteptarile.

Inca de la usa am fost intampinati de doamna Nuti (sper ca imi aduc bine aminte numele), cabaniera ce se ocupa de aceasta unitate, o doamna amabila, modesta, fara aere de sefa, care s-a purtat cu noi ca si cum ne-ar fi cunoscut de-o viata. In timpul petrecut aici am stat la discutii mai bine de o ora, ne-a condus si ne-a aratat cabana, ba mai mult, la solicitarea mea a adus cheile si ne-a aratat una din camerele de la etaj (singura care era libera la acea ora). In concluzie, ne-a facut placere sa o cunoastem pe aceasta doamna care stie cum sa se poarte cu turistii. Si, cu riscul de a depasi pragul modestiei, marturisesc ca mi-a picat bine ceea ce ne-a spus si anume ca ii place mult sa stea de vorba cu oamenii insa de multe ori nu prea are cu cine. Dar sa trecem mai departe si sa va spun cate ceva despre cabana.

LOCALIZARE Cabana Miorita este amplasata pe muntele Furnica, la sud de varful cu acelasi nume, la o altitudine de 1960 de metri, la aproximativ 100 de metri sud de refugiul Salvamont si statia telecabinei Sinaia-Cota 1400-Cota 2000, respectiv la nord-est de statia telescaunului Cota 1400-Cota 2000. Pozitia este una foarte buna deoarece in zona sunt partiile de schi, de aceea in timpul iernii este un loc foarte cautat.

ACCES Cea mai usoara modalitate de a ajunge la cabana este folosirea telecabinei Sinaia-Cota 1400-Cota 2000. Tot din Sinaia se poate urca cu masina pana la Cota 1400 si de aici cu telescaunul. Pentru amatorii de mers pe jos, se poate alege unul din cele patru trasee marcate ce se intersecteaza la cabana. De la Sinaia, urmand banda rosie (iar in final pe cea galbena) timp de trei ore si jumatate, de la Complexul Turistic Piatra Arsa, pe poteca marcata cu banda galbena timp de o ora, din zona cabanei Padina, timp de trei ore tot pe banda rosie si din zona lacului Bolboci, calauziti de cruce galbena. De la Bolboci si Padina nu cunosc starea actuala a marcajelor insa cele din Sinaia, respectiv Piatra Arsa sunt foarte bine marcate si usor de urmarit (in curand voi face si o descriere a acestora).

GENERALITATI Miorita este o cabana mai veche dar care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, proces care din cate am inteles nu s-a finalizat inca. Este structurata pe patru nivele: la primul gasim barul, sala ce gazduieste masa de tenis, cea de biliard si camera de 12 locuri, la urmatorul este restaurantul iar la ultimele doua sunt restul camerelor, impartite astfel: la nivelul trei sunt opt camere, toate cu baie proprie -cate una de sase, cinci, trei locuri si restul de doua locuri, iar la ultimul nivel sunt sase camere, cu baie comuna –doua de sase locuri si patru de doua (sper ca planurile cabanei sa fie corecte). In fata intrarii principale (mai este una in spate, la aleea ce duce la telecabina) se poate sta la o terasa. Se pare ca in viitorul apropiat, aceasta unitate se va imbogati si cu o piscina (spatiul deja exista). Cabana beneficiaza de centrala termica proprie, ce asigura incalzirea pe timp friguros si apa calda permanent.

RESTAURANT Este constituit din doua sali ce comunica intre ele, destinate una fumatorilor, alta nefumatorilor. Pe prima nu am vazut-o cum arata dar cea destinata celor ce nu fumeaza mi-a placut. Este un spatiu destul de incapator, cu mobilier din lemn masiv, cu o priveliste frumoasa, in special de la mesele situate langa geamurile ce acopera doua din laturile salii. Decorul este completat de foarte multe ghivece cu plante, chiar cabaniera auto-intitulandu-se “o mare iubitoare de flori”. Pentru o unitate incadrata “restaurant” (la modul general) meniul nu este unul foarte bogat, insa tinand cont ca vorbim de o unitate situata la aproape 2000 de metri altitudine, consider ca este mai mult decat suficient. Si la preturi, care se ridica la nivel de restaurant, as invoca acelasi motiv al locatiei. Din pacate am pierdut hartia pe care imi notasem o mare parte din aceste preturi. Imi aduc aminte ca noi am platit 46 de lei pe doua pulpe (nu “ciocanele”) de pui la ceaun, un piept de pui la gratar (parca 8 lei/100 g), o portie de cartofi prajiti si una de cartofi natur (4 lei fiecare), o sticla de suc si una de bere, ambele de 0,5 litri. A fost singura masa pe care am servit-o aici si care ne-a placut (pe langa faptul ca am mancat pe saturate). Cu reprosurile voi reveni mai tarziu.

CAZARE Despre amplasarea si structura spatiilor de cazare de la etaj deja am vorbit. Personal, din acestea nu am vazut decat o singura camera (de doua persoane, cu baie proprie) despre care pot spune doar atat: curata, dotata cu televizor si dulap de haine, ferestre destul de mici, prosoape si sapun la baie. Baile au dus, chiuveta cu oglinda si WC (vas).

Camera in care noi am stat este, asa cum au numit-o cei de aici, “camera de urgente”. Este vorba despre cea de 12 locuri, unde de obicei vin cei ce nu au prea mari pretentii, care vor doar un pat si un adapost, la pret minim. Sper ca nu deranjez daca afirm ca este camera pentru muntomani. Pe langa celelalte lucruri bune, faptul ca desi a fost modernizata, cabana beneficiaza si de acest spatiu, face ca aprecierile mele sa creasca. Punctul forte al camerei il constituie baia proprie. E drep ca in comparatie cu celelalte bai, aici para de dus este comuna cu chiuveta si nu exista cadita, dar nu trebuie neaparat sa o si folosesti. Noi, de exemplu, am facut dus fara nici o problema la una din baile de la etaj. Cat despre curatenie, nimic de reprosat. Ca o concluzie, facand o comparatie cu alte locatii de acest gen, pot spune ca raportul pret/calitate este bun. Am stat in alte cabane, la comun, pe aceeasi bani dar in conditii net inferioare. Trebuie sa marturisesc ca aici, desi erau 12 paturi, defapt nu am stat la comun, avand toata camera la dispozitie. Mai pe scurt, am fost singurii care am fost cazati aici, restul umpland camerele de la etaj. De aceea am si spus la inceput ca am fost inspirati. Oricum, suntem obisnuiti sa dormim si la comun dar cu atat mai bine ca am stat doar noi doi. Sincer, nu ne-am suparat (glumesc).

Odata cu preturile la restaurant s-au dus si preturile la cazare. Stiu sigur ca pe noi ne-a costat 26 de lei de fiecare si ca cele mai scumpe sunt cele din camerele de doua locuri, cu baie proprie, care scot din buzunarul turistului 57 de lei de persoana. Imi aduc aminte ca in camerele de doua persoane (fara baie) locul costa 47 de lei iar in cele de sase (tot fara baie proprie) 36 de lei. La restul camerelor nu imi mai aduc aminte. Si pentru a incheia cu ceea ce tine de tarife, as mentiona ca ora pentru inchirierea mesei de tenis sau a celei de biliard costa 10 lei iar pentru table, sah, remy trebuie platiti 3 lei.

ASPECTE NEGATIVE Inca de cand am ajuns, inainte de a intra in cabana, am vazut ceva ce nu mi-a placut. In partea stanga a constructiei s-a amenajat un spatiu unde iarna se organizeaza un snow-park. Cum terenul era in panta, a trebuit umplutura pentru aducerea lui la acelasi nivel. In prezent, inspre vale, se vede molozul cu care s-a facut aceasta umplutura. Parca ar fi o imagine de pe santier, care nuse integreaza deloc in peisaj. Cred ca ar fi fost mult mai indicat daca se facea un zid de sustinere sau sa se fi pus niste parapeti, orice altceva dar nu acele resturi. Si privitor tot la aspect (ce sa fac, tin la acest punct, imi place sa ved ordine), in partea cealalta a cabanei erau depozitate diverse materiale si obiecte, adica era o magazie in aer liber, care de asemenea nu dadea bine privirii. Nu ar fi stricat o incapere in care sa se depoziteze toate acestea.

Un alt repros ar fi acela ca la restaurant nu era decat un singur ospatar, care parea depasit de situatie, in conditiile in care nu erau ocupate decat cam un afert din mese. Dupa cinci minute in care am vazut ca nu ne baga nimeni in seama, ne-am luat singuri meniurile. De abia dupa 20 de minute a venit sa ne ia comanda, in acest timp plimbandu-se mai mult prin sala destinata fumatorilor sau chiar fiind preocupat sa vorbeasca la telefon. E drept ca nu imi amintesc sa mai fi vazut ospatari pe la cabanele de munte dar cred ca, in aceste conditii, si aici era mai bine daca se folosea stilul bufet (romanesc). Macar asa nu mai existau pretentiile de a fi servit promt.

Cam acestea au fost lucrurile pe care le-am avut de spus despre cabana Miorita. Deocamdata, din punctul meu de vedere, aceasta unitate se situeaza peste nivelul celorlalte cabane de altitudine din Bucegi (Caraiman, Babele, Omu) dar si aici ar fi loc de mai bine. Oricum, chiar daca timpul a fost scurt, atat cat am stat noua ne-a placut si ne-am simtit mai bine decat ne asteptam. Speram sa reusim sa venim si cand se va asterne zapada, deoarece sunt ferm convins ca in anotimpul alb, zona este si mai frumoasa.

---

VIZUALIZĂRI: 5195 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI